Etichetă: Război în Ucraina

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1335. Dezvăluiri Financial Times: Trump i-a cerut lui Zelenski să accepte propunerile lui Putin, altfel țara sa va fi distrusă

Războiul din Ucraina a intrat luni, 20 octombrie 2025, în a 1.335-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Dezvăluiri incredibile făcute de Financial Times, potrivit cărora președintele american Donald Trump l-a îndemnat pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la întâlnirea avută, vineri, la Casa Albă, să accepte termenii propuși de Vladimir Putin pentru încheierea războiului ruso-ucrainean. În caz contrar, i-a spus Trump, liderul de la Kremlin ar fi amenințat că va „distruge” Ucraina. A doua ceartă teribilă la Casa Albă FT scrie că Putin nu mai are răbdare și a amenințat Ucraina, dacă nu îi acceptă propunerile pentru încheierea războiului. Se întâmplă totul în condițiile în care Rusia și-a diminuat pretențiile față de cele formulate la summitul Trump-Putin, din august, în Alaska, arată sursa citată. Zelenski a venit la Casa Albă mai degrabă pentru a cere noi arme, în special rachete de croazieră Tomahawk, decât pentru a căuta cu Trump o soluție de încheiere a războiului, notează FT. Președintele american i-a refuzat toate cererile și discuția lor s-a transformat „într-o ceartă cu strigăte, în care Trump înjura constant”, scrie Financial Times, citând surse care au cunoștință de modul în care s-a desfășurat întâlnirea. Ultima propunere a lui Putin Trump i-a cerut lui Zelenski să predea Rusiei întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk. Trupele ruse o controlează complet pe cea din urmă și undeva la 85% din prima. La summitul pe care Trump și Putin l-au avut în august, președintele rus ar fi propus ca Ucraina să se retragă complet din Donbas și, în schimb, Rusia să înghețe restul liniei frontului. Dar, în ultima discuție telefonică pe care Trump a avut-o cu Putin, joi, înaintea întâlnirii de vineri cu Zelenski, președintele rus ar fi făcut un pas înapoi și ar fi sugerat să restituie Ucrainei mici porțiuni ocupate de trupele ruse în provinciile sudice Herson și Zaporojie, în schimbul controlului complet rusesc în Donbas, potrivit Financial Times. Din câte se pare, Zelenski ar fi reușit să-l convingă pe Trump să revină la susținerea înghețării actualei linii a frontului, notează aceeași publicație, idee ce pare confirmată de mesajul postat de președintele american pe Truth Social după întâlnire. „Ei trebuie să se oprească acolo unde sunt. Să-i lăsăm pe amândoi să revendice victoria. Să lăsăm istoria să decidă”, a indicat președintele Trump în mesajul său, în care i-a mai îndemnat pe Putin și pe Zelenski să încheie un acord și să oprească vărsarea de sânge. În spatele ușilor închise, potrivit Financial Times, Trump i-a spus lui Zelenski că „pierde războiul” și că „fie ajunge la un acord, fie se expune distrugerii țării sale. Dacă Putin vrea, te va distruge!”. Zelenski, discurs schimbat după revenirea în Europa Alte trei surse europene informate despre întâlnire au confirmat că Trump a petrecut o mare parte din reuniune „ținându-i prelegeri lui Zelenski, repetând argumentele lui Putin despre conflict și îndemnându-l să accepte propunerea rușilor”. După întâlnirea cu Trump, președintele ucrainean a declarat presei că atât el, cât și omologul său american au fost de acord asupra necesității „diminuării tensiunilor cu Rusia”. Însă, revenit de la Washington, Zelenski și-a schimbat discursul și le-a cerut susținătorilor săi europeni „să ia măsuri decisive împotriva Rusiei”. De asemenea, el a anunțat că diplomația ucraineană lucrează „la pregătirea unei noi reuniuni a Coaliției de Voință”, ce reunește țările europene care ajută militar Ucraina și sunt dispuse să-i ofere garanții de securitate post-război. „În Europa, avem nevoie de poziții comune și ferme. Și le vom avea”, a indicat Zelenski. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front

Rusia ar putea naționaliza și vinde rapid activele deținute de străini, ca represalii pentru inițiativele europenilor

