Reuters: Rusia se pregătește să crească taxele și să taie din cheltuieli: „Nu vom avea mijloacele pentru a trăi la fel de confortabil ca acum”
Rusia se pregătește să crească taxele și să reducă cheltuielile, în încercarea de a menține bugetul ridicat alocat pentru apărare, conform mai multor oficiali și economiști. Președintele Rusiei Vladimir Putin a respins sugestiile că războiul din Ucraina afectează economia rusă, dar deficitul bugetar se mărește pe măsură ce cheltuielile cresc, în timp ce veniturile din petrol și gaze scad sub presiunea sancțiunilor occidentale, notează Reuters. Unii oficiali au avertizat asupra riscurilor de recesiune, iar deficitul bugetar a crescut la 4.900 de miliarde de ruble (61 de miliarde de dolari). În perioada ianuarie-iulie, deficitul bugetar al Rusiei a depășit ținta pentru întregul an 2025 cu peste 1.000 de miliarde de ruble. „Având în vedere estimările mai pesimiste ale indicatorilor economici și scăderea veniturilor din petrol și gaze, va trebui să începem urgent consolidarea fiscală”, a declarat Anatoli Artamonov, șeful Comisiei de Buget a camerei superioare a Parlamentului rus. Sectorul apărării, principalul motor al creșterii economice ruse Cheltuielile bugetare aproape s-au dublat în termeni nominali din momentul când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022. Cheltuielile totale de 17.000 de miliarde de ruble pentru apărare și securitate națională din 2025 sunt cele mai mari de la finalul Războiului Rece și reprezintă 41% din cheltuielile totale. Sectorul apărării a devenit principalul motor al creșterii economice, pe măsură ce producția civilă scade. În iunie, Putin a declarat că Rusia intenționează să reducă cheltuielile militare, dar deocamdată, oficialii încă se așteaptă la o creștere. „Nu putem reduce cheltuielile pentru apărarea națională și cel mai probabil, va trebui să le majorăm”, a spus Artamonov. El a sugerat că Rusia ar putea fi nevoită să reducă cheltuielile non-apărare cu 2.000 de miliarde de ruble în fiecare an până în 2028 și să redirecționeze aceste fonduri către bugetul apărării. „În următorii trei ani, nu vom avea suficiente mijloace pentru a trăi la fel de confortabil ca acum”, a spus Artamonov. Bugetul pentru 2025: Cheltuieli pentru apărare și securitate de 8% din PIB 2025 este primul an în care cheltuielile totale pentru educație și sănătate la nivel federal și regional scad considerabil ca procent din PIB, a declarat Serghei Aleksashenko, fost viceguvernator al Băncii Centrale a Rusiei și cercetător senior la Centrul NEST din Londra. Bugetul pentru 2025, care urmează să fie prezentat în septembrie, prevede cheltuieli pentru apărare și securitate de 8% din PIB, dar o sursă guvernamentală rusă a declarat că cifra reală este puțin mai mare. Nu va exista nicio reducere a cheltuielilor pentru apărare în 2026, a spus sursa respectivă, dar o scădere este posibilă în 2027 dacă ostilitățile încetează. „Chiar și cu o încetare a focului, producția de obuze și drone va trebui să continue, dar la o scară puțin mai mică”, a spus sursa. Sursa a mai menționat că Moscova va trebui să țină pasul cu cheltuielile occidentale mai mari pentru apărare. „Nu va exista nicio întoarcere la nivelul care a existat înainte de ‘operațiunea militară specială’.”. Sursa a mai declarat că o majorare a taxelor este inevitabilă: „Altfel, pur și simplu nu vom putea să ne descurcăm, chiar și cu o reducere a cheltuielilor pentru apărare. Veniturile din petrol și gaze sunt în scădere și economia nu poate compensa pe deplin acest lucru.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Rusia reduce așteptările privind posibilitatea unui SUMMIT Putin-Zelenski /„Orice întâlnire trebuie pregătită gradual”
Noi sancțiuni impuse de Elveția împotriva Rusiei, dar și mai multor persoane și entități din Republica Moldova și Belarus
