Războiul din Ucraina, ziua 1.241. Zelenski: Franța este pregătită să antreneze piloți pentru avioanele Mirage / Ministerul rus al Apărării susține că au capturat trei localități ucrainene
Rusia offline: Războiul lui Putin îi întoarce pe ruși în epoca analogică În numele securității, Rusia taie accesul la internet în zeci de regiuni, trimițându-i pe cetățeni înapoi în epoca pre-digitală. În peste 70 de regiuni, internetul mobil este întrerupt deliberat și frecvent. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat vineri că Franța este pregătită să antreneze suplimentar piloți pentru avioanele Mirage, potrivit Baha. Zelenski a scris pe platforma X despre conversația avută cu președintele francez Emmanuel Macron, precizând că cei doi lideri au convenit asupra pregătirii piloților pentru avioanele Mirage și că „Franța este gata să antreneze piloți suplimentari, folosind aeronave suplimentare”. Totodată, a adăugat că au discutat și despre apărarea antiaeriană a Ucrainei, în special despre dronele interceptoare și furnizarea de rachete pentru sistemele SAMP/T (sisteme de apărare antiaeriană medie, bazate la sol). „Vom pregăti decizii comune cu Franța și alți parteneri la nivelul miniștrilor Apărării și Afacerilor Externe privind noi pași pentru a ne proteja populația de loviturile rusești”, a declarat Zelenski, exprimându-și totodată recunoștința față de Franța pentru contribuția la cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, adoptat de UE Uniunea Europeană a convenit asupra celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru agresiunea sa asupra Ucrainei, după ce Slovacia a renunțat la veto-ul exercitat de șase ori, anunță The Kyiv Independent. Rusia susține că a capturat trei localități ucrainene Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au capturat trei localități ucrainene: Kamianske, în regiunea sud-estică Zaporojie, Dehtiarne, în regiunea nord-estică Harkov, și Popiv Yar, în regiunea Donețk. Un mort și cinci răniți în urma atacurilor rusești din Harkov și Zaporojie Atacurile lansate de armata rusă în noaptea de joi spre vineri asupra regiunilor Hakow și Zaporojie s-au soldat cu un mort și cinci răniți, notează The Kyiv Independent. Orașului Chuhuiv din regiunea Harkov, a fost lovit de un atac asupra unei zone rezidențiale, în urma căruia patru persoane au fost rănite, a declarat primarul Halyna Minayeva. Victimele au primit îngrijiri medicale, iar în urma loviturii au fost avariate mai multe locuințe, un cabinet medical și o unitate de învățământ. În același timp, în regiunea Zaporojie, guvernatorul Ivan Fedorov a anunțat că nouă drone Shahed au fost lansate asupra centrului regional, rănind un bărbat de 79 de ani. Tot în Zaporojie, un alt atac asupra localității Stepnohirsk a provocat moartea unui bărbat de 64 de ani. Rusia anunță că a doborât 73 de drone ucrainene. Trei s-ar fi îndreptat spre Moscova Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că apărarea antiaeriană a distrus peste noapte 73 de drone lansate de Ucraina, dintre care trei se îndreptau spre Moscova, notează Reuters. Primarul Moscovei afirmă că au fost doborâte 2 drone ucrainene Apărarea antiaeriană rusă a distrus joi seară două drone ucrainene care se îndreptau spre capitală, a anunțat primarul Moscovei, Serghei Sobianin. Potrivit acestuia, nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale, însă fragmentele dronelor au fost recuperate și sunt analizate de specialiști. Ministerul rus al Apărării a raportat că în total 46 de drone ucrainene au fost doborâte în cursul nopții de joi spre vineri, majoritatea în regiunile apropiate frontierei cu Ucraina: 31 deasupra regiunii Briansk și 10 în Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014. Ca măsură de precauție, autoritatea rusă de aviație civilă, Rosaviatsia, a suspendat temporar operațiunile pe aeroporturile Domodedovo și Jukovski, iar mai târziu și pe Vnukovo. Traficul aerian a fost reluat în cursul dimineții.