Rusia ar putea naționaliza și vinde rapid activele deținute de străini în cadrul unui nou mecanism de privatizare, ca represalii pentru orice inițiativă europeană de a confisca proprietăți rusești din străinătate, potrivit unei persoane apropiate Guvernului de la Kremlin. Președintele Vladimir Putin a semnat marți un ordin care permite vânzarea rapidă de active deținute de stat, în cadrul unei proceduri speciale. Decretul este menit să grăbească vânzarea de companii, atât rusești, cât și străine, a spus persoana familiarizată cu chestiunea, care a cerut să nu fie identificată, conform Bloomberg. În cazul în care Uniunea Europeană începe să pună sechestru pe activele rusești, Moscova ar putea răspunde cu măsuri simetrice, a spus persoana. Plan de a oferi Ucrainei împrumuturi folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei Sute de companii occidentale încă operează în Rusia, în domenii de la sectorul bancar la bunuri de larg consum. Decizia lui Putin vine în timp ce liderii UE reuniți în Danemarca sunt în favoarea unui plan de a oferi Ucrainei împrumuturi de 140 de miliarde de euro folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei. Decretul limitează evaluările înainte de vânzare la zece zile și accelerează înregistrarea de stat a proprietății, potrivit documentului publicat pe site-ul guvernului. Compania de stat Promsvyazbank PJSC a fost desemnată să se ocupe de astfel de tranzacții. Decretul lui Putin a subliniat că modificările sunt un răspuns la sancțiunile împotriva Rusiei. Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a numit planul UE o „confiscare ilegală a proprietății rusești, furt”. Rusia s-a abținut de la naționalizarea activelor aparținând corporațiilor internaționale Putin a avertizat că ordinea financiară globală ar fi subminată dacă Occidentul ar decide să confiște rezervele de stat ale Rusiei din străinătate, care au fost blocate ca răspuns la invadarea Ucrainei în 2022. Până acum, Rusia s-a abținut de la naționalizarea activelor aparținând corporațiilor internaționale. În schimb, a acționat pentru a lua unele companii în administrare temporară, înainte de a aranja vânzări către unii cumpărători preferați, cu discounturi mari. Noul decret ar putea fi folosit și pentru a vinde active deținute anterior de investitorii ruși. Kremlinul a intensificat confiscările de bunuri ale cetățenilor ruși, inclusiv cei cu pașapoarte străine sau care au fost acuzați de extremism sau corupție. Proprietățile sunt adesea revândute pentru a strânge fonduri pentru bugetul de stat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării

Grupul celor Șapte, aproape de un acord care ar spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei

Statele membre ale Grupului celor Șapte se apropie de un acord care ar spori semnificativ sancțiunile împotriva Rusiei, din cauza reticenței acesteia de a pune capăt războiului împotriva Ucrainei. Informația a fost obținută de reporterii Bloomberg care au examinat un proiect de declarație a statelor Grupului. „Suntem aliniați asupra necesității de a acționa împreună și credem că acum este momentul pentru o escaladare coordonată semnificativă a măsurilor pentru a consolida rezistența Ucrainei și pentru a afecta grav capacitatea Rusiei de a purta război împotriva Ucrainei”, se arată în document. Miniștrii de Finanțe ai G-7 urmează să aibă o întrunire miercuri, iar declarația s-ar putea schimba înainte de a fi finalizată și înainte ca toate cele șapte națiuni – SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Japonia și Canada – să o semneze, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. G-7 ar putea sancționa marile companii petroliere ruse Varianta actuală a documentului arată că G-7 lucrează la o serie de opțiuni, care includ noi măsuri în sectoare economice cheie, cum ar fi energia, finanțele și industria militară. De asemenea, ar mai fi vizate națiunile și entitățile care ajută eforturile de război ale Moscovei și o ajută să ocolească sancțiunile existente. „Am convenit că acum este momentul să maximizăm presiunea asupra exporturilor de petrol ale Rusiei, una din sursele majore de venituri ale statului rus”, se arată în declarație. Se sugerează că G-7 ar putea sancționa marile companii petroliere ruse și ar putea viza și flota din umbră de petroliere a Rusiei și comerțul cu energie. Proiectul de declarație sugerează că miniștrii vor discuta, de asemenea, despre nevoile financiare ale Ucrainei, inclusiv despre coordonarea modalităților de utilizare în continuare a activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei. Separat, liderii Uniunii Europene se întâlnesc în Danemarca, în timp ce crește sprijinul pentru un plan de utilizare a fondurilor imobilizate în blocul comunitar, pentru a oferi Ucrainei noi ajutoare în valoare de 140 de miliarde de euro. Uniunea Europeană lucrează, de asemenea, la un nou pachet de sancțiuni, care ar permite interzicerea gazelor naturale lichefiate rusești până în 2027 și ar impune mai multe restricții asupra sectoarelor energetic și financiar ale Moscovei. Atât UE, cât și G-7 speră să finalizeze munca la pachetele de sancțiuni luna aceasta, au spus sursele, care au vorbit sub condiția anonimatului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării

Un ucrainean suspectat de implicare în sabotarea Nord Stream, reținut în Polonia

Autoritățile din Polonia au reținut un cetățean ucrainean suspectat de implicare în sabotajul gazoductului Nord Stream. Bărbatul ar fi fost căutat în baza unui mandat european de arestare emis de o instanță germană. Un purtător de cuvânt al biroului Procurorului districtual din Varșovia a confirmat reținerea unui suspect, conform Bloomberg. Volodimir Z., un scafandru ucrainean căutat de autoritățile din Germania pentru presupusa sa implicare în exploziile Nord Stream, a fost reținut în Polonia, au declarat marți procurorii și avocatul său. Fără a spune de unde a obținut informațiile, postul de radio RMF FM a anunțat că procedurile de extrădare vor începe în curând, decizia finală în acest caz ținând de instanța poloneză. Conductele Nord Stream, sabotate la câteva luni după invadarea Ucrainei de către Rusia Ucraineanul, care este instructor de scufundări, este suspectat că face parte dintr-un grup care a folosit explozibili pentru a arunca în aer conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în septembrie 2022, la câteva luni după invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Nord Stream 1 și Nord Stream 2, controlate de Gazprom, transportau gaz natural din Rusia în Germania. Exploziile au întrerupt în mare măsură aprovizionarea Europei cu gaz din Rusia, marcând o escaladare majoră a conflictului din Ucraina. Exploziile au fost descrise atât de Moscova, cât și de Occident ca un act de sabotaj. Nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru explozii, iar Ucraina a negat orice implicare. Șase cetățeni ucraineni suspectați de implicare, identificați de autoritățile germane Autoritățile germane au identificat șase cetățeni ucraineni suspectați că au comis atacurile asupra gazoductului Nord Stream și există indicii privind implicarea unor entități ale statului ucrainean. Principalul suspect, Serhiy K., a fost arestat în august de agenți ai poliției italiene în orașul Rimini. În urmă cu un an, Suedia a renunțat la o anchetă în acest caz, spunând că nu are jurisdicție, având în vedere că nimic nu indică faptul că atacul ar fi implicat Suedia sau cetățenii săi. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: O instanță din Italia a decis extrădarea în Germania a unuia dintre autorii atacului asupra Nord Stream /Avocatul vrea să facă apel

Polonia vrea să majoreze impozitul plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a finanța cheltuielile pentru apărare

Guvernul polonez a aprobat un plan de creștere a impozitului plătit de bănci de la 19% la 30%, pentru a compensa sporirea fondurilor alocate pentru apărare. Ministerul de Finanțe intenționează să strângă astfel 3,1 miliarde de dolari în următorii doi ani, în încercarea de a consolida bugetul pe fondul cheltuielilor record de apărare ca reacție la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina vecină, conform Bloomberg. Conform bugetului pentru anul viitor, 4,8% din întregul Produs Intern Brut al Poloniei va fi alocat apărării. Polonia este în fruntea grupului de state NATO care au promis că vor crește cheltuielile pentru securitate la 5% până în 2035. Pentru a plăti acest lucru, a spus prim-ministrul Donald Tusk, sectorul bancar va înregistra o creștere a impozitului la 30% anul viitor, care se va reduce la 26% în 2027 și la 23% în 2028. „Este mai bine să impozităm băncile decât gospodăriile, mai ales că băncile sunt într-o poziție financiară foarte bună”, a declarat premierul Donald Tusk marți, înainte ca cabinetul să semneze propunerea. În prezent, industria bancară plătește 19%, ca alte companii. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale Proiectul de lege urmează să fie trimis în Parlament. Anunțând planul, Tusk a spus că dacă Polonia „va fi un stat care are grijă de cei mai slabi, care garantează salarii mai mari, un stat care trebuie să fie sigur – iar acest lucru necesită investiții gigantice în armata noastră – înseamnă pur și simplu că avem nevoie de mai mulți bani”. Proiectul de lege va trebui, de asemenea, să fie semnat de președintele Karol Nawrocki, un oponent politic al Guvernului, care a spus în mod repetat că nu va crește impozitele. Proiectul a primit evaluări critice din partea autorității de reglementare financiară din Polonia și a Băncii Centrale, care au semnalat riscul că ar putea declanșa o reducere a capacității de creditare și un impact negativ asupra costului serviciilor bancare. Guvernul, care luna trecută a revizuit deficitul fiscal din acest an la 6,9% din PIB și a stabilit o țintă de deficit de 6,5% pentru 2026, a mai anunțat că datoria publică va depăși un prag cheie în 2028, care va declanșa măsuri de austeritate. Potrivit Ministerului de Finanțe, datoria publică a Poloniei va ajunge la 48,9% din PIB în 2025 și va atinge un maxim de 59,5% în 2029. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Kremlinul susține că Ucraina ar orchestra o acțiune provocatoare în Polonia, pentru a atrage statele NATO din Europa în război cu Rusia

România, printre statele din estul UE care au ajuns la o înțelegere cu privire la „zidul împotriva dronelor”

Statele din prima linie a flancului estic al Uniunii Europene au ajuns la o înțelegere cu privire la necesitatea unui „zid împotriva dronelor” cu capabilități avansate de detectare, urmărire și interceptare. Anunțul a fost făcut vineri de comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius. După o videoconferință cu miniștrii Apărării din statele membre UE din prima linie a flancului estic, Kubilius a spus că este nevoie de capabilități suplimentare în domeniul dronelor. El a adăugat că va fi definită o foaie de parcurs tehnică detaliată, împreună cu experți naționali, notează Reuters. Într-o postare pe platforma X, Kubilius a declarat: „Încălcările zilnice ale spațiului aerian al UE sunt inacceptabile. Rusia testează UE și NATO. Răspunsul nostru trebuie să fie ferm, unit și imediat. Am fost cu toții de acord: #EasternFlankWatch, cu #DroneWall ca nucleu, va servi întreaga Europă.” Ministrul Apărării din România, printre participanții la conferință Națiunile Uniunii Europene au convenit să avanseze cu planurile de implementare a “Eastern Flank Watch”, o inițiativă de apărare cu scopul de a proteja întreaga Uniune Europeană de amenințările de securitate în creștere. Grupul a convenit, de asemenea, asupra implementării unui „zid împotriva dronelor”, pentru a contracara încălcările zilnice ale spațiului aerian al UE, în special de către Rusia. La întâlnire au participat miniștrii Apărării din țările din prima linie a UE, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia și România, alături de alte două state membre ale UE din flancul estic, Ungaria și Slovacia. Înaltul Reprezentant al Comisiei Europene Kaja Kallas și președinția daneză a Consiliului Uniunii Europene s-au alăturat, de asemenea, reuniunii. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Bază militară din Danemarca, survolată de DRONE. Este cel mai recent incident după cele din Polonia, România și Estonia

Una din cele mai mari rafinării din sudul Rusiei, atacată de dronele Ucrainei pentru a doua oară într-o lună

Dronele ucrainene au atacat rafinăria de petrol Afipsky din regiunea Krasnodar din Rusia, pentru a doua oară într-o lună, au declarat joi autoritățile regionale. Resturile uneia dintre drone au căzut asupra unei instalații a rafinăriei, declanșând un incendiu care s-a întins pe o suprafață de 30 de metri pătrați înainte de a fi stins rapid, a declarat centrul regional de criză. Nu au fost raportate victime, notează The Moscow Times. Al treilea atac asupra rafinăriei, de la începutul lui august Rafinăria Afipsky, una dintre cele mai mari rafinării din sudul Rusiei, are o capacitate de procesare de aproape zece milioane de tone de țiței pe an și operează două unități de procesare primară. Anterior, rafinăria a fost ținta unui atac cu drone pe 28 august, la câteva săptămâni după ce un alt atac anterior pe 7 august a forțat închiderea unei unități. Dronele au atacat și rafinăria Krasnodar din apropiere, care este conectată cu Afipsky, pe 30 august. Efectele atacurilor asupra producției de petrol și benzină a Rusiei Rafinăria Afipsky după atacul de pe 7 august. De la începutul lunii august, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești, avariind cel puțin cinci rafinării importante. Calculele reporterilor Reuters arată că atacurile ucrainene au redus capacitatea de rafinare a Rusiei cu 17%, sau aproximativ 1,1 milioane de barili pe zi. Surse din industria energetică au declarat pentru cotidianul de afaceri Kommersant că producția de benzină a scăzut cu aproximativ 10%. Peste 300 de benzinării din Rusia s-au închis, în timp ce în multe regiuni s-a introdus un sistem de rații de 10-20 de litri per client. Prețurile angro la benzină au crescut cu 40-50% de la începutul anului. Zelenski: Trump a fost de acord cu atacurile ucrainene asupra instalațiilor energetice din Rusia Rafinăria Afipsky după atacul de pe 7 august. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că președintele american Donald Trump a fost de acord cu atacurile ucrainene asupra instalațiilor energetice din Rusia, descriind poziția Washingtonului ca fiind o politică „ochi pentru ochi”. După ce s-a întâlnit cu Zelenski, Trump le-a declarat reporterilor că Rusia se confruntă cu o criză de combustibil iar economia sa suferă de „probleme majore.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul rus de Externe: NATO și Uniunea Europeană folosesc UCRAINA pentru a purta „un război adevărat” împotriva Rusiei

CTP s-a aliniat și el și alertează lumea cu privire la alegerile din Moldova: Rusia atacă la baionetă!

În pragul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, gazetarul Cristian Tudor Popescu denunță acțiunile Kremlinului care caută să destabilizeze democrația pro-europeană din Republica Moldova și să saboteze eforturile președintei Maia Sandu,  care a făcut pași decisivi în drumul de integrare europeană a țării. CTP compară „asaltul hibrid” al Rusiei cu un „atac la baionetă”, Kremlinul pompând „sute de milioane de dolari pentru a cumpăra voturi” în favoarea partidelor pro-ruse care fac campanie pe platforma chinezească TikTok, așa cum s-a procedat în România prin intermediul candidatului ultranaționalist pro-rus, Călin Georgescu. Dacă partidele pro-ruse câștigă alegerile de duminică, dictatorul Vladimir Putin ar putea ocupa Republica Moldova, avertizează gazetarul. El spune că în timp ce în Republica Moldova sunt „trădători de țară”  ce vor vota cu partide pro-ruse pentru bani,  în România sunt „dătători de țară”. „Trădători și dătători: Rusia atacă la baionetă Republica Moldova cu sute de milioane de dolari ca să cumpere voturi. Mărimea investiției arată cât de mult își dorește Putin să ocupe Moldova. Dar, măcar, duminică lucrurile vor fi clare: nu știu câți vor vota partidele proruse, însă mulți dintre ei vor fi trădători de țară pe bani.România s-a dovedit a fi mai ieftină pentru ruși, nu a fost nevoie decât de prostirea românilor cu Tik-Tok-ul ca să-l voteze pe celavecul lor, Dumnezeilă. Spre deosebire de trădătorii de țară din Moldova, în România au fost și sunt dătători de țară. Nu ne vindem țara – o dăm pe daiboj!” Autorul recomandă: Alegeri fără exit-poll în Republica Moldova. Cererea unui institut de sondaje, RESPINSĂ: „Suspiciuni rezonabile” / „Decizie motivată politic”

Ce s-ar întâmpla dacă România ar ataca drone rusești pe cerul Ucrainei, așa cum propune Zelenski. Un comandor (r) avertizează: Rusia se va grăbi să o vadă ca pe un război cu România”

Sandu Valentin Mateiu – comandor în rezervă și analist militar – a explicat într-un interviu acordat Gândul, ce ar însemna pentru România, în actualul context, colaborarea cu Polonia și Ucraina pentru doborârea dronelor rusești care ajung deasupra Ucrainei. Expertul militar consultat de Gândul a făcut o distincție clară între ceea ce înseamnă să oferi ajutor militar, economic și  politic Ucrainei și care pot fi repercusiunile directe cu Rusia, în cazul în care deschizi foc asupra unei drone aflate deasupra teritoriului Ucrainei, adică pe un teren nesigur. Reamintim că propunerea a venit din partea lui Volodimir Zelenski care a subliniat importanța eforturilor comune de apărare, pentru a proteja atât Ucraina, cât și țările vecine. Președintele ucrainean a invocat necesitatea implementării unor măsuri sporite de securitate, în contextul în care, doar în ultima săptămână, drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei și României. „NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească” Comandorul (r) a precizat că trebuie să facem o separare clară între Ucraina și Polonia. Analistul militar susține că „NATO nu este în război cu Rusia și nu poate fi în război cu Rusia, pentru că escaladarea poate duce la război nuclear.” Sandu Valentin Mateiu a punctat, în acest context că, dincolo de provocări, NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească. „Separăm Polonia de Ucraina. Polonia este aliat în NATO, iar NATO înseamnă o alianță în care unul pentru toți și toți pentru unul. NATO înseamnă, în primul rând, fermitate, dar și echilibru. NATO nu se va angrena într-o ruletă rusească. Asta înseamnă că se vor lua măsuri, dar nu se va merge la situația în care escaladarea nu mai poate fi controlată și în acel moment Putin câștigă, pentru că Putin merge pe instabilitate, escaladare și alte lucruri care îi aduc avantaj. Așadar, Polonia este una, Ucraina este alta. Din start, separăm, indiferent de cauza ucrainenilor care este dreaptă, își apără țara. Indiferent de atitudinea Alianței, respectiv a României. Vă ajutăm, pentru că securitatea Ucrainei este securitatea Europei. Ucraina este în război.” „Politic și militar, polonezii sunt mult mai evoluați ca noi” Sandu Valentin Mateiu a amintit și despre episodul în care Polonia a doborât mai multe drone rusești care au intrat pe teritoriul său, invocând Articolul 4 din Tratatul NATO. Analistul militar a explicat ce-i face pe polonezi să fie o forță, atât din punct de vedere politic, cât și militar. „Polonezii sunt mult mai evoluați decât noi din punct de vedere politic și militar. Militar sunt evoluați, pentru că au fost evoluați politic. Între președintele și premierul Poloniei problema nu se pune cum răspundem sau care este amenințarea.  Problema a fost clară, amenințarea este Rusia și răspundem împreună, chiar dacă la alte elemente – cum ar fi Bruxelles sau altceva – au păreri diferite. Polonezii își pot permite pentru că au forța militară, generată de politic, ca să aibă un Articol 3 deosebit – articol care spune întâi îți aperi tu țara, după aia ceri ajutor la NATO – au această capacitate de a reacționa foarte dur.” „F16 nu a fost proiectat să dea jos drone” Comandorul (r) a amintit și faptul că agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a deschis o altă „Cutie a Pandorei” și anume faptul că apararea antiaeriană a NATO sau a oricărei alte țări a fost proiectată să facă față la avioane și la rachete de croazieră. Cu alte cuvinte, amenințărilor din garda veche. Sandu Valentin Mateiu consideră că dronele sunt elemente de luptă noi, precizând că, în acest context, adaptarea devine forța principală pentru orice țară, pusă față-n față cu o astfel de situație. „Adaptarea înseamnă aproape tot, de la abordarea strategică, operativă, tactică. Inclusiv avionul F-16, că tot vorbim despre el, n-a fost proiectat să dea jos dronele. La 400km / h un avion F-16 își pierde portanța, pică.” „Rusia se va pripi să spună că, de fapt, suntem în război” Comandorul (r) a precizat că România trebuie să învețe din experiența militară și din hotărârea polonezilor, mai ales la capitolul cum să ne apărăm împotriva dronelor, punctând că polonezii sunt primii care vor implementa multe aspecte în acest domeniu, devenit emblematic pentru realitatea zilelor noastre. Sandu Valentin Mateiu a dezvăluit însă care este excepția pe care România nu trebuie să o extragă de la polonezi, precizând că în caz contrar, acest lucru ne-ar duce într-un conflict direct cu Rusia. „La ce mă refer? – Polonezii au deschis acel „no fly-zone” – este o zonă de restricție aeriană – aflată la frontiera cu Belarus și Ucraina. Este o primă măsură de apărare poloneză. Radoslaw Sikorski (n.r. – Ministrul de Externe al Poloniei) a ridicat ideea că putem extinde această zonă și pe teritoriul Ucrainei, cu precizarea făcută de el « decât să vânăm dronele pe teritoriul nostru, mai bine le întâmpinăm pe teritoriul Ucrainei când vin spre noi. » În acest moment, această idee nu a primit acceptul statelor NATO, pentru că se intră pe un teren nesigur. „Pentru ucraineni, apocalipsa este astăzi” A intercepta deasupra Ucrainei dronele, chiar dacă vin spre Polonia, înseamnă a te implica într-un conflict și a doborî dronele Rusiei. Atunci începe o întreagă discuție. Firește, Ucraina este în război. Asta înseamnă că, pentru ucraineni, apocalipsa este astăzi. Din această perspectivă, putem privi ideea lui Zelenski care propune o cooperare cu Polonia, respectiv care poate fi extinsă în România. Răspunsul trebuie să fie nu. Noi ajutăm Ucraina în cadrul aviației, ca stat vecin, care știe că un stat independent suveran a fost agresat de către Rusia lui Putin. Dar una este să ajuți militar, economic, politic. Ba chiar să dai și informații în cadrul NATO, dar să intervii cinetic, în sensul în care deschizi foc asupra unui drone deasupra teritoriului Ucrainei, înseamnă un teritoriu nesigur, vorbesc în Dreptul internațional, iar Rusia se va pripi să spună că, de fapt, suntem în război.” „Nu avem nevoie de cooperare de genul Polonia – Ucraina” Comandorul (r) a vorbit și despre marele avantaj al României și anume faptul că avem Marea Neagră, ceea ce ne permite detectarea dronelor

RĂZBOI în Ucraina, ziua 1305. Rusia neagă că ar fi intrat în spațiul aerian al Estoniei

Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 20 septembrie 2025, în a 1.305-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Ministerul rus al Apărării a negat că trei dintre aeronavele sale militare au încălcat spațiul aerian estonian. Reacție vine după ce aeronave NATO au interceptat, vineri, trei aeronave rusești. „Nu au încălcat spațiul aerian estonian” „Pe 19 septembrie, trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au efectuat un zbor programat din Carelia către un aerodrom din regiunea Kaliningrad. Zborul a fost efectuat în strictă conformitate cu regulile internaționale de utilizare a spațiului aerian, fără a încălca frontierele altor state, ceea ce este confirmat prin mijloace de control obiectiv” a anunțat ministerul pe Telegram. Kaliningrad este o exclavă rusească situată între Lituania și Polonia. „În timpul zborului, avioanele rusești nu au deviat de la ruta de zbor convenită și nu au încălcat spațiul aerian estonian”, a mai precizat Ministerul Apărării, adăugând că „avioanele au survolat apele neutre ale Mării Baltice la o distanță de peste trei kilometri de insula Vaindloo, în Golful Finlandei”. Prim-ministrul estonian, Kristen Michal, a anunțat, vineri, că țara sa va solicita NATO să activeze articolul 4 din Tratatul Atlantic, care prevede consultări între aliați în cazul unei amenințări la adresa unuia dintre membrii săi, declarație făcută în urma incursiunii a trei avioane rusești în spațiul aerian estonian. Trei avioane de vânătoare rusești MIG-31 au încălcat, vineri, spațiul aerian al Estoniei, unde au zburat timp de circa 12 minute în zona insulei Vaindloo, în timp ce avioane F-35 din misiunea NATO de poliție aeriană desfășurată în această țară baltică „au răspuns incidentului”, potrivit autorităților estone. Noua pătrundere a unor avioane militare rusești în spațiul aerian al unei țări NATO survine în contextul tensiunii crescute pe flancul estic al Alianței după ce drone rusești au fost doborâte săptămâna trecută deasupra Poloniei. Noi lovituri asupra rafinăriei Saratov Cel puțin un incendiu major a izbucnit, sâmbătă dimineața, la rafinăria de petrol Saratov, din Rusia, după ce aceasta a fost lovită puternic de dronele ucrainene, potrivit The Guardian. Dronele au atacat o țintă în adâncimea teritoriului rus pentru cel puțin a doua oară într-o săptămână. Videoclipuri verificate și postate de analiști online au arătat drone care se apropiau, urmate de explozii mari și flăcări care se ridicau de la fața locului, în timp ce sirenele de raid aerian sunau. Rafinăria principală se află la aproape 600 km est de linia frontului din Ucraina. Guvernatorul rus din zonă, Roman Busargin, a confirmat un atac al dronelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front