Rusia lansează a treia ofensivă asupra Kievului. O femeie a fost rănită în urma atacului
Mai multe unități de apărare aeriană operau deasupra orașului, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko. În districtul Șevcenkivski, o dronă rusească a lovit o clădire rezidențială nelocuită, potrivit lui Klitschko. Potrivit The Kyiv Independent, a izbucnit un incendiu în urma impactului. Incendiul a fost ulterior stins, în timp ce echipele de urgență au continuat să acționeze la fața locului. În districtul Solomianskyi, o dronă a căzut într-o zonă deschisă. Unda de șoc rezultată a avariat o clădire rezidențială cu cinci etaje. Au fost sparte geamuri și fațada a fost deteriorată, a precizat primarul Kievului. Un incendiu a izbucnit și la un depozit din district, după ce a fost lovit de o dronă rusească, a adăugat el. Serviciul de Urgență de Stat al Ucrainei a anunțat că o femeie a fost rănită în urma atacului. Aceasta a avut nevoie de îngrijiri medicale. Această ofensivă vine în urma unei serii de atacuri cu drone rusești asupra Kievului, care au început în noaptea de joi, potrivit sursei citate. Dronele rusești au continuat să vizeze Kievul sâmbătă, raportându-se pagube și victime suplimentare. Până seara, oficialii ucraineni au declarat că cinci persoane au fost rănite în atacurile asupra capitalei din timpul zilei.
Oana Țoiu: Susținem un armistițiu care să protejeze infrastructura și rutele de transport în Marea Neagră
„Când mă uit la discuțiile pe care le-am avut cu ucrainenii în aceste zile, dar și de-a lungul timpului, când analizăm posibilitatea unei încetări a focului și oprirea atacurilor, aceasta nu poate fi dedicată doar energiei”, a spus Țoiu, întrebată despre discuțiile privind o posibilă pauză în atacurile asupra obiectivelor energetice din regiune și despre rolul Turciei în securitatea Mării Negre. Ea a explicat că discuțiile purtate joi la New York s-au concentrat asupra lanțurilor de aprovizionare cu alimente, întrucât acestea au efecte asupra mai multor țări din întreaga lume. „Din partea României, susținem un armistițiu care să protejeze toată infrastructura critică și rutele de transport”, a declarat ministrul. Potrivit acesteia, o astfel de încetare a focului ar permite reluarea fluxurilor de alimente necesare la nivel mondial, cu prioritate pentru cereale, dar ar avea și o componentă energetică. „Ne bazăm, de asemenea, pe rutele comerciale din Marea Neagră când vine vorba despre petrolul pe care îl importăm, de exemplu, din Kazahstan, care este, de asemenea, direct legat de securitatea Mării Negre”, a spus Țoiu. Ministrul a adăugat că a discutat deja cu ministrul de Externe al Kazahstanului despre securitatea acestor rute de transport și că intenționează să aibă o nouă întâlnire cu acesta la New York. „În acest moment, o încetare a focului dedicată doar unuia dintre domenii nu cred că este o cale care are potențial de succes”, a afirmat Oana Țoiu. Despre colaborarea cu Turcia În ceea ce privește Turcia, Țoiu a spus că România continuă cooperarea cu Ankara și cu Bulgaria pentru securitatea Mării Negre. „Lucrăm cu Bulgaria și Turcia în cadrul grupului pentru deminare. Facem acest lucru de mai mulți ani și am făcut-o cu succes”, a declarat ea. Potrivit ministrului, în urma summitului de la Ankara, România, Turcia și Bulgaria au decis să își extindă cooperarea pentru protejarea infrastructurii critice. „Prin aceasta înțelegem, de exemplu, cablurile submarine. Prin aceasta înțelegem infrastructura energetică. Prin aceasta înțelegem capacitatea noastră colectivă de a proteja Marea Neagră”, a spus Țoiu. Oana Țoiu participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, desfășurată la New York, în perioada 22 septembrie – 2 octombrie. În cadrul reuniunilor și evenimentelor din marja Adunării Generale, ministrul român de Externe reprezintă România în discuții privind securitatea Mării Negre, securitatea alimentară, conectivitatea regională și alte teme de interes internațional.