Războiul din Ucraina, ziua 1.241. Rusia anunță distrugerea a 72 de drone ucrainene, 3 în apropiere de Moscova / Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au capturat trei localități ucrainene
Al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, adoptat de UE Uniunea Europeană a convenit asupra celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru agresiunea sa asupra Ucrainei, după ce Slovacia a renunțat la veto-ul exercitat de șase ori, anunță The Kyiv Independent. Ministerul rus al Apărării susține că forțele sale au capturat trei localități ucrainene: Kamianske, în regiunea sud-estică Zaporojie, Dehtiarne, în regiunea nord-estică Harkov, și Popiv Yar, în regiunea Donețk. Un mort și cinci răniți în urma atacurilor rusești din Harkov și Zaporojie Atacurile lansate de armata rusă în noaptea de joi spre vineri asupra regiunilor Hakow și Zaporojie s-au soldat cu un mort și cinci răniți, notează The Kyiv Independent. Orașului Chuhuiv din regiunea Harkov, a fost lovit de un atac asupra unei zone rezidențiale, în urma căruia patru persoane au fost rănite, a declarat primarul Halyna Minayeva. Victimele au primit îngrijiri medicale, iar în urma loviturii au fost avariate mai multe locuințe, un cabinet medical și o unitate de învățământ. În același timp, în regiunea Zaporojie, guvernatorul Ivan Fedorov a anunțat că nouă drone Shahed au fost lansate asupra centrului regional, rănind un bărbat de 79 de ani. Tot în Zaporojie, un alt atac asupra localității Stepnohirsk a provocat moartea unui bărbat de 64 de ani. Rusia anunță că a doborât 73 de drone ucrainene. Trei s-ar fi îndreptat spre Moscova Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că apărarea antiaeriană a distrus peste noapte 73 de drone lansate de Ucraina, dintre care trei se îndreptau spre Moscova, notează Reuters. Primarul Moscovei afirmă că au fost doborâte 2 drone ucrainene Apărarea antiaeriană rusă a distrus joi seară două drone ucrainene care se îndreptau spre capitală, a anunțat primarul Moscovei, Serghei Sobianin. Potrivit acestuia, nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale, însă fragmentele dronelor au fost recuperate și sunt analizate de specialiști. Ministerul rus al Apărării a raportat că în total 46 de drone ucrainene au fost doborâte în cursul nopții de joi spre vineri, majoritatea în regiunile apropiate frontierei cu Ucraina: 31 deasupra regiunii Briansk și 10 în Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014. Ca măsură de precauție, autoritatea rusă de aviație civilă, Rosaviatsia, a suspendat temporar operațiunile pe aeroporturile Domodedovo și Jukovski, iar mai târziu și pe Vnukovo. Traficul aerian a fost reluat în cursul dimineții.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.239. Trump anunță că SUA au livrat noi arme Kievului: Zelenski nu trebuie să atace Moscova!
Războiul din Ucraina a intrat miercuri, 16 iulie 2025, în a 1.239-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Donald Trump a afirmat că deja au fost expediate arme către Ucraina, notează Reuters. Trump, vorbind cu presa, a menționat că au fost trimise Ucrainei câteva rachete Patriot. „Vin din Germania”, a adăugat el. Liderul de la Casa Albă a mai declarat că nu a discutat cu președintele rus Vladimir Putin de când au fost anunțate noi sancțiuni împotriva Rusiei. Luni, declarându-se dezamăgit de faptul că, în opinia sa, Vladimir Putin nu se angajează către încheierea războiului cu Ucraina, Trump l-a amenințat pe acesta că, dacă în 50 de zile nu încheie războiul printr-un acord cu Kievul, Statele Unite vor impune „taxe vamale dureroase de 100%” atât Rusiei, cât și țărilor care importă mărfuri din Rusia, în special petrol. În altă ordine de idei, liderul de la Casa Albă a declarat că Volodimir Zelenski nu trebuie să atace Moscova. Declarația sa survine după ce publicația Financial Times a susținut că Trump l-a încurajat pe Zelenski, într-o convorbire telefonică purtată luna aceasta, să lovească în profunzimea Rusiei, atacând inclusiv marile orașe