Rusia ar fi declanșat un nou val de atacuri asupra fabricilor de armament din Europa. Kremlinul testează limitele NATO
Potrivit evaluărilor serviciilor de informații, atacurile sunt concepute astfel încât să producă pagube și să afecteze lanțurile de aprovizionare militară ale Ucrainei, fără a ajunge la un nivel care să determine activarea Articolului 5 al NATO, clauza privind apărarea colectivă, scrie The Telegraph. Cel mai recent caz a avut loc în Estonia, unde o clădire aparținând companiei Milrem Robotics, cu sediul la Tallinn, a fost incendiată pe 15 august. Compania produce vehicule terestre fără pilot și furnizează echipamente militare Ucrainei. Trei cetățeni letoni au fost reținuți în Letonia în legătură cu suspiciunea de incendiere. Autoritățile estoniene investighează inclusiv posibilitatea ca incidentul să fi fost un act de sabotaj și să existe o implicare a Rusiei. Cazul din Estonia face parte dintr-un tipar mai amplu de atacuri suspectate sau confirmate asupra infrastructurii și companiilor care sprijină capacitatea militară a Ucrainei în state NATO. Un oficial NATO a declarat că Rusia și-a intensificat în ultimii ani campaniile de destabilizare împotriva statelor membre prin atacuri cibernetice, tentative de asasinat și acte de sabotaj. Rusia ar folosi grupări infracționale pentru atacuri în Europa Potrivit unei evaluări occidentale, serviciul rus de informații militare GRU ar fi schimbat parțial modul în care desfășoară astfel de operațiuni. În loc să trimită agenți direct în țările vizate, serviciul ar recruta intermediari din mediul infracțional. Șeful serviciului de securitate de stat din Letonia, Normunds Mežviets, afirma anterior că agenții GRU nu sunt văzuți în mod obișnuit călătorind fizic în țările baltice. Potrivit acestuia, agenții ruși ar rămâne în Rusia și ar recruta persoane din grupări criminale prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Intermediarii ar transmite ulterior ordinele unor persoane din țara vizată, care ar fi plătite inclusiv în criptomonede. Această metodă ar permite Moscovei să păstreze negarea plauzibilă și să facă mai dificilă atribuirea directă a atacurilor către Rusia. Rusia și fabricile de armament din Bulgaria, Italia și Cehia În luna august au fost raportate și alte incidente la fabrici europene de armament. Pe 10 august, o explozie puternică a avut loc la o fabrică aparținând EMCO, unul dintre cei mai mari producători privați de armament din Bulgaria. Compania produce, printre altele, muniție de artilerie de 155 mm destinată Ucrainei. Incendiul inițial ar fi pornit de la un camion parcat în apropierea unui depozit. Trei zile mai târziu, o explozie a avut loc la fabrica KNDS Ammo Italy din Colleferro, în apropiere de Roma. În acest caz, autoritățile au indicat un incendiu izbucnit într-o unitate de procesare a prafului de pușcă, fără ca o cauză să fi fost stabilită imediat. În Cehia, un incendiu a afectat aproape în totalitate o fabrică ce produce drone și sisteme optice termice pentru Ucraina. Patru persoane au fost reținute în cadrul unei anchete privind o posibilă implicare rusă. Lituania a pus, de asemenea, sub acuzare șase persoane pentru o tentativă de incendiere a unei fabrici care furnizează Ucrainei echipamente de scanare a undelor radio. Rusia ar încerca să provoace diviziuni în NATO Serviciile occidentale consideră că operațiunile de sabotaj au și o componentă politică. Atacurile ar putea testa modul în care reacționează statele NATO și ar urmări să creeze diferențe de poziție între membrii alianței. Țările din estul NATO, în special statele baltice și Polonia, au adoptat o poziție fermă față de Rusia și au cerut în repetate rânduri o reacție mai dură la acțiunile Moscovei. În schimb, unele state occidentale sunt mai prudente în atribuirea publică a incidentelor Rusiei, din cauza riscului de escaladare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat în repetate rânduri că presupusele operațiuni de sabotaj rusești sunt „nesăbuite și periculoase” și a susținut necesitatea unui răspuns „clar, rapid și decisiv”. Un oficial NATO a transmis că alianța își consolidează reziliența și își dezvoltă instrumentele pentru contracararea acțiunilor hibride, inclusiv a activităților desfășurate prin intermediari. În lipsa unor canale diplomatice eficiente între Moscova și capitalele occidentale, fiecare nou incident de sabotaj poate deveni o nouă probă pentru capacitatea NATO de a descuraja Rusia fără ca tensiunile să escaladeze într-un conflict direct.
Traian Băsescu, despre războiul hibrid purtat de Rusia în România și Republica Moldova: De ce moldovenii au rezistat, iar noi nu?
