Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian a prezentat raportul pe 2025: venituri proprii de 4,3 milioane de lei și peste 50.000 de spectatori
Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” a înregistrat venituri proprii de 4,3 milioane de lei, aproximativ 50.000 de spectatori și a asigurat 30% din producția națională de teatru muzical. Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” a precizat că performanțele au fost obținute într-un an marcat de austeritate bugetară, în care bugetul a fost adoptat la finalul lunii martie, subvențiile pentru bunuri și servicii au fost reduse cu peste 20%, iar cheltuielile de funcționare au crescut cu 44% din cauza majorării costurilor la utilități. Instituția susține că veniturile din bilete au crescut cu 65%, iar cele din parteneriate cu 75%. Potrivit raportului, teatrul a înregistrat în 2025 cea mai mare creștere a veniturilor proprii, de 67%, dintre instituțiile muzicale subvenționate de Ministerul Culturii. De asemenea, ocupă locul al doilea în ceea ce privește încasările din vânzarea de bilete, de 3,8 milioane de lei, și ponderea veniturilor proprii în buget, de 11%. Instituția mai arată că, la nivel european, eficiența sa este comparabilă cu cea a Opéra-Comique din Paris și Volksoper din Viena, deși sala teatrului este de trei ori mai mică. Conducerea subliniază că teatrul este singura instituție publică din România cu mandat explicit de promovare a operetei și musicalului în limba română și că, în 2025, a asigurat 30% din producția națională de teatru muzical, ca număr de reprezentații. Printre reperele artistice ale anului se numără musicalul „Romeo și Julieta”, care a avut 32 de reprezentații, 15.688 de spectatori și încasări brute de 1,4 milioane de lei, precum și festivalul „Re: Strauss”, organizat cu ocazia bicentenarului Johann Strauss II și a 75 de ani de la înființarea instituției.
Raport oficial. Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani
Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani, arată un raport. O analiză guvernamentală arată că peste jumătate dintre angajații din instituțiile publice au între 45 și 59 de ani. În acest ritm, între 50% și 60% dintre actualii salariați din sectorul public ar putea ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani. Și companiile de stat se confruntă cu o îmbătrânire accentuată a personalului. Cea mai mare parte a angajaților are între 55 și 59 de ani. Estimările arată că peste 55% dintre actualii salariați vor ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani, notează Mediafax. Vârstele angajaților la stat Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani Aceste date sunt aferente Analizei Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale. Raportul a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în 2025, pe baza datelor oficiale ale anului precedent. Raportul oficial susține că îmbătrânirea personalului din sectorul public poate deveni o „oportunitate pentru reducerea treptată a aparatului administrativ”. Ieșirea la pensie a unui număr mare de angajați ar putea să fie însoțită de reforme precum simplificarea procedurilor, digitalizarea și automatizarea serviciilor publice. În practică, asta ar însemna că statul nu ar mai înlocui automat toți angajații pensionați, ci ar putea reduce numărul de posturi prin reorganizarea instituțiilor. S-ar putea lua în calcul comasarea unor structuri și eliminarea activităților repetitive. Acestea ar putea fi automatizate. Raportul avertizează că pensionările masive pot provoca lipsă de personal și pierderea unor competențe importante. Din acest motiv, sunt necesare măsuri de reconversie profesională și pregătirea noilor generații pentru domeniile cu deficit de angajați. Raportul subliniază că tema este importantă și din perspectiva presiunii bugetare, deoarece cheltuielile cu personalul au ajuns în 2024 la peste 164 miliarde lei (9,3% din PIB). Analiza structurii pe vârste poate ajuta statul să anticipeze deficitul de personal din anumite domenii și să dezvolte programe de reconversie, formare și adaptare a pregătirii profesionale pentru viitoarele generații. Autorul recomandă: Ce modificări sunt aduse în noua lege a salarizării. Ministrul Dragoș Pîslaru a schimbat regulile pentru doctorat Pensionarii din acest sector din București primesc 582 lei în plus la pensie. Care este singura condiție Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează și care este condiția Năsui explică sărăcia din România: Din fiecare 100 de lei produși prin muncă, statul le ia românilor 55 de lei Proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul a fost adoptat de Guvern. Ce categorii de bugetari vor fi exceptate de la regulă Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Reuters: FBI a avertizat asupra unei amenințări persistente reprezentate de Iran pentru SUA. Care a fost reacția Casei Albe
Un raport FBI din 20 martie avertiza că guvernul iranian „reprezintă o amenințare persistentă” pentru personalul și clădirile militare și guvernamentale americane, instituțiile evreiești și israeliene, precum și pentru disidenții iranieni din SUA, relatează Reuters. Chiar și cu aceste avertismente emise, FBI și Centrul Național de Combatere a Terorismului nu au identificat amenințări la scară largă. Documentul, intitulat „Raport privind conștientizarea siguranței publice”, a fost publicat la câteva săptămâni după ce agenția Reuters și alte publicații internaționale au relatat că administrația de la Casa Albă a blocat publicarea unui alt raport cu o descriere similară. Potrivit Reuters, raportul din 20 martie evidențiază „potențialul de amenințări fizice sporite” la adresa țintelor din SUA din partea guvernului de la Teheran după începerea războiului. „Extremiștii violenți cu diverse orientări ideologice, inclusiv cei care se opun SUA sau Israelului, pot considera, de asemenea, acest conflict ca o justificare pentru violență”, arată raportul. De asemenea, documentul mai menționează, printre altele, faptul că serviciile de securitate iraniene ar fi încercat să răpească și să ucidă americani în ultimii ani. În ultima perioadă, președintele american Donald Trump a minimizat public posibilitatea unor atacuri iraniene pe teritoriul american ca răspuns la alte evaluări ale serviciilor de informații. Când a fost întrebat în fața Casei Albe, pe 11 martie, dacă este îngrijorat de posibilitatea ca Iranul să comită un atac în SUA, Trump a răspuns: „Nu, nu sunt”. După ce în ultimele zile a amenințat că „o întreagă civilizație va pieri” dacă Iranul nu îi va îndeplini cererile, Trump a anunțat marți seara o pauză de două săptămâni în atacurile împotriva Iranului.
Parlamentul European cere crearea unei piețe unice a apărării în Uniunea Europeană. Raportul a fost aprobat miercuri
Parlamentul European a aprobat miercuri un raport care propune crearea unei piețe unice pentru apărare în Uniunea Europeană și adoptarea unor măsuri pentru acoperirea deficitului de capabilități militare ale statelor membre. Acesta a fost adoptat cu 393 de voturi pentru, 169 împotrivă și 67 de abțineri. Conform comunicatului de presă, documentul prezintă planul eurodeputaților pentru un sistem de apărare european mai integrat, cu scopul de a consolida baza tehnologică și industrială din domeniul apărării. Parlamentarii consideră că o piață comună ar putea crește eficiența cheltuielilor militare, ar putea susține competitivitatea industriei și ar putea întări autonomia strategică a Uniunii. Raportul prevede, de altfel, creșterea finanțării europene pe termen lung pentru sectorul apărării, dar și dezvoltarea unor programe comune de achiziții. Eurodeputații propun și o administrare comună a echipamentelor militare pe durata întregului ciclu de viață, dar și reguli mai simple pentru proiectele industriale realizate în cooperare între mai multe state. Un alt obiectiv important îl reprezintă reducerea dependenței de furnizorii din afara Uniunii Europene. Pentru acest lucru, raportul recomandă stimulente care să încurajeze cooperarea între companiile din diferite state membre și să susțină integrarea industriei europene de apărare. Eurodeputații susțin și introducerea unui principiu de tip „cumpărare europeană” în cazul achizițiilor militare. Acest tip de abordare ar putea face cererea mai previzibilă pentru industrie și ar putea încuraja investițiile în cercetare și dezvoltare, alături de extinderea capacităților de producție. Ucraina este și ea menționată în document, prin arhitectura de securitate europeană. Parlamentarii consideră că Ucraina ar trebui inclusă în piața europeană de apărare și tratată ca parte integrantă a acestui sistem. Pentru eliminarea problemelor, în raport este recomandată reformarea regulilor privind achizițiile publice din domeniul apărării. Deputații cer aplicarea directivelor europene și simplificarea transferurilor de echipamente militare între statele membre. Printre măsuri se regăsesc procedurile de certificare comune și recunoașterea reciprocă a autorizațiilor de securitate.
Un raport dezvăluie riscurile ascunse pentru sănătate ale meselor gata preparate și ambalate în recipiente de plastic
Un nou raport elaborat de Greenpeace International avertizează că etichetele „microwave safe” (sigur la microunde) de pe ambalajele alimentelor gata de consum pot da un fals sentiment de siguranță consumatorilor. Raportul include analiza a 24 de studii recente privind riscurile ascunse pentru sănătate ale meselor gata preparate ambalate în plastic. Astfel de recipiente, odată introduse în cuptorul cu microunde pentru a încălzi semipreparatele, pot elibera sute de mii de particule micro și nanoplastice, împreună cu un cocktail de substanțe chimice toxice, direct în alimente, notează Euronews. „Oamenii cred că fac o alegere inofensivă atunci când cumpără și încălzesc o masă ambalată în plastic. În realitate, suntem expuși la un cocktail de microplastice și substanțe chimice periculoase care nu ar trebui să se afle niciodată în sau în apropierea alimentelor noastre”, a spus Graham Forbes, coordonatorul campaniei globale privind plasticul din cadrul Greenpeace SUA, potrivit sursei citate. Eticheta „potrivit pentru cuptorul cu microunde” poate da o falsă siguranță consumatorilor Raportul mai subliniază faptul că semipreparatele cu eticheta „potrivit pentru cuptorul cu microunde” poate da consumatorilor o falsă siguranță. Autorii raportului susțin că eticheta se referă, în general, la stabilitatea structurală a recipientului și nu la faptul că acesta eliberează microplastice în alimente. Un studiu care a fost inclus în raport a evidențiat că între 326.000 și 534.000 de particule micro și nanoplastice ajung în alimente după doar cinci minute de încălzire la cuptorul cu microunde, mai notează Euronews. Nanoplasticele sunt suficient de mici pentru a putea pătrunde atât în organe, dar și în fluxul sanguin. Raportul mai menționează că temperaturile mai ridicate, timpii mai mari de încălzire a alimentelor, recipientele uzate, dar și alimentele grase – care absorb mai multe substanțe chimice – cresc semnificativ cantitatea de particule de plastic care ajung în alimente. În 2024, la nivel global, au fost produse 71 de milioane de tone de semipreparate, potrivit unui studiu de piață publicat de Statista.
Estonia avertizează că Rusia își reface forța militară pentru a schimba echilibrul de putere în Europa
Rusia nu plănuiește un atac militar împotriva vreunui stat NATO în acest an sau în 2027, însă accelerează refacerea forțelor armate în contextul în care Europa își intensifică reînarmarea, anunță raportul serviciului de informații externe al Estoniei, citat de Reuters. Raportul mai arată că producția de muniție din Rusia se extinde într-un ritm atât de rapid încât Moscova va putea să-și constituie stocuri pentru conflicte viitoare, în timp ce continuă războiul din Ucraina. Kaupo Rosin, directorul serviciului a declarat: „Europa trebuie să investească în apărare și securitate internă, astfel încât în viitor Rusia să ajungă la concluzia că nu are nicio șansă împotriva statelor NATO. Vedem că liderii ruși sunt îngrijorați de reînarmarea Europei, ei văd că Europa ar putea fi capabilă să desfășoare acțiuni militare independente împotriva Rusiei în doi-trei ani”. Raportul analizează și relația Moscovei cu noua administrație de la Washington. Rusia continuă să considere Statele Unite principalul său adversar global, însă simulează deschiderea către cooperare pentru a obține ridicarea sancțiunilor americane. „Obiectivele Rusiei rămân neschimbate: aceasta urmărește să marginalizeze Statele Unite și NATO și să remodeleze arhitectura de securitate a Europei conform viziunii Moscovei”, se arată în document. Totodată, documentul menționează că China vede în Rusia un aliat util pentru slăbirea influenței Occidentului, precum și o sursă strategică de energie în eventualitatea unui conflict legat de Taiwan.
Ion Cristoiu: Seriozitatea investigației americane este zdrobitoare. Raportul românesc are poze și capturi
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum investigația americană a fost cu mult peste raportul românesc. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „ În raportul lor, fiecare afirmație este dublată, este documentată, face trimitere la document. Au convocat Tiktok, au avut corespondență… Raportul ăla e zdrobitor, pentru că, repet, ca istoric, are surse. Banii și puterea la dispoziția acestei comisii sunt nelimitate ” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit cum investigația americană a fost cu mult peste raportul românesc. Acesta a început prin a spune că Nicușor Dan a preluat, inexplicabil, raportul creat de Alex Florența. Jurnalistul scoate în evidență diferența uriașă dintre raportul românesc și raportul american. Acesta susține că americanii au realizat un raport bine documentat, cu trimiteri la documente care să susțină concluziile. Românii, pe de altă parte, au prezentat un raport cu poze și capturi, adaugă Cristoiu. „Nicușor Dan, din motive care mie îmi scapă, logice, a preluat un raportul ăla al frizerului, al lui Alex Florența. L-a prezentat peste tot că ar aduce dovezi… Comisia despre care am spus mai devreme, care are bani și investigații. Pentru că cine se uită la documentul ăsta, ia vedeți acolo…. Ia uitați-vă acolo, uitați-vă la ele, la cele două rapoarte. Scurt, stați așa, opriți aici. Ăsta e raportul frizerului. Așa, deci ce e în el? Ia, uitați. La ei sunt desene. Ăla e raportul lor, al americanilor. În raportul lor, fiecare afirmație este dublată, este documentată, face trimitere la document, că ei au făcut pe cont propriu. Au convocat Tiktok, au avut corespondență… Deci problema este în felul următor, în perioada următoare… Raportul ăla e zdrobitor, pentru că, repet, ca istoric, are surse. Încă o dată, opriți, are surse, vedeți, sunt trimiteri. Când vorbești despre ceva, se face trimitere imediat sursă. Marius, este foarte important, sunt surse ale investigațiilor proprii. Ei au avut corespondență cu Tiktok, cu instagram, cu facebook. Pentru că, încă o dată, banii și puterea la dispoziția acestei comisii sunt infernal față de, mă rog, adică sunt nelimitate. Doi, fiind vorba de Uniunea Europeană, nu de noi, nu-și pot permite, că ei sunt membri ai Congresului, nu-și pot permite să facă ca frizerul (n.r. Alex Florența). Adică, seriozitate absolută. Păi nu, că trebuie să se înțeleagă… Seriozitatea investigației este zdrobitoare. În aceste condiții, noi avem un conflict planetar. ”, a explicat jurnalistul.
Dan Dungaciu: Raportul este o evaluare a spațiului european, cu România în frunte
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum România nu a prezentat niciun raport care să explice ce s-a petrecut la anularea alegerilor. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Păi, și Maduro a încercat să acopere mai bine povestea asta. Că aici suntem… Maduro a încercat să acopere acea fraudă, mă rog, care cred că este o fraudă. A încercat să o acopere mai bine. Noi nici măcar n-am spus nimic. Noi nici nu am dat vreun raport.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum România nu a prezentat niciun raport care să explice ce s-a petrecut la anularea alegerilor. Acesta a început prin a spune că lucrurile nu sunt în regulă. Acesta raport este expresia unei evaluări a spațiului european, a adăugat sociologul. În această evaluare, din păcate, prezintă acesta, România este fruntașă. Dungaciu susține că inclusiv Maduro a reușit să acopere mai bine povestea corupției din Venezuela. România nu a prezentat niciun raport, niciun document relevant pentru anularea alegerilor. În opinia geopoliticianului, ar fi trebuit prezentate documente care să explice ce s-a petrecut atunci când au fost anulate alegerile. „Nu e în regulă. Și acest raport este expresia unei evaluări pe spațiul european. Evaluare care, cum să spun, pune, din păcate, România la loc de frunte. Și întrebarea fundamentală este, bun, dacă… Domnule, iertați-mă. Păi, și Maduro a încercat să acopere mai bine povestea asta. Că aici suntem… Maduro a încercat să acopere acea fraudă, mă rog, care cred că este o fraudă. A încercat să o acopere mai bine. Noi nici măcar n-am spus nimic. Noi nici nu am dat vreun raport. Ar fi trebuit, zic eu. Eu cred că ar fi trebuit să explicăm lumii ce s-a întâmplat.”, a explicat sociologul.
Raport devastator al Congresului SUA despre alegerile prezidențiale anulate din România
UPDATE. Miliardarul Elon Musk reacționează printr-un „wow”, atunci când contul conservator Lord Bebo, preocupat de România, comentează raportul Comisiei Juridice din Congresul SUA despre țara noastră: „Guvernul SUA a atacat direct UE pentru că practic a falsificat alegerile din România! Este o nebunie, dacă stai puțin să te gândești. SUA spun că Europa falsifică alegeri astfel încât candidatul lor să câștige iar asta NU este democratic”. Sarah Rogers, adjunctul șefului Departamentului de stat al SUA, anunță și ea că va discuta raportul care acuză Comisia Europeană de cenzură la celebra Conferință de la Munchen din februarie. Știrea inițială: Raportul conține zeci de referințe la situația României și a dedicat un întreg capitol alegerilor prezidențiale anulate din România. „Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile prezidențiale reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate”, arată raportul Congresului SUA. Donald Trump și Jim Jordan Iată ce arată raportul cu referire directă la România: „De la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a făcut presiuni pe platforme pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile europene din iunie 2024. Documentele nepublice prezentate Comitetului în urma unei citații demonstrează modul în care Comisia Europeană a făcut presiuni în mod regulat asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste. Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de puțin cunoscutul candidat populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok. Documentele interne TikTok prezentate Comitetului par să submineze această narațiune. În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok, TikTok a declarat că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților de informații. Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media care citau dovezi de la autoritatea fiscală a României au constatat că „presupusa campanie de interferență rusă fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc. Însă rezultatele alegerilor nu au fost niciodată restabilite, iar în mai 2025, „candidatul preferat de sistem a câștigat președinția României în alegerile reprogramate. Comisia a activat un aparat de cenzură cunoscut sub numele de „sistem de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri europene recente. În cadrul acestor „sisteme de răspuns rapid”, verificatorii de fapte aprobați de Comisia Europeană au posibilitatea de a face cereri prioritare de cenzură în săptămânile dinaintea și după alegerile majore. Acești așa-numiți verificatori de fapte sunt invariabil de stânga și pro-cenzură – orice altceva decât neutri din punct de vedere politic. Mai mult, cerința ca acești verificatori de fapte/ fact checkers să fie aprobați de Comisia Europeană creează un stimulent structural clar pentru participanți de a cenzura opinia și conținutul eurosceptic care subminează narațiunile politice preferate de Comisie. Comisia Europeană a activat sisteme de răspuns rapid înaintea alegerilor legislative franceze din 2024, alegerilor prezidențiale din Moldova din 2024, alegerilor prezidențiale din România din 2024-2025, și alegerilor legislative germane din 2025. Primul tur al alegerilor prezidențiale românești din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie 2024. Candidatul populist independent Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare, avansând la un tur secund împotriva candidatei centriste Elena Lasconi. Cu toate acestea, între primul și al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile după ce serviciul de informații al României a susținut că Rusia a stimulat campania lui Georgescu pe rețelele de socializare. Reportajele publice ulterioare au pus sub semnul întrebării această narațiune, constatând că un alt partid politic românesc s-ar fi putut afla în spatele presupusei campanii rusești pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, autoritatea electorală românească i-a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile de tip reluate din mai 2025. Documentele interne TikTok și comunicările cu Comisia Europeană și autoritățile române subminează și mai mult narațiunea interferenței Rusiei. Echipele de informații interne ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune de influențare coordonată pentru a stimula campania lui Georgescu și au împărtășit în mod repetat această evaluare cu Comisia Europeană și autoritățile române. Documentele interne arată, de asemenea, că înainte de alegerile anulate, autoritățile de reglementare române împuternicite în temeiul DSA au lucrat pentru a reduce la tăcere conținutul care susținea candidații populiști și naționaliști, inclusiv prin ordine globale de eliminare a conținutului După alegeri, pe măsură ce acuzațiile încă nefondate de interferență a Rusiei au început să circule, Comisia a acționat rapid, deschizând o anchetă formală DSA privind practicile TikTok de moderare a discursului politic. Înainte de alegerile din 2024, autoritățile române au formulat în mod repetat cereri de eliminare a conținutului în afara procesului formal DSA, folosind interpretări extinse ale propriei puteri de a impune eliminarea conținutului politic. După cum TikTok a declarat ulterior Comisiei Europene, platforma era „prudentă față de abordarea foarte informală” a cererilor de eliminare „adoptată de [Autoritatea Electorală Română] în contextul alegerilor din România, în special potențialul de influență politică asupra procesului și/sau eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursul politic). ”TikTok a menționat că argumentele juridice care însoțesc aceste cereri de eliminare – atunci când au existat – „au urmărit să transmită o interpretare foarte largă” a puterii autorității electorale. De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok „să eliminați conținutul pe motiv că era «lipsit de respect și insultă partidul PSD»” – un partid de stânga care făcea parte din coaliția de guvernare din parlamentul României la acea vreme. Între primul tur
Raport devastator al Congresului SUA despre alegerile prezidențiale anulate din România
Raportul conține zeci de referințe la situația României și a dedicat un întreg capitol alegerilor prezidențiale anulate din România. „Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. Comisia Europeană și autoritățile române s-au angajat să mențină măsuri agresive de cenzură înainte de alegerile prezidențiale reprogramate, chiar dacă acuzațiile lor anterioare privind influența Rusiei nu au fost confirmate”, arată raportul Congresului SUA. Donald Trump și Jim Jordan Iată ce arată raportul cu referire directă la România: „De la intrarea în vigoare a DSA în 2023, Comisia Europeană a făcut presiuni pe platforme pentru a cenzura conținutul înaintea alegerilor naționale din Slovacia, Olanda, Franța, Moldova, România și Irlanda, pe lângă alegerile europene din iunie 2024. Documentele nepublice prezentate Comitetului în urma unei citații demonstrează modul în care Comisia Europeană a făcut presiuni în mod regulat asupra platformelor înaintea alegerilor naționale din statele membre ale UE pentru a dezavantaja partidele politice conservatoare sau populiste. Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de puțin cunoscutul candidat populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok. Documentele interne TikTok prezentate Comitetului par să submineze această narațiune. În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok, TikTok a declarat că „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi ale unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” – principala acuzație a autorităților de informații. Până la sfârșitul lunii decembrie 2024, rapoartele din mass-media care citau dovezi de la autoritatea fiscală a României au constatat că „presupusa campanie de interferență rusă fusese, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc. Însă rezultatele alegerilor nu au fost niciodată restabilite, iar în mai 2025, „candidatul preferat de sistem a câștigat președinția României în alegerile reprogramate. Comisia a activat un aparat de cenzură cunoscut sub numele de „sistem de răspuns rapid” înaintea mai multor alegeri europene recente. În cadrul acestor „sisteme de răspuns rapid”, verificatorii de fapte aprobați de Comisia Europeană au posibilitatea de a face cereri prioritare de cenzură în săptămânile dinaintea și după alegerile majore. Acești așa-numiți verificatori de fapte sunt invariabil de stânga și pro-cenzură – orice altceva decât neutri din punct de vedere politic. Mai mult, cerința ca acești verificatori de fapte/ fact checkers să fie aprobați de Comisia Europeană creează un stimulent structural clar pentru participanți de a cenzura opinia și conținutul eurosceptic care subminează narațiunile politice preferate de Comisie. Comisia Europeană a activat sisteme de răspuns rapid înaintea alegerilor legislative franceze din 2024, alegerilor prezidențiale din Moldova din 2024, alegerilor prezidențiale din România din 2024-2025, și alegerilor legislative germane din 2025. Primul tur al alegerilor prezidențiale românești din 2024 a avut loc pe 24 noiembrie 2024. Candidatul populist independent Călin Georgescu a obținut o victorie surprinzătoare, avansând la un tur secund împotriva candidatei centriste Elena Lasconi. Cu toate acestea, între primul și al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a anulat alegerile după ce serviciul de informații al României a susținut că Rusia a stimulat campania lui Georgescu pe rețelele de socializare. Reportajele publice ulterioare au pus sub semnul întrebării această narațiune, constatând că un alt partid politic românesc s-ar fi putut afla în spatele presupusei campanii rusești pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, autoritatea electorală românească i-a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile de tip reluate din mai 2025. Documentele interne TikTok și comunicările cu Comisia Europeană și autoritățile române subminează și mai mult narațiunea interferenței Rusiei. Echipele de informații interne ale TikTok au evaluat în mod constant că Rusia nu a desfășurat o operațiune de influențare coordonată pentru a stimula campania lui Georgescu și au împărtășit în mod repetat această evaluare cu Comisia Europeană și autoritățile române. Documentele interne arată, de asemenea, că înainte de alegerile anulate, autoritățile de reglementare române împuternicite în temeiul DSA au lucrat pentru a reduce la tăcere conținutul care susținea candidații populiști și naționaliști, inclusiv prin ordine globale de eliminare a conținutului După alegeri, pe măsură ce acuzațiile încă nefondate de interferență a Rusiei au început să circule, Comisia a acționat rapid, deschizând o anchetă formală DSA privind practicile TikTok de moderare a discursului politic. Înainte de alegerile din 2024, autoritățile române au formulat în mod repetat cereri de eliminare a conținutului în afara procesului formal DSA, folosind interpretări extinse ale propriei puteri de a impune eliminarea conținutului politic. După cum TikTok a declarat ulterior Comisiei Europene, platforma era „prudentă față de abordarea foarte informală” a cererilor de eliminare „adoptată de [Autoritatea Electorală Română] în contextul alegerilor din România, în special potențialul de influență politică asupra procesului și/sau eliminarea nejustificată a conținutului legal (cum ar fi discursul politic). ”TikTok a menționat că argumentele juridice care însoțesc aceste cereri de eliminare – atunci când au existat – „au urmărit să transmită o interpretare foarte largă” a puterii autorității electorale. De exemplu, autoritățile române au cerut TikTok „să eliminați conținutul pe motiv că era «lipsit de respect și insultă partidul PSD»” – un partid de stânga care făcea parte din coaliția de guvernare din parlamentul României la acea vreme. Între primul tur al alegerilor și anularea acestora, ordinele românești au fost și mai agresive: autoritățile de reglementare au spus TikTok că „toate materialele care conțin imagini cu Călin Georgescu trebuie eliminate”. Aceste acțiuni – reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia – sunt profund antidemocratice. TikTok a fost de acord, refuzând să elimine postările cetățenilor privați pro-Georgescu pe motive legate de libertatea de exprimare. Aceste cereri agresive de eliminare au inclus chiar și un ordin global de eliminare pentru anumite conținuturi pro-Georgescu. Ca răspuns la o hotărâre judecătorească din România, TikTok a geoblocat videoclipuri despre care