Președintele Finlandei îi cere lui Musk să extindă Starlink în Ucraina pentru lovirea lansatoarelor rusești
„Pledez ca Elon Musk să le ofere ucrainenilor posibilitatea de a folosi Starlink în zonele în care se află lansatoare de rachete balistice, fie în teritoriile ocupate ale Ucrainei, fie în Rusia, în scopuri strategice, pentru că astfel ar putea fi salvate vieți”, a declarat Stubb pentru Reuters, la New York, unde liderii lumii participă la reuniunea anuală a Adunării Generale a ONU. Ucraina se confruntă cu un deficit de sisteme de apărare antiaeriană înaintea iernii, în condițiile în care Rusia a intensificat utilizarea rachetelor balistice. Potrivit oficialilor ucraineni, accesul la Starlink în zone situate dincolo de graniță ar facilita folosirea unor arme împotriva lansatoarelor mobile care lansează aceste rachete. Starlink a devenit un element important al comunicațiilor militare ucrainene după invazia rusă pe scară largă din 2022 și este folosit inclusiv pentru operarea dronelor. Serviciul nu este disponibil în prezent pe teritoriul Rusiei. Starlink, văzut ca un element de apărare antiaeriană Stubb a inclus apărarea antiaeriană, energia și finanțarea printre principalele lucruri de care Ucraina are nevoie în perspectiva iernii. „Unul este apărarea antiaeriană și chiar Starlink ar fi, într-o anumită măsură, o bună apărare antiaeriană. Al doilea este reprezentat de instalațiile energetice pentru iarnă. Al treilea este reprezentat de bani”, a spus președintele finlandez. Președintele Finlandei a afirmat, de asemenea, că nu se așteaptă ca războiul să se încheie înaintea iernii și a susținut reluarea negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina. În opinia sa, cea mai simplă soluție ar fi un armistițiu necondiționat. „Cred în continuare că cea mai simplă soluție ar fi declararea unui armistițiu necondiționat, practic să se pună capăt vărsării de sânge, așa cum a reiterat președintele Trump în discursul său din cadrul Adunării Generale a ONU”, a spus el. Stubb a menționat și posibilitatea înghețării conflictului de-a lungul liniei de contact, cu zone-tampon de 30 de kilometri de o parte și de alta, precum și varianta unui armistițiu parțial care să vizeze infrastructura energetică și obiectivele legate de transportul cerealelor. Președintele finlandez și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au semnat miercuri, la New York, un acord pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării și securității, inclusiv prin proiecte comune privind tehnologia dronelor.