Elveția a urmat modelul Uniunii Europene, cu cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, și a impus noi sancțiuni împotriva unor persoane și entități din Rusia, Republica Moldova și Belarus. Departamentul Federal pentru Economie, Educație și Cercetare (DEFR) a extins listele de sancțiuni referitoare la Rusia, a anunțat Guvernul de la Berna într-un comunicat. Prin această decizie, Elveția a adoptat o serie de amendamente introduse de Uniunea Europeană ca parte a celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni. Măsurile intră în vigoare la 12 august. Pe lista de sancțiuni au fost adăugate 14 persoane fizice și 41 de persoane juridice, care se vor confrunta cu înghețarea activelor și interdicții de intrare sau tranzit prin Elveția. Printre acestea se numără companii rusești și internaționale care gestionează nave ale flotei ruse din umbră, comercianți de țiței rusesc și entități care sprijină efortul de război al Rusiei. În plus, alte 105 nave din țări terțe fac acum obiectul unor interdicții complete privind cumpărarea, vânzarea și prestarea de servicii. Acestea sunt în principal petroliere care fac parte din flota din umbră a Rusiei. Departamentul a redus, de asemenea, plafonul de preț pentru țițeiul rusesc la 47,6 dolari pe baril, aliniindu-se la măsurile UE și la prețurile actuale de pe piața globală. În sectorul comerțului, 26 de noi entități, inclusiv unele din țări terțe, au fost supuse unor restricții mai stricte de control al exporturilor, în special pentru că au eludat restricțiile privind exportul de drone. Elveția a urmat, de asemenea, inițiativa UE de a impune sancțiuni unor persoane și entități din Republica Moldova și Belarus. În ceea ce privește Republica Moldova, șapte persoane fizice și trei entități sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de furnizare de resurse economice. De asemenea, persoanelor le este interzis să intre și să tranziteze Elveția. Sancțiunile vizează persoane și entități implicate în eforturile conduse de Rusia de a influența referendumul din Republica Moldova privind aderarea la UE și alegerile prezidențiale din 2024. În ceea ce privește Belarusul, opt companii din industria de armament sunt acum supuse înghețării activelor și interdicției de furnizare de resurse economice. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI:
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1265. Statele nordice și cele trei țări baltice nu sunt de acord cu negocierile Trump – Putin. Ce soluție propun
Războiul din Ucraina a intrat luni, 11 august 2025, în a 1.265-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Liderii statelor nordice și ai celor trei țări baltice au emis o declarație comună în care își reafirmă sprijinul pentru Ucraina. Războiul s-ar putea încheia doar prin menținerea unei presiuni puternice asupra Federației Ruse, se mai arată în declarația comună. Sprijin total promis Ucrainei Între timp, în SUA au loc pregătiri intense pentru întâlnirea care va avea loc vineri, 15 august, în Alaska, între președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump. Liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Norvegiei și Suediei mai menționează în declarația comună că „reafirmă principiul conform căruia frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”, după ce Trump a sugerat ideea unor cedări teritoriale ale Ucrainei către Rusia pentru rezolvarea conflictului. Țările nordice și cele baltice, care de când a început războiul ruso-ucrainean au fost printre cele mai active în criticarea Rusiei și în susținerea militară, financiară și politică a Ucrainei, confirmă în aceeași declarație că vor continua să susțină și să impună măsuri restrictive împotriva Moscovei. Reacționând față de ideea unor cedări teritoriale, Volodimir Zelenski a promis că „ucrainenii nu-și vor da pământul ocupanților” și a cerut să nu fie ocolit în negocierile ruso-americane. La scurt timp după afirmațiile sale, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei și Finlandei, plus șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump de a încerca să pună capăt războiului, dar au cerut menținerea presiunii asupra Rusiei, un armistițiu imediat sau cel puțin reducerea ostilităților. De asemenea, s-a insistat pe includerea obligatorie a Ucrainei în discuții, negocieri al căror punct de plecare să fie actuala linie a frontului, iar un viitor acord de pace să cuprindă garanții de securitate pentru Ucraina. „Ucraina are libertatea de a-și alege propriul destin” „Ucraina are libertatea de a-și alege propriul destin. Discuții fructuoase pot avea loc doar în contextul unui armistițiu sau al unei reduceri a ostilităților. Calea către pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina”, se arată în comunicatul liderilor europeni. Conform presei americane, Rusia ar fi propus să oprească ofensiva de-a lungul actualei linii a frontului în provinciile Zaporojie și Herson, situate în sud-estul și sudul Ucrainei, și să-și retragă trupele din provinciile Dnipropetrovsk (centru), Sumî (nord) și Harkov (nord-est), dar numai în schimbul controlului deplin asupra regiunii Donbas, respectiv asupra provinciilor Donețk și Lugansk, din est. Se subînțelege din această propunere și menținerea controlului rusesc asupra peninsulei Crimeea. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Mark Rutte, secretarul general al NATO, reacție despre întâlnirea Putin – Trump: „O ocazie de a-l testa ” / Care sunt scenariile acestei întâlniri istorice pentru o lume întreagă
Val de reacții, după anunțul întrevederii istorice dintre Donald -Trump și Vladimir Putin, de altfel prima întâlnire față în față dintre cei doi, de când președintele american a revenit la Casa Albă. Întâlnirea este cu atât mai valoroasă și mai așteptată, cu cât negocierile dintre cele două părți – rusă și americană – ar putea să fie un început promițător, pentru a pune capăt unui război care durează de mai bine de trei ani. Mai axact, din data de 24 februarie 2022, de când Rusia a invadat Ucraina. Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat duminică că întâlnirea din 15 august dintre președintele Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin va contribui în mare măsură la demonstrarea seriozității lui Putin în ceea ce privește pacea, considerând a fi un test la care este supus președintele rus. În 24 februarie 2022, Vladimir Putin a ordonat trupelor ruse să invadeze Ucraina. Deși invazia Rusiei părea pentru mulți o chestiune de zile, ea s-a transformat, cu fiecare zi, într-un război total, în care trupele ruse au atacat nu numai infrastructura militară a Ucrainei, ci și zone civile din orașe și sate, spitale, școli, locuințe. Războiul din Ucraina a ucis mii de oameni, a strămutat milioane de ucraineni și a distrus orașe întregi. Dincolo de destinele frânte și de viețile pierdute, ucrainenii și-au demonstrat rezistența și solidaritatea în fața atacului rușilor. Ucraina a cerut și a primit în repetate rânduri ajutor financiar, dar și militar din partea Occidentului. „Trump vrea să pună capăt pierderilor teribile de vieți omenești” „Vinerea viitoare va fi importantă, deoarece va fi o ocazie de a-l testa pe Putin, de a vedea cât de serios este în ceea ce privește încheierea acestui război teribil”, a declarat Rutte în emisiunea „This Week” a postului ABC, citat de G4Media. În discuția cu gazda Jonathan Karl, Rutte a precizat că Donald Trump este dispus să facă presiuni asupra președintelui Rusiei , în legătură cu acest război brutal. „Cred că președintele Donald Trump vrea să pună capăt acestei situații. Vrea să pună capăt pierderilor teribile de vieți omenești. Vrea să pună capăt distrugerilor teribile aduse infrastructurii din Ucraina. Atât de mulți oameni își pierd viața. Se produc atât de multe distrugeri”, a comentat șeful NATO. „Ucraina trebuie să fie o națiune suverană, care decide asupra propriului viitor geopolitic” Donald Trump a fost și criticat pentru că a organizat o întâlnire cu Putin, fără președintele ucrainean Volodimir Zelenski, deși au existat sugestii că Zelenski ar putea fi totuși invitat. În discuția cu Karl, Rutte a spus că vede întâlnirea din Alaska ca un punct de plecare valid, dar a fost de acord că nu este posibil niciun acord fără Ucraina sau fără a lua în considerare securitatea și independența pe termen lung a Ucrainei. „Va fi, desigur, vorba despre garanții de securitate, dar și despre necesitatea absolută de a recunoaște că Ucraina își decide propriul viitor, că Ucraina trebuie să fie o națiune suverană, care decide asupra propriului viitor geopolitic, fără a avea, desigur, restricții asupra nivelului propriilor trupe militare, și că NATO nu trebuie să aibă restricții asupra prezenței noastre pe flancul estic, în țări precum Letonia, Estonia și Finlanda”,a punctat Mark Rutte. E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august Întâlnirea Donald Trump -Vladimir Putin va avea loc într-un stat cumpărat de SUA de la Imperiul Rus în 1867, pentru 7,2 milioane de dolari, când țarul Alexandru al II-lea se afla în pragul falimentului din cauza datoriilor de război. Donald Trump a anunțat întâlnirea din data de 15 august pe rețeaua sa Truth Social, iar apoi aceasta a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Kremlinului, care a spus că locația este „destul de logică”, având în vedere proximitatea relativă a Alaskăi față de Rusia. De asemenea, purtătorul de cuvânt a adăugat că Donald Trump a fost invitat în Rusia pentru un potential al doilea summit. Nu a existat însă nicio reacție imediată din partea Ucrainei. Volodimir Zelenski reacționează după anunțul întâlnirii istorice dintre Trump și Putin Președintele Ucrainei a respins ideea de a ceda teritorii în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. Potrivit lui Volodimir Zelenski, orice decizie luată fără Ucraina este „o decizie împotriva păcii”, relatează CNN. „Ucraina este pregătită pentru decizii reale care pot aduce pacea. Dar orice decizie împotriva țării noastre, orice decizie luate fără Ucraina este o decizie împotriva păcii. Ele nu vor realiza nimic. Sunt decizii moarte din naștere. Sunt decizii nefuncționale. Și cu toții avem nevoie de o pace reală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”,a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X.ală și autentică. O pace pe care oamenii să o respecte”, a transmis președintele Ucrainei sâmbătă, într-un mesaj postat pe rețeaua X. Sursă foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Putin își pregătește terenul, înainte de întâlnirea istorică cu Donald Trump. Președintele rus cere „binecuvântarea” de la apropiații Kremlinului E oficial! Donald Trump şi Vladimir Putin se vor întâlni față în față, pe 15 august. Locul întâlnirii, un fost teritoriu rusesc cumpărat de americani
India se consideră acuzată pe nedrept de către SUA și UE: Exact acele națiuni care critică India se complac în a face comerț cu Rusia”
Autoritățile de la New Delhi au anunțat că India se consideră criticată pe nedrept de către Statele Unite și Uniunea Europeană, pentru achizițiile indiene de petrol rusesc, din moment ce atât SUA cât și UE fac comerț cu Moscova, în ciuda războiului din Ucraina. Criticile Indiei vin după o nouă amenințare din partea președintelui american Donald Trump. luni, de a majora taxele vamale pentru bunurile din India, din cauza achizițiilor indiene de petrol rusesc. Într-o rară demonstrație de unitate, atât Partidul Bharatiya Janata al premierului Narendra Modi cât și Congresul Național Indian, principalul partid de opoziție, au condamnat marți criticile repetate ale lui Trump la adresa Indiei, notează Reuters. Cifrele Ministerului de Externe indian privind comerțul UE și SUA cu Rusia Ministerul de Externe al Indiei a afirmat, într-o declarație emisă luni seara, că „este revelator faptul că exact acele națiuni care critică India se complac în a face comerț cu Rusia”. „Este nejustificat ca India să fie arătată cu degetul”, a declarat Ministerul. Ministerul indian de Externe a adăugat că UE a efectuat schimburi comerciale cu Rusia în valoare de 67,5 miliarde de euro în 2024, inclusiv importuri record de 16,5 milioane de tone de gaz natural lichefiat. Statele Unite, se arată în declarația Ministerului Indian, continuă să importe din Rusia hexafluorură de uraniu pentru industria nucleară, paladiu, îngrășăminte și substanțe chimice. Ministerul nu a precizat care era sursa pentru informațiile privind exporturile Rusiei. Atât Statele Unite, cât și UE și-au redus drastic schimburile comerciale cu Rusia după invadarea Ucrainei în februarie 2022. În 2021, Rusia era al cincilea cel mai mare partener comercial al UE, cu un schimb de mărfuri în valoare de 258 de miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene. Ruptura dintre India și SUA s-a adâncit după 31 iulie, când Donald Trump a anunțat o taxă vamală de 25% pentru mărfurile indiene exportate în SUA și a amenințat pentru prima dată cu sancțiuni nespecificate din cauza petrolului rusesc cumpărat de India. India este unul dintre cei mai mari cumpărători de țiței din Rusia, importând aproximativ 1,75 milioane de barili pe zi din ianuarie până în iunie anul acesta, în creștere cu 1% față de anul trecut. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump: Taxe mai mari pentru India, din cauza achizițiilor de petrol rusesc: „Nu le PASĂ câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă”