Traian Băsescu susține că România, la fel ca Republica Moldova, se află sub asaltul unui război hibrid orchestrat de Moscova. Fostul șef al statului a subliniat diferența dintre răspunsul României și cel al Republicii Moldova la tacticile hibride ale Kremlinului, spunând că Moldova a făcut față acestora – prin Maia Sandu obținând un al doilea mandat -, în timp ce în România au fost anulate alegerile. „Anul trecut, cu toate acestea, în Republica Moldova, Maia Sandu a câștigat alegerile și a fost validat referendumul pentru păstrarea drumului european, atacurile fiind la fel de dure în ambele țări. La noi, însă, s-a prăbușit afacerea – a trebuit să fie anulate alegerile. De ce moldovenii au rezistat, iar noi nu?”, a subliniat Băsescu. Fostul președinte a mai punctat faptul că deși România are un serviciu de informații mare față de cel al Republicii Moldova, „noi n-am reușit să ducem alegerile la bun sfârșit”. „Mi-e foarte greu să accept ideea că Republica Moldova, o țărișoară a căror structuri de securitate nu sunt departe de fostele structuri ale Uniunii Sovietice…. Mulți dintre ei acolo s-au instruit, chiar dacă au curățat ei sistemul. La noi nu s-a putut, deși avem un serviciu de informații mare, puternic SRI-ul, avem un SIE, avem direcția de informații a Armatei”, a conchis Traian Băsescu.
Europa se pregătește pentru un dezastru digital. Cum vrea să respingă un atac cibernetic de proporții
Uniunea Europeană face pași concreți pentru a se proteja în fața unui scenariu tot mai plauzibil: un atac cibernetic de mare amploare care ar putea paraliza infrastructuri vitale, comunicațiile sau economia întregului bloc comunitar. Într-o reuniune recentă desfășurată la Luxemburg, miniștrii europeni au aprobat o actualizare majoră a planului de răspuns în caz de incidente cibernetice, un „blueprint” menit să consolideze coordonarea între statele membre, NATO și sectorul privat. Inițiativa vine într-un context marcat de creșterea tensiunilor geopolitice și a frecvenței atacurilor cibernetice sofisticate. Potrivit lui Dariusz Standerski, ministrul digitalizării din Polonia și președintele reuniunii, citat de publicația Politico, doar țara sa se confruntă cu aproximativ 700 de atacuri cibernetice pe zi, fiind în prezent cea mai vizată din întreaga Uniune. Totuși, avertizează el, „nu putem garanta că anul viitor nu va fi un alt stat în aceeași situație”. Plan comun de reacție în caz de criză digitală Documentul adoptat de miniștrii telecomunicațiilor din UE precizează clar ce instituții vor avea atribuții de intervenție la nivel tehnic, operațional și politic în caz de atac. Este vorba despre un cadru coordonat, care va permite o reacție rapidă și eficientă la nivel continental, evitând improvizațiile și întârzierile în momente critice. Un punct cheie al planului este colaborarea mai strânsă cu NATO, prin stabilirea de puncte de contact și mecanisme comune de răspuns. Această cooperare este considerată esențială, mai ales în fața campaniilor hibride în care atacurile cibernetice sunt însoțite de dezinformare, sabotaj economic sau agresiuni militare. Simulări, parteneriate și comunicare sigură Pentru a testa planul și a pregăti factorii implicați, UE va lansa începând cu iunie 2026 o serie de exerciții cibernetice de amploare, cu simulări de crize reale. Acestea vor implica nu doar instituțiile publice, ci și companii private și reprezentanți ai NATO, precum și oficiali din state partenere din Balcanii de Vest, Moldova și Ucraina. Totodată, Comisia Europeană este însărcinată să elaboreze până la sfârșitul lui 2026 o soluție pentru asigurarea comunicațiilor sigure în situații de criză, precum și un plan de rezervă pentru cazurile în care canalele de comunicare obișnuite sunt blocate sau compromise. O abordare civil-militară extinsă În viziunea Uniunii, apărarea digitală nu mai poate fi separată de cea militară sau de protecția infrastructurilor civile. Torsten Schack Pedersen, ministrul danez pentru siguranță comunitară, a subliniat nevoia de o coordonare strânsă între actori civili și militari, dar și de o abordare „orizontală” a securității cibernetice, care să includă toate domeniile – de la energie și transporturi până la sănătate și administrație publică. Deși documentul nu oferă garanții absolute în fața unui dezastru digital, el marchează un pas major către recunoașterea amenințărilor cibernetice ca fiind comparabile cu cele convenționale. Într-un peisaj global în care granițele digitale sunt tot mai poroase, Europa încearcă să construiască un scut comun înainte ca un atac de proporții să devină realitate.