Sportiva din Ucraina a plecat după ce echipa a transferat o rusoaică! Explicația oficială: Motive personale
Kate Koval (20 de ani), componentă a echipei de baschet LSU Tigers din cadrul Universității de Stat din Louisiana, a decis să se retragă din lot după transferul rusoaicei Anna Minaeva (17). Antrenoarea Kim Mulkey (64) a confirmat decizia ucrainencei, însă nu și presupusul motiv din spatele ei. Cu toate acestea, lucrurile sunt evidente. Probleme delicate la echipa de baschet americană LSU Tigers. Ucraineanca Kate Koval a părăsit lotul din cauza rusoaicei Anna Minaeva Războiul violent dintre Rusia și Ucraina continuă la granițele României și, din nefericire, acest conflict sângeros afectează direct și sportul. În ultimele luni a părut că federațiile internaționale încearcă să îi reintegreze ușor în competiții pe atleții ruși, însă lucrurile nu sunt atât de simple. Și asta pentru că pe scenele de pretutindeni ajung să fie puși față în față sportivi din Ucraina și Rusia, în timp ce în țările de respective mor oameni din ambele tabere. Un scandal proaspăt care a captat atenția vine din baschetul american. Ucraineanca Kate Koval, componentă a echipei feminine LSU Tigers din cadrul Universității de Stat din Louisiana, a aflat de faptul că antrenoarea Kim Mulkey și-a dat acordul pentru transferul rusoaicei Anna Minaeva și a decis să părăsească lotul. Decizia luată de Kate Koval este de înțeles, din moment ce tatăl ei, originar din Kiev, este în armata ucraineană și riscă zi de zi să își piardă viața în războiul cu Rusia, informează New York Post. Conform sursei citate, antrenoarea Kim Mulkey a confirmat pasul în spate făcut de Kate Koval, însă nu a precizat și motivul exact: „Kate a venit să mă vadă duminică și mi-a spus că, după îndelungi analize, va părăsi programul din motive personale. Vom respecta intimitatea ei în ceea ce privește decizia, dar am avut o discuție lungă despre asta și a fost o decizie dificilă pentru ea”, a declarat antrenoarea echipei feminine de baschet LSU Tigers. Ce discuție au avut, înainte de a fi semnată Anna Minaeva Înainte de a o aduce oficial la echipă pe Anna Minaeva, Kim Mulkey a mers la Kate Koval și au purtat o discuție despre natura sensibilă a transferului. Cu toate acestea, poziția ucrainencei a fost clară: dacă rusoaica intră în lot, ea iese. „Vreau să înțelegi că nu sunt aici să-ți cer să îți schimbi părerea despre Rusia. Sunt aici doar din respect pentru familia ta și din respect pentru tine, ca să-ți spun (n.r. – despre transfer). Pentru că știu cât de personal este pentru tine. Știi că ceea ce trebuie să fac din această postură nu îmi permite să iau decizia de a nu recruta pe cineva care ne poate ajuta programul. Și asta din cauza unui conflict între două țări”, i-a transmis antrenoarea lui Kate, conform aceleiași surse. Kim Mulkey a avansat chiar și ipoteza unei colaborări de succes între Koval și Minaeva, prin care acestea ar fi putut deveni „ambasadoare” pentru pacea din războiul Rusia – Ucraina. Însă, scenariul vizualizat de ea nu a putut deveni realitate. Koval a avut o medie de 8.3 puncte pe meci și 6.3 recuperări pe meci în sezonul trecut, iar acum este așteptată să anunțe ce va face pe viitor. Cel mai probabil nu va renunța definitiv la baschet și va încerca să se transfere la o altă echipă.
Moscova, vizată de un nou atac masiv cu drone. Rusia susține că peste 600 de aparate au fost lansate spre capitală. Incendii și răniți în regiune
Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a anunțat marți dimineață că o fetiță de 10 ani, o femeie și un bărbat de 27 de ani au fost răniți în urma atacurilor și a căderii dronelor sau fragmentelor acestora. Cele mai serioase pagube raportate oficial au fost în zona Pavlovski Posad, la aproximativ 70 de kilometri est de Moscova. Un incendiu a izbucnit pe acoperișul unui bloc de locuințe, iar locatarii au fost evacuați. Un alt incendiu s-a produs într-o clădire de pe strada 1 Mai, iar în satul Kuznețî o casă a ars în totalitate. Canalul ucrainean de monitorizare Exilenova Plus a susținut că incendiul de la blocul din Pavlovski Posad ar fi fost provocat de sistemele rusești de apărare antiaeriană în timp ce încercau să intercepteze dronele. Afirmația nu a putut fi verificată independent. Un nou depozit Wildberries, lovit Autoritățile ruse au confirmat, de asemenea, că o dronă a lovit un depozit Wildberries din zona Atlant-Park, în districtul Bogorodski. A izbucnit un incendiu, care a fost ulterior localizat. Potrivit informațiilor preliminare furnizate de guvernator, nu au existat victime la acest obiectiv. La Kolomna, fragmente ale dronelor au provocat un incendiu la un pavilion comercial din apropierea centrului comercial Globus. Au fost avariate și clădirea stării civile, un magazin și ferestrele unui imobil de locuințe. În Elektrostal au fost avariate o mașină și o stație de transformare, iar la Kotelniki au luat foc schele și materiale izolante pe șantierul unui complex rezidențial. Canale ucrainene de Telegram au distribuit separat imagini despre care susțin că arată un incendiu la o uzină de aluminiu din regiunea Moscovei și un alt incendiu în zona Liuberțî. Imagini distribuite de locuitori din Staraia Kupavna, la est de Moscova, surprind explozii și mașini care se deplasează în grabă pe străzi, potrivit relatărilor preluate de presa ucraineană. Moscova, atacată din nou la doar două zile după un raid uriaș Atacul din noaptea de 17 spre 18 august vine la numai două zile după un alt raid de proporții asupra Moscovei și a mai multor regiuni din Rusia. Pe 16 august, Sobianin a afirmat că aproximativ 600 de drone s-au îndreptat spre regiunea Moscovei, dintre care 201 au fost distruse deasupra regiunii. Ministerul rus al Apărării a susținut atunci că 822 de drone ucrainene au fost doborâte la nivelul întregii Rusii. Atacul din 16 august a provocat inclusiv un incendiu major la centrul logistic Wildberries din Koledino, în apropiere de Podolsk. Un bărbat în vârstă de 83 de ani a murit, iar mai multe persoane au fost rănite. Imagini filmate de Reuters au arătat o coloană uriașă de fum ridicându-se deasupra depozitului situat la aproximativ 45 de kilometri sud de Moscova. Ucraina a intensificat în ultimele luni atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului rus, vizând rafinării, infrastructură industrială și logistică și obiective despre care Kievul susține că sprijină efortul militar al Moscovei. Depozitele Wildberries au devenit în ultimele săptămâni o țintă repetată, Ucraina acuzând compania că este folosită inclusiv în lanțurile logistice care deservesc armata rusă.
Kim Jong Un, mesaj de susținere pentru Putin: Sunt mândru de relația cu Rusia
Coreea de Nord s-a implicat deja direct de partea Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, trimițând Moscovei trupe și armament. „Sunt mereu mândru că pot privi către un viitor și mai bun al relațiilor bilaterale, conducând împreună cu dumneavoastră legăturile dintre RPDC (Republica Populară Democrată Coreeană, n.r.) și Rusia, care au perpetuat istoria luptei noastre comune”, a declarat Kim Jong Un, potrivit unui comunicat al agenției de stat KCNA, citat de Le Figaro. Liderul nord-coreean și-a reafirmat, de asemenea, sprijinul pentru Moscova în războiul împotriva Ucrainei, spunând că este convins că aliatul său va ieși victorios sub „conducerea înțeleaptă” a lui Vladimir Putin. Putin îi trimisese vineri o scrisoare lui Kim Jong Un cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a eliberării Coreei de sub ocupația japoneză. În mesaj, liderul rus s-a declarat mulțumit de faptul că relația bilaterală a ajuns la un „nivel înalt, fără precedent, de parteneriat strategic cuprinzător”. Phenianul și Moscova s-au apropiat considerabil după declanșarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Volodimir Zelenski l-a acuzat recent pe liderul nord-coreean că se pregătește să trimită între 30.000 și 50.000 de soldați suplimentari pentru a sprijini forțele ruse, fără să precizeze sursa acestor cifre sau un eventual calendar al desfășurării. Marți, Zelenski a afirmat, de asemenea, că Rusia a efectuat atacuri mortale cu rachete balistice nord-coreene. Liderul ucrainean a cerut Coreei de Sud să coopereze cu Kievul, în special în ceea ce privește sistemele de apărare antiaeriană. Seulul nu a oferit deocamdată un răspuns.
Explozii la o bază militară rusă. Ucraina ar fi lovit avioane folosite pentru lansarea rachetelor supersonice Kinjal
În urma exploziilor, în zona bazei aeriene Savasleika, din regiunea Nijni Novgorod, au fost observate incendii, potrivit canalului Exilenova Plus, citat de The Kyiv Independent. Mai multe explozii au fost raportate și în orașul rus Samara. Canalul a susținut că atacul a fost efectuat cu rachete ucrainene Flamingo. Între timp, canalul Supernova Plus a afirmat că o rachetă balistică rusească Oreșnik a lovit o importantă unitate de proiectare și producție aerospațială. Samara se află la aproximativ 800 de kilometri de granița Rusiei cu Ucraina, în timp ce baza aeriană Savasleyka este situată la aproximativ 660 de kilometri de Ucraina. Rusia lansează în mod repetat atacuri asupra civililor ucraineni de la numeroase baze aeriene și obiective militare. Un atac rusesc cu rachete balistice, pe 8 august, a ucis patru persoane, inclusiv un copil de trei ani, în capitala Ucrainei și în regiunea Kiev. Un alt atac cu rachete balistice, pe 5 august, a ucis 17 persoane. Ucraina atacă în mod regulat infrastructura militară din adâncul teritoriului Rusiei și din teritoriile ocupate, în încercarea de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul. În noaptea de joi spre vineri, forțele ucrainene au lovit portul Ust-Luga din regiunea rusă Leningrad, avariind două instalații de procesare și provocând un incendiu, a anunțat Statul Major General al Ucrainei. Portul este unul dintre cele mai mari porturi ale Rusiei la Marea Baltică și găzduiește un terminal petrolier care reprezintă un important punct de export pentru țiței și produse petroliere. Complexul rafinăriei petroliere Gazprom Neftekhim Salavat, din Republica Bașkortostan, Rusia, a fost lovit de forțele ucrainene în noaptea de 13 august, a anunțat Statul Major General.
Gimnastă ucraineană rănită în război își spune povestea prin dans. Medaliată la un turneu în România
În cadrul turneului, gimnasta Sasha Paskal a mai avut reprezentații susținute la Paris, New York, Rio de Janeiro și Nairobi. Iar în luna iunie a participat în premieră la un concurs în afara țării sale, în România. Proiectul, organizat de Fundația Rinat Ahmetov cu sprijinul clubului Șahtior Donețk și dedicat celei de-a 35-a aniversări a independenței Ucrainei, urmărește să atragă atenția comunității internaționale asupra copiilor ucraineni ale căror vieți au fost schimbate de război. Sasha avea șase ani în mai 2022, când o rachetă rusească a lovit casa familiei sale din stațiunea Zatoka, în regiunea Odesa. Mama sa, Maria, a găsit-o prinsă sub o placă de beton, cu răni grave la cap și la braț. După ce a petrecut 15 zile în comă indusă, medicii au fost nevoiți să îi amputeze piciorul stâng, deoarece circulația sângelui nu mai putea fi restabilită. După șapte luni de recuperare și după ce a învățat să meargă cu o proteză bionică, Sasha a revenit în sala de antrenament. Șapte luni mai târziu participa din nou la competiții de gimnastică ritmică. „Pasiunea mea pentru sport este mai mare decât ceea ce am pierdut”, a declarat tânăra sportivă pentru CNN. „Gimnastica este unul dintre cele mai importante lucruri din viața mea. Îmi place foarte mult. Este șansa mea de zi cu zi să fiu în formă și este pasiunea mea”, a adăugat ea. Momente artistice în fața unor simboluri emblematice sursă foto: Fundația Rinat Ahmetov În cadrul turneului „Dance of Freedom”, Sasha a susținut momente artistice în fața unor simboluri emblematice din Paris, Times Square din New York, Rio de Janeiro, Nairobi și Tokyo, folosind dansul pentru a spune propria poveste și pentru a transmite un mesaj despre rezistența copiilor ucraineni. „Este o experiență incredibilă. Fiecare oraș este minunat în felul său și sunt foarte fericită că pot călători, pentru că este o oportunitate de a mă desprinde puțin de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a afirmat gimnasta. Mama sa, Maria Paskal, care a însoțit-o în toate etapele recuperării și ale turneului, spune că fiica sa a devenit un exemplu pentru alte persoane aflate în situații similare. „Este de neclintit. Este atât de puternică și motivată. Suntem foarte mândri de ea, pentru că, deși este atât de tânără, reprezintă un model pentru multe persoane aflate în situații similare. Nu am împins-o niciodată de la spate. Tot ceea ce face vine din dorința ei, iar noi doar o susținem”, a declarat aceasta. Aur la Brașov, la primul concurs în afara Ucrainei În luna iunie, Sasha Paskal a obținut medalia de aur la turneul internațional Carla’s Rhythmic Cup, desfășurat la Brașov. Competiția a reprezentat primul concurs al gimnastei în afara Ucrainei și totodată primul în care a prezentat un exercițiu cu mingea. Sportiva a mărturisit după competiție că a concurat cu mari emoții și în ciuda durerilor la genunchi. „Sunt foarte fericită că totul a decurs atât de bine. A fost primul meu exercițiu cu mingea, așa că am avut emoții foarte mari. Înainte de concurs mă durea tare genunchiul, dar am reușit să mă mobilizez, să îmi înving emoțiile și să evoluez bine. Pentru mine, aceasta este o mare victorie personală”, a scris Sasha pe rețelele de socializare. Ea le-a mulțumit antrenoarei sale, Inga Kovalciuk, pentru sprijinul oferit în procesul de pregătire și a subliniat că succesul de la Brașov îi oferă încredere pentru competițiile viitoare. Distincție din partea lui Zelenski și visul paralimpic În 2025, Sasha Paskal a primit distincția de stat „Viitorul Ucrainei” din partea președintelui Volodimir Zelenski și a primei-doamne Olena Zelenska, în semn de recunoaștere a curajului și perseverenței sale. Marea sa ambiție este participarea la Jocurile Paralimpice de la Brisbane din 2032. „Vreau să particip la Jocurile Paralimpice de la Brisbane peste șase ani și să câștig medalia de aur”, a spus Sasha, în cazul în care gimnastica ritmică va fi inclusă în programul paralimpic. Potrivit UNICEF, peste 3.200 de copii au fost uciși sau răniți în Ucraina de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, aproape 2,6 milioane continuă să fie strămutați. Totodată, peste 1.700 de școli și alte unități de învățământ au fost avariate sau distruse în timpul războiului.
Cum doboară Ucraina dronele rusești cu tactici demne de Primul Război Mondial
Folosirea dronelor pe scară largă în războiul dintre Rusia și Ucraina a dus la apariția unor tactici demne de Primul Război Mondial pentru a doborî tehnologia modernă. Ucrainenii au reușit să pună la punct o apărare aeriană stratificată creată din necesitatea de a face față atacurilor masive cu drone. Această arhitectură rezolvă o mare dilemă economică a războiului modern: cum să dobori aparatură ieftină fără a folosi rachete ghidate extrem de scumpe. În toată această strategie de apărare aeriană eșalonată, un echipaj format dintr-un pilot la manșa unui avion de antrenament Yak-52 și un trăgător dotat cu o pușcă-mitralieră au ieșit în evidență datorită metodei lor neobișnuite prin care au transformat o aeronavă sovietică veche într-un element defensiv eficient. Proiectat în Uniunea Sovietică pentru sport și antrenament, avionul Yak-52 a fost produs până în anul 1998, fiind construite peste 1.700 de unități. Simplitatea, durabilitatea și costurile sale de operare reduse l-au făcut o aeronavă populară nu doar în rândul forțelor aeriene, dar și în rândul colecționarilor privați din Europa și America de Nord. În cadrul echipei ucrainene din cazul nostru, în timp ce pilotul urmărește drona în aer, pasagerul din spate deschide cupola cabinei și începe să tragă după aceasta cu o pușcă automată de tip AR. S-a dovedit că această metodă este una foarte eficientă atât din punctul de vedere al doborârii dronelor, cât și al costurilor reduse. O oră de zbor cu un Yak-52 costă doar câteva sute de dolari, pe când un avion de vânătoare modern implică costuri operaționale mari și muniție scumpă. Mai mult, principalul avantaj al unui avion Yak este mobilitatea și, în ciuda aparențelor, viteza acestuia. Deoarece dronele kamikaze zboară încet și la altitudini joase, raportul dintre viteză și țintire a devenit unul esențial. Avioanele moderne, precum sunt cele F-16, sunt prea rapide pentru a le intercepta, iar în aceste condiții, un Yak-52 cu elice permite escortarea dronei și îi oferă trăgătorului timpul necesar și unghiul perfect pentru ochire. Stanislav, un soldat ucrainean membru al unei asemenea echipe formate în cadrul Brigăzii 11 Aviație Armată Separată „Herson”, precizează că în timpul unei misiuni de luptă a reușit să doboare 6 aparate de zbor Shahed, iar costul s-a limitat doar la câteva sute de cartușe și câteva zeci de litri de combustibil. În total, soldatul afirmă că a reușit să doboare 12 drone în acea zi. «Unitatea noastră a doborât întreaga gamă de drone pe care le deține inamicul. Putem distinge mai multe categorii și le putem nota aproape pe toate cele disponibile: toate dronele de atac de tip „Shahed”, BM-35, diverse modificări ale „Gerber”. De asemenea, drone de recunoaștere: „Orlan”, „Merlin”, „Zala”, „Superkam” și, de asemenea, drone de recunoaștere și atac de tip neidentificat, împotriva cărora a trebuit, de asemenea, să lucrăm» Pe lângă această strategie, Ucraina a introdus la începutul anului un nou concept de apărare în care se folosesc aeronave civile mai mari, de tip An-28, pentru a lansa din aer drone interceptoare împotriva celor rusești de tip Shahed. Această aeronavă, echipată cu până la 6 drone FPV și un sistem de țintire optic, face parte din apărarea stratificată a țării, ca alternativă mai ieftină la rachetele aer-aer convenționale de pe avioanele de vânătoare moderne, ale căror costuri depășesc 400.000 de dolari per unitate și se pot ridica până la peste un milion de dolari. La tactici similare au apelat și rușii, care folosesc avioanele Yak-52 și An-2 ca platforme de lansare aeriene pentru dronele interceptoare FPV, conform unor imagini publicate de unitatea rusă BARS-Sarmat pe paginile de socializare.
Rusia construiește prima sa navă fără echipaj pentru detectarea submarinelor, afirmă șeful Marinei
„Construim o navă destinată localizării submarinelor și obiectelor subacvatice. (…) Poate fi descrisă drept o nouă clasă de navă. Este o navă fără echipaj, inclusă în actualul program de stat pentru modernizare. (…) Este prima de acest fel și va constitui baza pentru dezvoltarea viitoare a sistemelor fără echipaj”, a declarat Moiseev în cadrul unei emisiuni la televiziunea rusă, potrivit agenției ruse TASS. Amiralul Moiseev nu a oferit detalii privind caracteristicile tehnice ale navei, calendarul construcției sau data estimată pentru intrarea acesteia în serviciu. Amiralul a precizat, totodată, că Marina rusă a constituit deja regimente de sisteme fără echipaj. Anunțul survine în contextul în care Rusia își accelerează dezvoltarea sistemelor navale fără echipaj, după ce utilizarea dronelor maritime de către Ucraina a modificat semnificativ raportul de forțe în Marea Neagră. În ultima perioadă, Kievul a folosit ambarcațiuni fără pilot pentru a ataca nave militare și infrastructură navală rusă. Situația a determinat Moscova să își retragă o parte din Flota Mării Negre din baza de la Sevastopol și să accelereze dezvoltarea propriilor sisteme navale autonome.