FT: Administrația Trump ia în considerare sancțiuni suplimentare asupra „flotei din umbră” de petroliere ale Rusiei
Administrația lui Donald Trump ia în considerare sancțiuni suplimentare asupra „flotei din umbră” de petroliere rusești dacă președintele Vladimir Putin nu este de acord cu o încetare a focului în Ucraina până vineri. Două persoane la curent cu deliberările de la Casa Albă au declarat pentru Financial Times că sancțiunile suplimentare ale SUA asupra “flotei din umbră” sunt văzute ca un prim pas ușor pentru a exercita presiune asupra Rusiei. O a treia persoană apropiată Administrației a declarat sunt luate în considerare mai multe opțiuni, inclusiv sancțiuni asupra flotei. Rusia folosește o “flotă din umbră” de petroliere, nave cu proprietari a căror identitate este ascunsă și care evită utilizarea serviciilor companiilor occidentale, pentru a transporta petrol în întreaga lume, în încercarea de a evita restricțiile occidentale impuse în urma invadării Ucrainei în 2022. “Flota din umbra” i-a permis Rusiei să transporte petrol – în principal în China și India. Veniturile din aceste exporturi de țiței au ajutat la finanțarea conflictului. Administrația lui Joe Biden a adăugat 213 petroliere pe lista de sancțiuni, iar luna trecută UE a adăugat alte peste 100 de nave, ridicând numărul total la 415. Includerea navelor pe lista neagră ar marca prima dată când SUA impun sancțiuni Moscovei de când Trump s-a întors la Casa Albă în ianuarie. Trump a ales să nu impună noi sancțiuni Rusiei în efortul de a ajunge la o înțelegere negociată pentru a pune capăt războiului, dar a devenit din ce în ce mai frustrat de refuzul lui Putin de a accepta o încetare a focului și i-a dat liderului rus un termen limită care expiră vineri. Persoane apropiate Administrației au spus că, dacă Moscova nu vine la masa negocierilor, va plăti pentru asta. Marți, Trump a discutat despre posibile măsuri împotriva Moscovei într-o convorbire telefonică cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. Decizia lui Trump, luată după revenirea emisarului său de la Moscova Luni, Trump a anunțat planuri să majoreze taxele vamale impuse Indiei, unul dintre principalii cumpărători de petrol rusesc. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, este așteptat să călătorească la Moscova săptămâna aceasta. Agenția de știri de stat rusă Tass a relatat marți că Witkoff urmează să sosească miercuri. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Suntem întotdeauna bucuroși să-l vedem pe domnul Witkoff la Moscova. Considerăm astfel de contacte importante, substanțiale și foarte utile”. Trump va lua probabil o decizie când emisarul său se va întoarce, a spus o persoană apropiată Administrației. „Depinde ce aduce Witkoff înapoi”, a spus persoana. „Dacă Witkoff se întoarce cu mâna goală, fără absolut nimic, Trump va reacționa foarte urât”. Anna Kelly, secretar de presă adjunct al Casei Albe, a declarat: „Președintele a fost clar că vor exista sancțiuni dure dacă Putin nu este de acord să pună capăt războiului. Doar președintele poate dezvălui detaliile”. Printre celelalte opțiuni ale Administrației se numără aplicarea mai strictă a sancțiunilor existente sau aderarea la noul plafon dinamic pentru prețul petrolului rusesc al UE, care urmează să intre în vigoare la începutul lunii septembrie, au spus experții. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump amenință RUSIA cu sancțiuni severe /„Putin va înceta să omoare oameni dacă vor scădea prețurile petrolului rusesc”
Trump: Taxe mai mari pentru India, din cauza achizițiilor de petrol rusesc: „Nu le pasă câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă”
Președintele american Donald Trump a anunțat că va majora substanțial taxele vamale impuse Indiei, o decizie motivată de achizițiile indiene de petrol din Rusia. „India nu doar cumpără cantități masive de petrol rusesc, ci vinde apoi o mare parte din petrolul cumpărat pe piața liberă, pentru profituri mari”, a scris Trump luni pe platforma sa Truth Social. „Nu le pasă câți oameni din Ucraina sunt uciși de mașina de război rusă. Din această cauză, voi majora substanțial taxa vamală plătită de India către SUA.” Postarea președintelui american nu a specificat cu cât va crește taxa vamală. Săptămâna trecută, Trump a anunțat o taxă vamală de 25% pentru exporturile indiene spre SUA, după luni de negocieri care nu au reușit să asigure un progres. De asemenea, președintele a amenințat și cu alte măsuri dacă India va continua să cumpere petrol din Rusia. În weekend, două surse guvernamentale, care au dorit să rămână anonime, au declarat că India va continua să cumpere petrol din Rusia, în ciuda amenințărilor lui Trump, conform Reuters. Noua amenințare a președintelui american vine în contextul termenului limită – 8 august – oferit Rusiei pentru a ajunge la un armistițiu cu Ucraina. Administrația americană a amenințat cu impunerea de “sancțiuni secundare” asupra țărilor care cumpără energie rusească. SUA și alți aliați ai Ucrainei consideră că aceste achiziții ajută la susținerea economiei Rusiei și subminează presiunea exercitată asupra Moscovei pentru a pune capăt unui război care se află acum în al patrulea an. India a fost una din țintele principale a lui Trump în campania sa de a pune capăt războiului din Ucraina. Cu toate acestea, New Delhi a rămas pe poziție, premierul Narendra Modi – care a avut relații calde cu Trump în trecut – răspunzând la amenințarea președintelui american cu un îndemn către indieni să cumpere bunuri locale și semnalând că Administrația sa va continua să cumpere petrol rusesc. Guvernul lui Modi nu a dat instrucțiuni rafinăriilor indiene de petrol să nu mai cumpere petrol rusesc și nu a fost luată nicio decizie cu privire la oprirea achizițiilor, au declarat pentru Bloomberg persoane familiarizate cu situația, care au cerut să rămână anonime. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE continuă negocierile cu SUA asupra detaliilor Acordului comercial /„Comisia Europeană va suspenda CONTRAMĂSURILE”
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.245. Când vor avea loc următoarele discuții directe ruso-ucrainene despre pace
Războiul din Ucraina a intrat marți, 22 iulie 2025, în a 1.245-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că următoarele discuții de pace dintre Moscova și Kiev sunt prevăzute pentru miercuri. „Întâlnirea, programată pentru miercuri” Această întâlnire vine după două sesiuni anterioare la Istanbul în cadrul cărora nu au fost obținute rezultate semnificative în ceea ce privește încetarea războiului între cele două țări. „Am discutat cu secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Rustem Umerov, despre pregătirea unui schimb și a unei noi reuniuni în Turcia cu partea rusă. Umerov a indicat că întâlnirea este programată pentru miercuri”, a declarat Zelenski în discursul său zilnic postat pe rețelele de socializare. Kremlinul a anunțat anterior că este pregătit să participe la noua rundă de negocieri de pace cu Ucraina, transmițând, totodată, că data unor astfel de discuții nu a fost încă stabilită și că va fi nevoie de „multă muncă” pentru a apropia pozițiile celor două părți. Zelenski a declarat sâmbătă că Kievul a propus părții ruse o nouă rundă de negocieri săptămâna viitoare privind schimbul de prizonieri și că ia în considerare o întâlnire între lideri pentru a obține o pace durabilă. Ultima reuniune între negociatorii ruși și ucraineni la Istanbul a avut loc în 2 iunie, la două săptămâni după prima rundă. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Beijingul amenință să răspundă la decizia UE de a sancționa bănci și companii chineze
Ministerul Comerțului de la Beijing a reacționat la decizia Uniunii Europene de vineri de a impune sancțiuni împotriva mai multor bănci și companii chineze. Ministerul Comerțului a anunțat luni că sancțiunile „afectează grav relațiile comerciale, economice și financiare” și că va lua măsurile necesare pentru „a proteja drepturile și interesele legitime ale firmelor și instituțiilor financiare chineze”. Vineri, Uniunea Europeană a sancționat două bănci chineze și cinci companii cu sediul în China, ca parte a celei mai recente runde de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia Ucrainei. Prima dată când bănci chineze sunt adăugate pe lista de sancțiuni europene după invadarea Ucrainei Este pentru prima dată când bănci chineze sunt adăugate pe lista de sancțiuni europene după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, notează Bloomberg. Băncile sancționate sunt Heihe Rural Commercial Bank și Heilongjiang Suifenhe Rural Commercial Bank, potrivit unui comunicat al Consiliului European. Cele două bănci au fost adăugate pe lista de sancțiuni pentru că ar fi furnizat servicii de criptomonede care facilitau eludarea sancțiunilor, potrivit UE. Anterior, UE propusese includerea celor două bănci pe o listă de instituții financiare care ar fi oferit asistență Moscovei „prin efectuarea de tranzacții sau prin furnizarea de finanțare a exporturilor pentru operațiuni comerciale” care eludează sancțiunile Uniunii Europene. China și-a exprimat opoziția față de acea propunere la momentul respectiv. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat: „Schimburile și cooperarea normală dintre companiile chineze și rusești sunt în concordanță cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului și cu principiile pieței. Ele nu vizează nicio terță parte și nu ar trebui să fie perturbate sau afectate”. La începutul acestei luni, ministrul de Externe chinez Wang Yi a promis că statul chinez va răspunde dacă băncile vor fi puse pe lista de sancțiuni, potrivit South China Morning Post, care a mai spus că ambasadorul chinez la UE a făcut lobby pentru a opri includerea băncilor pe listă. Din cauza legăturilor Chinei cu Rusia, băncile chineze au fost supuse la sancțiuni similare din partea SUA, determinându-le să reevalueze afacerile și clienții. O parte dintre băncile chineze de stat au înăsprit restricțiile privind finanțarea clienților ruși la începutul anului trecut, după ce SUA au autorizat sancțiuni secundare împotriva companiilor străine din sectorul financiar care ajută efortul de război al Rusiei din Ucraina. În februarie 2022, Industrial & Commercial Bank of China și Bank of China au restricționat finanțarea mărfurilor rusești, chiar dacă sancțiunile occidentale de la acea vreme nu se aplicau sectorului energetic al Rusiei. Anterior, cele mai mari bănci de stat din China au respectat sancțiunile impuse de SUA împotriva Iranului și Coreei de Nord. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Taipeiul „nu caută CONFLICTE” cu Beijingul/ Taiwanul încearcă să mențină stabilitatea regională
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.243. Zelenski cheamă Rusia la negocieri. Ce propunere a făcut liderul de la Kiev
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 20 iulie 2025, în a 1.243-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina a propus Rusiei desfășurarea unei noi runde de discuții săptămâna viitoare. Declarația sa vine după ce ultimele negocieri de pace, purtate în luna iunie, au intrat în impas, relatează AFP. „Trebuie relansate negocierile” Două reuniuni succesive la Istanbul între delegațiile rusă și ucraineană nu au dus la niciun progres cu privire la o încetare a focului, părțile convenind doar asupra unor schimburi de prizonieri de război și de corpuri ale soldaților uciși. În mesajul său zilnic către ucraineni, Zelenski a indicat că secretarul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Rustem Umerov, „a propus o nouă întâlnire cu partea rusă săptămâna viitoare”. „Trebuie relansate negocierile. O întâlnire la cel mai înalt nivel este necesară pentru a asigura cu adevărat pacea. Contactele cu partea rusă privind schimburile de prizonieri continuă; continuăm să îndeplinim acordurile de la întâlnirea anterioară de la Istanbul. Echipa noastră lucrează în prezent la un alt schimb” – Volodimir Zelenski În cadrul ultimelor negocieri din luna iunie, Rusia a prezentat, din nou, aceleași condiții – recunoașterea anexării celor patru regiuni (Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie) și renunțarea la orice ajutor militar occidental. Ucraina a respins propunerea rusă, pe care a calificat-o drept un „ultimatum”, și, în plus, și-a exprimat îndoiala cu privire la disponibilitatea Moscovei de a negocia cu adevărat o încetare a focului. La începutul lunii iulie, Kremlinul a transmis că este gata să reia negocierile. Între timp, președintele american Donald Trump i-a dat Federației Ruse un termen de 50 de zile termen pentru a negocia pacea, amenințând cu sancțiuni. În aceeași zi, liderul de la Casa Albă a anunțat și reluarea livrărilor de arme către Kiev, cu finanțare din partea țărilor membre NATO. RECOMANDAREA AUTORULUI: