Opoziția de la Teheran susține că Adunarea Experților l-a ales pe fiul lui Ali Khamenei, Mojtaba, lider suprem al Iranului
Mojtaba Khamenei, al doilea fiu al fostului lider suprem iranian, Ali Khamenei, are o sănătate bună și gestionează probleme importante ale țării, a anunțat marți agenția semi-oficială Mehr, citată de Xinhua. Conform Mehr, sursele fiabile confirmă că Mojtaba Khamenei este în viață, se află într-o stare bună de sănătate, se ocupă de aspectele legate de membrii familiei sale uciși și analizează problemele majore cu care se confruntă Iranul. Sâmbătă dimineață, în urma unor atacuri aeriene comune ale SUA și Israelului asupra Teheranului și altor orașe iraniene, Ali Khamenei a fost ucis, împreună cu alți membri ai familiei sale, comandanți militari de rang înalt și civili. Iranul a răspuns cu mai multe valuri de atacuri cu rachete și drone asupra Israelului și bazelor americane din Orientul Mijlociu. Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani, a preluat conducerea supremă a Iranului în 1989, după moartea fondatorului Republicii Islamice, ayatollahul Ruhollah Khomeini. În calitate de lider suprem, el a controlat toate instituțiile politice, militare și religioase ale țării, influențând deciziile interne și orientând politica externă, potrivit Reuters. Duminică, Alireza Arafi, cleric și membru al Adunării Experților și al Consiliului Gardienilor Revoluției, a fost numit în triumviratul de conducere responsabil cu tranziția după decesul lui Khamenei. Consiliul pentru stabilirea interesului superior al regimului a anunțat pe X că l-a „ales pe ayatollahul Alireza Arafi membru al Consiliului de conducere interimar”. Alături de Arafi, organismul îi include pe președintele Masoud Pezeshkian și șeful puterii judiciare Gholamhossein Mohseni Ejei, și ar fi trebuit să gestioneze conducerea Iranului până când Adunarea Experților urma să „alege un conducător permanent în cel mai scurt timp”.
Energie mai scumpă la nivel mondial după blocarea exporturilor din Orientul Mijlociu
Cotațiile internaționale la petrol și gaze au urcat puternic după ce conflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran a afectat livrările de energie din Orientul Mijlociu, scrie The Guardian. Atacurile lansate de Teheran asupra unor nave și obiective energetice au dus la suspendarea transportului maritim în Golf și la oprirea unor capacități de producție din state precum Qatar și Irak. Tensiunile militare au lovit direct una dintre cele mai importante regiuni energetice ale lumii. Zona asigură aproape o treime din producția globală de petrol și aproximativ o cincime din gazele naturale. Orice întrerupere a fluxurilor are efect imediat asupra piețelor internaționale. Petrolul atinge cel mai ridicat nivel din ultimele luni Contractul de referință pentru țiței Brent a încheiat ședința cu un avans de 3,66 dolari, ceea ce înseamnă o creștere de 4,7%, până la 81,40 dolari pe baril. Este cel mai ridicat nivel de închidere din ianuarie 2025. Investitorii au reacționat rapid la riscul unei crize prelungite în regiune. Temerea principală vizează o eventuală extindere a conflictului și o blocare a exporturilor prin rutele maritime importante. Scumpiri masive la gaze în Europa Pe piața europeană, prețurile gazelor au urcat cu până la 40% în timpul tranzacțiilor, după care au mai redus din avans. Chiar și așa, nivelul rămâne mult peste cel de la începutul săptămânii, cu o creștere totală de aproximativ 40% față de luni. Europa și Asia depind în mare măsură de importurile din Orientul Mijlociu. Efecte în lanț asupra altor materii prime Creșteri semnificative s-au înregistrat și la alte produse de bază. Zahărul, îngrășămintele și soia au devenit mai scumpe pe fondul temerilor legate de costurile mai mari de transport și energie. Economiștii avertizează că o criză prelungită ar putea declanșa un nou val de inflație la nivel global. O astfel de evoluție ar pune presiune pe redresarea economică din Europa și Asia, care încă încearcă să își consolideze creșterea. Dacă tensiunile continuă, piețele financiare și economiile dependente de importuri energetice ar putea resimți efecte și mai puternice în lunile următoare.
România analizează invitația Franței privind descurajarea nucleară. Tanczos Barna: Ajunge prima dată la președintele țării
Vicepremierul Tanczos Barna a comentat marți seară, la TVR Info, inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea capacității nucleare a Franței și deschiderea unor discuții cu state europene interesate, inclusiv România, pe tema unei formule de „descurajare avansată”. Tanczos Barna consideră că propunerea necesită o evaluare atentă la cel mai înalt nivel al statului. Propunerea Franței și reacția de la București Președintele Franței a anunțat că dorește să crească numărul focoaselor nucleare și să exploreze o cooperare mai strânsă cu partenerii europeni în domeniul descurajării. Tanczos Barna a declarat că subiectul nu a ajuns încă la nivelul Guvernului sau al coaliției de guvernare și că analiza trebuie realizată de instituțiile cu atribuții directe în materie de politică externă și securitate. „Avem această situație cu Franța, cu propunerea Franței. De azi pe mâine s-a reactivat un conflict care am crezut că niciodată nu se va ajunge aici. Deci trebuie să fim foarte, foarte atenți și trebuie să devenim jucători pe această scenă a jocurilor strategice în regiune. Cu siguranță, la nivelul meu, la nivelul vicepremierilor sau la nivelul guvernului, Coaliției, încă nu a ajuns această propunere. Cu siguranță ajunge prima dată la președintele țării, după aceea la ministrul de Externe, după aceea la premier sau premier și după aceea ministrul de Externe. Da, trebuie să ne raportăm inclusiv la această propunere, trebuie analizată. Am fost, practic, un punct de stabilitate pe această hartă regională, cu Deveselu, cu bazele NATO, cu prezența forțelor militare externe în România. Noi am generat siguranță și stabilitate în zonă, dar lucrurile s-au schimbat foarte rapid și nu putem să mai afirmăm că noi, România, putem să fim un jucător cheie în această ecuație. Trebuie să avem aliați, trebuie să știm exact în ce direcție vrem să mergem și trebuie să facem analiză rapidă, să fim consecvenți și să avem aliații de partea noastră foarte puternici”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna. Poziția Ministerului de Externe Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a confirmat marți la Varșovia, în cadrul unui interviu la TVP World, că România se află printre statele invitate la discuțiile inițiate de Franța. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul polonez, Radosław Sikorski. Șefa diplomației române a vorbit despre NATO și importanța principiului apărării colective. „În primul rând, în ceea ce priveşte descurajarea şi descurajarea nucleară, cred că este important să reafirmăm principiul de bază al Articolului 5 al NATO şi faptul că suntem ţări aliate, prin urmare fiecare dintre noi, prin propria capacitate militară, acţionează ca un factor de descurajare pentru securitatea tuturor, iar cred că acest lucru este foarte important de clarificat. În ceea ce priveşte propunerea Franţei, România este una dintre ţările invitate să participe la aceste discuţii.”, a declarat Oana Ţoiu. Ministrul a precizat că discuțiile se află într-o fază incipientă și că nu există deocamdată detalii clare despre un eventual plan. Ea a spus că tema trebuie analizată în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condus de președinte. „Din partea României şi în ceea ce priveşte poziţia noastră, acest subiect ţine de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prezidat de Preşedinte, iar întrucât Preşedintele urmează să aibă întâlniri relevante pe această temă, voi lăsa răspunsul în sarcina acestuia”, a declarat ea. O decizie cu implicații strategice România găzduiește elemente importante ale infrastructurii NATO, inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu și baze utilizate de forțe aliate. În acest context, orice decizie legată de o eventuală implicare într-un proiect de descurajare nucleară europeană trebuie bine analizată. Autoritățile române urmează să analizeze propunerea Franței în cadrul instituțional prevăzut de Constituție. Până la o poziție oficială, subiectul rămâne deschis, iar dezbaterea se va purta la nivelul conducerii statului.
Acțiunile scad pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu alimentează temerile legate de inflație
O scădere a acțiunilor a continuat marți, iar dolarul american a crescut, pe fondul temerilor investitorilor legate de impactul atacurilor americane și israeliene asupra Iranului, scrie Reuters. Cel mai extins indice MSCI pentru acțiunile din Asia-Pacific, în afara Japoniei, a pierdut 1,5%, prelungind pierderile pentru a doua zi consecutivă. El a fost condus de scăderea de până la 4,1% a acțiunilor din Coreea de Sud. Nikkei 225 din Tokyo a coborât cu 2,3%, iar contractele futures e-mini pe S&P 500 au scăzut cu 0,6%. „Incertitudinea politicii economice era deja ridicată, iar acum, odată cu conflictul din Iran, se așteaptă ca și riscul geopolitic să crească. Ultima dată când ambele au înregistrat o creștere bruscă a fost în 2022, în timpul conflictului Rusia-Ucraina, care nu a funcționat bine pentru piețele asiatice.”, a declarat Rupal Agarwal, strateg la Bernstein în Singapore. Pe Wall Street, indicele S&P 500 s-a stabilizat după o sesiune volatilă de luni, iar Nasdaq Composite a crescut cu 0,4%. Președintele american Donald Trump a spus că operațiunea împotriva Iranului a depășit așteptările. Un oficial al Gărzilor Revoluționare din Iran a precizat că Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului maritim și că orice navă care încearcă să treacă va fi atacată. Amenințare a dus la creșterea costului închirierii unui supertanker pentru transportul petrolului din Orientul Mijlociu către China la peste 400.000 de dolari pe zi. Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 2%, până la 79,22 dolari pe baril. Prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 40% în Europa și Asia. Rezolvarea scenariilor de risc Creșterea bruscă a prețurilor la energie ar putea, de altfel, mări costurile companiilor asiatice și afecta profiturile, ceea ce va influența într-o măsură performanța acțiunilor. „Estimăm că o creștere de 20% a prețului Brent ar putea reduce câștigurile regionale cu 2%, cu variații între țări, dar acest lucru depinde de durata conflictului. Vârfurile mari ale riscului geopolitic afectează pe termen scurt, dar efectele se disipează în timp. Creșterea riscului geopolitic coincide cu vulnerabilitatea regională la corecție.”, au notat analiștii de la Goldman Sachs. În toată această situație alarmantă, Secretarul de stat, Marco Rubio, a spus că Statele Unite vor lua măsuri pentru a contracara creșterea bruscă a prețului petrolului cauzată de conflictul din Iran. Datele ISM arată că activitatea industrială din SUA a crescut constant în februarie, însă prețurile la poarta fabricilor au atins un maxim de aproape 3 ani și jumătate, ceea ce arată presiunea asupra inflației chiar înainte de atacurile SUA asupra Iranului. Contractele futures indică o probabilitate de 97,5% ca Fed să mențină ratele dobânzilor la reuniunea din 18 martie. Indicele dolarului american s-a menținut aproape de maximul de șase săptămâni, la 98,499, în timp ce randamentul obligațiunilor pe 10 ani a scăzut la 4,036%. De asemenea, aurul a crescut cu 0,6%, la 5.358,44 dolari, în timp ce Bitcoin și Ether au scăzut cu 1,5%, la 68.399,26 dolari, respectiv 2.013,07 dolari.