Moscova și Sankt Petersburg. Conform FT, președintele ucrainean ar fi răspuns afirmativ, dar a cerut ca Ucraina să primească armele potrivite pentru astfel de atacuri. „Nu, el nu trebuie să țintească Moscova”, a spus Trump în fața presei, pe peluza sudică a Casei Albe, după ce a fost întrebat dacă l-ar fi încurajat pe Zelenski să atace capitala rusă. Președintele republican Donald Trump a anunțat un nou plan prin care alte state membre ale NATO vor cumpăra din SUA echipamente militare pe care apoi le vor transfera Kievului. În pofida ultimelor declarații și a deciziilor luate, președintele SUA continuă să afirme că nu este „de partea nimănui” în acest conflict. Trump insistă, chiar: „Vreau să opresc măcelul”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Bloomberg: UE ia în considerare înființarea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina
Uniunea Europeană ia în considerare înființarea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina, în condițiile în care războiul cu Rusia nu dă semne că se va încheia. Banii ar putea face parte din propunerea UE pentru următorul său buget pe șapte ani, care urmează să fie prezentat la sfârșitul acestei luni, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea. Dacă va fi acceptată de statele membre ca parte a negocierilor bugetare, finanțarea ar începe să fie plătită în 2028 pentru a menține asistența financiară constantă acordată Ucrainei, au declarat aceste persoane, vorbind sub rezerva anonimatului. UE a acordat sprijin Ucrainei în valoare de aproape 160 de miliarde de euro de la începutul invaziei ruse, în urmă cu trei ani și jumătate. Această sumă include un fond de 50 de miliarde de euro care extinde subvențiile și împrumuturile până în 2027. Împreună cu Grupul celor Șapte națiuni, UE a creat, de asemenea, un instrument bazat pe împrumuturi în valoare de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev, care utilizează veniturile generate de activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei. Comisarul european pentru Economie: UE este „pregătită să ofere tot sprijinul necesar Ucrainei atâta timp cât este necesar” Conform Bloomberg, noul acord de finanțare ar urma modelul existent, în care Comisia Europeană, ramura executivă a UE, oferă ajutor Ucrainei prin subvenții și împrumuturi ieftine. Majoritatea plăților au fost legate de reforme pe care Guvernul ucrainean trebuie să le facă pentru a deveni membru al UE. Ideea este luată în considerare alături de alte opțiuni și va fi discutată înainte de publicarea detaliilor privind următorul cadru financiar multianual. Acest lucru ar trebui să aibă loc pe 16 iulie, deși unele elemente ar putea apărea într-o etapă ulterioară, au declarat persoanele respective. În iunie, Comisia i-a informat pe miniștrii de Finanțe ai statelor UE că nevoile financiare ale Ucrainei ar trebui să fie acoperite până la începutul anului 2027 și că o creștere de 8,4 miliarde de dolari a cheltuielilor de apărare din acest an este de așteptat să fie finanțată pe plan intern, potrivit surselor. Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, le-a declarat marți reporterilor că „acum evaluăm și lucrăm la diferite opțiuni” pentru a asigura finanțarea pentru anul viitor, adăugând că blocul comunitar este „pregătit să ofere tot sprijinul necesar Ucrainei atâta timp cât este necesar”. Dombrovskis a declarat că, după ce Fondul Monetar Internațional va evalua potențialul deficit de finanțare al Ucrainei, Comisia va analiza opțiunile pe care le are pentru a crește asistența „prin bugetul UE și, de asemenea, prin posibilitățile de utilizare a veniturilor din activele suverane rusești”. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Trump îl acuză pe Putin că este NESERIOS în discuțiile privind oprirea războiului din Ucraina /Statele Unite ar putea impune noi sancțiuni Rusiei
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.229. Zelenski, încântat de ultima discuție la telefon cu Trump. Cea mai bună conversație, cea mai productivă!
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 6 iulie 2025, în a 1.229-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că ultima conversație la telefon avută cu liderul american Donald Trump a fost „cea mai bună și cea mai productivă” dintre toate purtate până acum, relatează Reuters. „Referitor la conversația cu președintele Statelor Unite, care a avut loc cu o zi în urmă, a fost probabil cea mai bună conversație pe care am avut-o în tot acest timp, cea mai productivă. Am discutat probleme legate de apărarea aeriană și îi sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a ajuta. Sistemul Patriot este exact cheia pentru protecția împotriva amenințărilor balistice”, a spus Zelenski într-o mesaj video. ONU condamnă atacul cu drone al Rusiei Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat cel mai mare atac cu drone și rachete desfășurat de Rusia de la începutul războiului din Ucraina. Conform unui comunicat despre atacul de vineri, „Guterres condamnă ferm ultima serie de atacuri la scară largă cu drone și rachete desfășurat de Rusia”, cerând un armistițiu total, imediat și necondiționat. „Secretarul general este alarmat de această escaladare periculoasă și de numărul tot mai mare de victime civile. Atacurile împotriva civililor și infrastructurii civile sunt interzise de dreptul internațional și trebuie să înceteze imediat”, a subliniat comunicatul făcut public de purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric. În noaptea de joi spre vineri, 4 iulie, Ucraina a fost ținta celui mai mare atac cu drone rusești de la începutul războiului. Atacurile masive cu drone și rachete asupra mai multor orașe au durat timp de câteva ore și au obligat civilii să caute refugiu în adăposturi. Jurnaliștii AFP au auzit drone deasupra capitalei Kiev și explozii care au răsunat pe parcursul întregii nopți, în timp ce sistemele de apărare aeriană ucrainene respingeau atacul. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.215. Zelenski cere 0,25% din PIB-ul țărilor aliate pentru Kiev! Pentru industria noastră de apărare și producția internă
Războiul din Ucraina a intrat duminică, 22 iunie 2025, în a 1.215-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Președintele Volodimir Zelenski le-a cerut aliaților Ucrainei să aloce 0,25% din PIB-ul lor pentru a ajuta Kievul să crească producția de arme, scrie Reuters. Zelenski a spus că Ucraina se află în discuții cu Danemarca, Norvegia, Germania, Canada, Regatul Unit și Lituania pentru a lansa producția comună de arme. „Ucraina face parte din securitatea Europei și dorim ca 0,25% din PIB-ul unei țări partenere să fie alocat pentru industria noastră de apărare și producția internă” – Volodimir Zelenski Pe măsură ce războiul cu Federația Rusă s-a intensificat în ultimele săptămâni, nevoia Ucrainei de noi arme și muniții este în continuă creștere. Anul acesta, Kievul a obținut 43 de miliarde de dolari pentru a-și finanța producția internă de arme, a declarat Zelenski. Țările membre ale alianței militare NATO sunt așteptate să se întâlnească săptămâna viitoare la Haga pentru a discuta despre creșterea cheltuielilor pentru apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus ca fiecare țară să fie de acord să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare și măsuri de securitate. Zelenski a declarat că este probabil să meargă la summitul NATO, adăugând că mai multe întâlniri cu liderii occidentali au fost stabilite în marja acestuia. El a mai spus că speră să se întâlnească și cu președintele SUA, Donald Trump. Sub 40% din arme, produse în Ucraina În prezent, Ucraina acoperă sub 40% din nevoile sale de apărare cu producția internă, iar guvernul caută în mod constant modalități de a crește producția. Kievul intenționează să lanseze producția comună de arme în afara țării și va începe să exporte o parte din tehnologiile sale de producție militară, a declarat Zelenski. „Am lansat un program «Construiește cu Ucraina», iar în vară vom semna acordurile relevante pentru a începe să exportăm tehnologiile noastre în străinătate în formatul deschiderii de linii de producție în țările europene”, a declarat Zelenski. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, conform ministrului rus al Economiei
Rusia este pe punctul de a intra în recesiune, a declarat joi ministrul rus al Economiei, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg. Economia rusă se află într-o etapă de răcire și, conform percepției mediului de afaceri, este deja pe punctul de a intra în recesiune, a declarat Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice, în timpul dezbaterii „Economia ofertei – Strategia de creștere în contextul provocărilor moderne” din cadrul Forumului, conform Interfax. „Conform cifrelor, avem o răcire. Dar pentru noi, toate cifrele sunt o oglindă retrovizoare. Conform sentimentelor actuale ale mediului de afaceri, suntem deja, în general, se pare, pe punctul de a trece la o recesiune”, a răspuns ministrul la întrebarea moderatorului: în ce stare se află acum economia rusă – răcire sau recesiune. Când i s-a cerut să clarifice cu privire la căderea în recesiune, Reșetnikov a subliniat: „Nu am prezis că vom cădea în recesiune, am spus că suntem pe marginea prăpastiei, iar apoi totul depinde de deciziile noastre”. Prima recunoaștere publică a faptului că economia Rusiei începe să se răcească La sfârșitul lunii mai, Reșetnikov remarca deja că situația actuală indică riscurile de răcire excesivă a economiei ruse, în timp ce inflația încetinește, astfel încât deciziile în timp util ale Băncii Rusiei privind politica monetară sunt importante. „Asta deoarece în regimul actual noi vedem și riscuri de răcire excesivă a economiei”, a avertizat ministrul rus. Cele mai recente remarci ale ministrului marchează prima recunoaștere publică a faptului că economia Rusiei începe să se răcească la trei ani după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invadarea pe scară largă a Ucrainei, conform Financial Times. Putin a prezidat o creștere record a cheltuielilor pentru apărare, care au crescut cu 25% de la an la an, ajungând la 13,1 miliarde de ruble (167 miliarde de dolari) anul trecut, și a determinat doi ani consecutivi de creștere a PIB-ului cu peste 4%, după o contracție în 2022, primul an de război. Dispută în rândul factorilor de decizie cu privire la modul de combatere a inflației Comentariile lui Reșetnikov reflectă o dispută de lungă durată în rândul factorilor de decizie cu privire la modul de combatere a inflației, deoarece cheltuielile record ale Rusiei pentru a alimenta războiul au generat doi ani de creșteri salariale și de prețuri, ducând în același timp ocuparea forței de muncă aproape de capacitate. Oficiali de rang înalt și oameni de afaceri i-au cerut Elvirei Nabiullina, guvernatorul băncii centrale a Rusiei, să accelereze reducerile ratei dobânzii cheie, deoarece companiile – inclusiv multe dintre cele care beneficiază cel mai mult de pe urma cheltuielilor de apărare ale Kremlinului – se luptă cu costurile ridicate ale împrumuturilor. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Vladimir Putin nu consideră NATO o „AMENINȚARE” la adresa Rusiei/ „Ne îmbunătățim constant forțele armate și capacitățile de apărare” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Ministrul Energiei din Austria: UE trebuie să fie deschisă la reluarea importurilor de gaz din Rusia „odată cu încheierea războiului
Ministrul Energiei din Austria a declarat că Uniunea Europeană trebuie să fie deschisă la reluarea importurilor de gaz din Rusia în cazul în care se va ajunge la un acord de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Bruxelles-ul „trebuie să mențină opțiunea de a reevalua situația odată cu încheierea războiului”, a declarat ministrul austriac al Energiei pentru Financial Times. Declarația a confirmat relatările conform cărora Elisabeth Zehetner, secretarul de stat austriac pentru Energie, a pledat în favoarea acestui scenariu în fața colegilor săi din UE în cadrul unei reuniuni care a avut loc luni la Luxemburg, au declarat diplomați la curent cu discuțiile. Poziția Vienei marchează prima dată de la invazia rusă în Ucraina, în 2022, când un stat membru al UE, altul decât Ungaria sau Slovacia, evocă deschis reluarea importurilor de gaze rusești după încheierea războiului. Comisia Europeană urmează să propună marți interzicerea oricăror noi contracte de gaze cu Rusia și rezilierea celor existente în următorii doi ani – indiferent de rezultatul negocierilor de pace. Dan Jorgensen, comisarul UE pentru Energie, a declarat luni că un potențial acord de pace „nu ar trebui să ne determine să începem să importăm din nou gaz rusesc”. „Aceasta ar fi o decizie foarte nechibzuită, deoarece ar însemna doar umplerea cu bani a vistieriei pentru război a lui Putin. Cred că ar însemna să repetăm greșelile pe care le-am făcut în trecut”, a adăugat el. Bruxelles-ul propune interzicerea conductelor Nord Stream Oficialii europeni au dezbătut anterior dacă revenirea la gazul rusesc ar trebui să facă parte din negocierile de pace cu Rusia – Comisia opunându-se ferm unui astfel de pas. Bruxelles-ul propune, de asemenea, interzicerea conductelor Nord Stream care leagă Germania de Rusia – o măsură susținută de cancelarul german Friedrich Merz ca o modalitate de a opri orice potențiale discuții interne privind revenirea la gazul rusesc ieftin. Austria depinde puternic de gazele naturale rusești de decenii, importând aproximativ 80% din necesarul de gaz din Rusia înainte de războiul din Ucraina. Viena a luat măsuri pentru a-și diversifica aprovizionarea cu gaz, în special din alte țări europene, precum Germania. Austria, care este neutră din punct de vedere politic, dar susține sancțiunile, a fost criticată pentru întârzierea în reducerea acestei dependențe de la începutul războiului. Ungaria și Slovacia, care depind în continuare de gazul rusesc și care sunt conduse de guverne favorabile Rusiei, și-au exprimat opoziția față de planul Comisiei de a pune capăt tuturor importurilor de combustibili fosili din Rusia până în 2027. Și Italia, care a importat cele mai multe gaze rusești anul trecut, potrivit think-tank-ului Ember, a evocat anterior opțiunea reluării importurilor de gaze după încheierea războiului, în cadrul unor discuții cu ușile închise. Comisia intenționează să utilizeze dreptul comercial atunci când propune interzicerea completă a gazului rusesc, a relatat Financial Times. Jorgensen a declarat că, spre deosebire de regimul de sancțiuni, care necesită sprijinul unanim din partea celor 27 de guverne ale UE la fiecare șase luni, interdicția „va rămâne în vigoare până când cineva va decide să o schimbe”. Mai multe țări și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că temeiul juridic al interdicției va fi suficient de solid pentru a le permite companiilor să invoce clauze de forță majoră pentru contractele existente fără a plăti penalități mari Rusiei. Jorgensen a declarat că a primit „un punct de vedere foarte clar din partea echipei juridice a Comisiei, potrivit căreia, deoarece aceasta va fi o prohibiție, o interdicție, companiile nu vor avea probleme juridice”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: BBC: Statele occidentale continuă să ajute indirect economia de război a lui Vladimir Putin Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.200. Atac cu drone asupra Moscovei, Rosgvardia a împușcat un bărbat în timp ce se pregătea să lovească o bază militară
Războiul din Ucraina a intrat sâmbătă, 7 iunie 2025, în a 1.200-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Garda Națională a Rusiei (Rosgvardia) a anunțat că a împușcat mortal un bărbat care pregătea lansarea unor drone purtătoare de grenade către o bază militară. Ucraina pare că și-a înmulțit operațiunile de acest fel după atacul efectuat duminică, 1 iunie, asupra unor aerodromuri rusești. Moscova, luată la țintă De asemenea, primarul Moscovei a anunțat doborârea a trei drone care ținteau capitala, relatează agențiile AFP și EFE. Bărbatul ucis încerca să atace o bază militară în regiunea Riazan, la sud-est de Moscova. „A opus rezistență armată și a fost neutralizat”, potrivit Gărzii Naționale ruse, care adaugă că un pistol și două drone echipate cu grenade și pregătite de lansare au fost găsite la fața locului. În acest timp, antiaeriana rusă a doborât, în regiunea Moscovei, trei drone ucrainene, a declarat primarul Serghei Sobianin. De asemenea, agenția aeronautică rusă Rosaviatsia a anunțat închiderea temporară, din motive de securitate, a aeroporturilor Domodedovo și Jukovski, ambele situate la sud de Moscova. Potrivit canalelor ruse de monitorizare a dronelor, un atac ucrainean cu drone a fost lansat asupra mai multor regiuni din Rusia, inclusiv Kursk, Briansk, Riazan și Moscova. Asalt asupra forței nucleare ruse Ucraina a reușit cel mai semnificativ atac cu drone asupra armatei ruse, lovind aerodromuri situate la mii de kilometri depărtare de graniță și unde erau staționate în special bombardiere strategice Tu-95 și Tu-22. Potrivit unor oficiali americani, au fost lovite în atacul de duminică până la 20 de avioane, iar aproximativ 10 au fost distruse. Președintele Volodimir Zelenski avansase un bilanț dublu. Dronele au fost introduse clandestin în Rusia și lansate din camioane parcate în apropierea aerodromurilor. Mai devreme, vineri, Ucraina a revendicat bombardarea în timpul nopții a altor două baze aeriene ruse, în regiunile Saratov și Riazan, susținând că a reușit să distrugă un rezervor de combustibil. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Noul ministru german al Economiei cere UE să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie
Katherina Reiche, noul ministru german al Economiei, a avertizat că supraviețuirea industriei grele a țării este vitală pentru suveranitatea Europei. Ea cere Bruxelles-ului să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie. Katherina Reiche a declarat că speră ca Comisia Europeană să înțeleagă necesitatea ca Berlinul să subvenționeze costurile energiei electrice pentru sectoare precum chimie și siderurgie, pentru a contribui la încheierea celei mai lungi perioade postbelice de stagnare a Germaniei. Într-un interviu cu Financial Times, primul acordat unei organizații media internaționale, Reiche a subliniat că Berlinul este hotărât să „își facă temele” prin punerea în aplicare a reformelor structurale și prin lansarea unui plan de investiții de 1.000 de miliarde de euro în infrastructură și industria de apărare. Ea a pledat, de asemenea, pentru protejarea altor industrii prelucrătoare, subliniind greșelile anterioare care au condus la o dependență excesivă de Rusia și China. „A nu avea producție de oțel în Germania ar însemna să intrăm în noi dependențe”, a declarat Reiche. „A nu mai avea producție chimică de bază ar însemna să intrăm în noi dependențe”. Centrala electrică pe bază de lignit la mina de lignit Garzweiler a RWE din Grevenbroich, Renania de Nord-Westfalia, Germania. Planurile coaliției lui Friedrich Merz riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat Cea mai mare economie din zona euro este dependentă de industria prelucrătoare grea, care se confruntă cu costuri mai mari ale energiei. Noua coaliție a cancelarului conservator Friedrich Merz a promis să reducă costurile energiei electrice. De asemenea, s-a angajat să introducă o rată redusă specială a energiei electrice pentru industriile mari consumatoare de energie, precum oțelul, sticla, cimentul și produsele chimice. Planul riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat. „Pentru a păstra industriile mari consumatoare de energie – dar nu numai acestea – în Germania, avem nevoie de aprobarea ajutorului de stat”, a declarat Reiche. Ea a susținut că creșterea este esențială pentru sănătatea democrației pe continent: „Suntem, de asemenea, în concurență între sisteme, iar Europa trebuie să demonstreze – și va demonstra – că este capabilă să reacționeze rapid. Să ne îmbunătățim și în același timp să ne protejăm procesele democratice și să ne susținem valorile.” Nevoia de a găsi un echilibru în ceea ce privește China Reiche, în vârstă de 51 de ani, a fost membră CDU în Bundestag timp de 17 ani și a ocupat de două ori funcții ministeriale în timpul mandatului Angelei Merkel. În ultimii zece ani ea a lucrat în domeniul afacerilor. În ultimii cinci ani a fost director executiv al Westenergie, o filială a gigantului energetic german Eon. Reiche a subliniat necesitatea de a găsi un echilibru în ceea ce privește China, care este una dintre cele mai importante piețe pentru exportatorii germani, inclusiv pentru marii producători de automobile, dar care este văzută din ce în ce mai mult ca o amenințare economică și geopolitică la adresa Europei. Germania, a spus ea, trebuie să își reducă în timp dependența de produsele și materiile prime chinezești, adăugând în același timp că ar trebui să mențină o „relație rezonabilă, bună” cu Beijingul. „Este o piață uriașă, este o putere economică, este o putere militară. Companiile noastre sunt puternic investite acolo. O mare parte din valoarea adăugată provine din investițiile în China.” Reiche a fost dură cu privire la apelurile recente ale mai multor politicieni germani, inclusiv câțiva din propriul său partid, pentru reînființarea conductelor de gaz Nord Stream între Rusia și țara sa. „Înapoi la gazul rusesc? Cu un regim care bombardează Kievul în fiecare zi? Este absolut de neconceput pentru mine”, a spus ea. Ea a susținut că Germania – care obișnuia să fie cel mai mare client al Gazprom în Europa – trebuie în schimb să își intensifice eforturile pentru a-și diversifica aprovizionarea. „Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a accesa alte surse de energie”. Germania, a spus ea, a „cedat în fața unei erori” crezând că aprovizionarea cu gaz rusesc este sigură indiferent de ce se întâmplă în lume, adăugând: „Am plătit un preț amar pentru această atitudine naivă”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Friedrich Merz nu exclude furnizarea de rachete de croazieră TAURUS Ucrainei /Intră în ”zona posibilităților” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele