Zelenski: Europa are nevoie de Ucraina pentru a face față amenințărilor pe termen lung ale Rusiei
Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare sâmbătă, Zelenski a afirmat că numeroși lideri europeni recunosc faptul că relația dintre Ucraina și Europa este una de dependență reciprocă. „Noi auzim de la mulți lideri că nu doar Ucraina are nevoie de Europa, ci și că Ucraina este utilă Europei, iar acest lucru este adevărat”, a transmis Zelenski. Președintele ucrainean a susținut că Rusia își consolidează prezența militară în apropierea Europei și construiește baze în zone unde acestea nu existau nici măcar în perioada sovietică. „Ținând cont de intențiile pe termen lung ale Rusiei – faptul că acum baze rusești sunt construite în apropierea Europei chiar și în locuri unde nu existau baze militare în perioada sovietică – acest lucru demonstrează că fără Ucraina, fără capacitățile și experiența noastră, Europei i-ar putea fi extrem de dificil”, a afirmat el. Zelenski a avertizat că amenințările de securitate generate de Rusia nu sunt temporare „Provocările de securitate din partea Rusiei nu sunt pentru un an și nici pentru cinci ani. Rusia a ales o strategie anti-europeană și antidemocratică pe termen lung și își construiește politica în jurul acesteia”, a spus președintele ucrainean. Liderul de la Kiev a acuzat Moscova că încearcă să influențeze politicieni europeni prin diverse avantaje și beneficii. „Ei încearcă să cumpere unii politicieni cu diferite avantaje. Dar nu pentru pace, ci pentru ca acești politicieni să vândă Rusiei interesele propriilor națiuni și interesele comune ale Europei”, a declarat Zelenski. În acest context, președintele ucrainean l-a criticat pe fostul premier al Ungariei, Viktor Orban, afirmând că astfel de abordări sunt sortite eșecului. „În cele din urmă vor pierde, la fel ca Orban, dar mulți încearcă în continuare să se împrietenească cu portofelul lui Putin și închid ochii la ceea ce se întâmplă în realitate”, a spus Zelenski. Recunoaștere pentru susținerea Ucrainei în procesul de integrare în UE Totodată, liderul ucrainean a mulțumit oficialilor europeni care susțin Ucraina și procesul de integrare europeană. „Vreau să le mulțumesc tuturor celor care luptă pentru popoarele lor, pentru interesele Europei și pentru securitatea Europei, o securitate împreună cu Ucraina”, a transmis acesta. Zelenski a adresat mulțumiri speciale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Consiliului European, António Costa, pentru colaborarea în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Mesajul vine după ce ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au aprobat deschiderea primului cluster de negocieri de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova. În acest context, președintele ucrainean a felicitat și Republica Moldova pentru progresul înregistrat pe drumul european. „Ucraina și Moldova parcurg împreună acest drum până la aderarea deplină la Uniunea Europeană”, a concluzionat Zelenski.
Rusia a folosit racheta hipersonică Oreșnik în atacul masiv asupra Ucrainei, afirmă Zelenski
„Au lansat racheta ‘Oreșnik’ asupra orașului Bila Țerkva”, a afirmat Zelenski duminică, într-un mesaj pe platforma X, referindu-se la utilizarea acestui tip de armament în cadrul atacului. Liderul ucrainean a precizat că, în paralel, a avut loc un bombardament extins asupra mai multor regiuni, cu zeci de rachete și sute de drone lansate asupra teritoriului ucrainean. „De la începutul nopții, salvatorii și toate serviciile necesare lucrează acolo unde este nevoie. În prezent, cel puțin 83 de persoane au fost confirmate rănite de la miezul nopții. Din păcate, există și morți. Condoleanțele mele familiilor și celor apropiați”, a transmis Zelenski. El a descris atacul ca fiind unul de o amploare ridicată, subliniind numărul mare de proiectile utilizate. „A fost un atac puternic – 90 de rachete de diferite tipuri, multe dintre ele balistice – 36 în total. Au fost 600 de drone. Din păcate, nu toate rachetele balistice au fost interceptate, iar cele mai multe lovituri au fost în Kiev. Kievul a fost principala țintă a acestui atac rusesc”, a afirmat președintele ucrainean. Zelenski a susținut că atacurile au vizat infrastructura civilă, inclusiv rețele de utilități, piețe, locuințe și instituții de învățământ. „Trei rachete rusești au fost lansate asupra unei instalații de alimentare cu apă. A fost arsă o piață. Zeci de clădiri rezidențiale au fost avariate. Au fost lovite mai multe școli obișnuite”, a mai spus acesta. În același mesaj, liderul de la Kiev a făcut apel la sprijin internațional pentru consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, în special a capacităților anti-balistice, și a cerut consecințe pentru Rusia în urma atacurilor. „Este important ca acest lucru să nu rămână fără consecințe pentru Rusia. Astăzi, oricine alege să nu tacă și să ajute Ucraina reprezintă un apărător al vieții”, a transmis Zelenski. El a adăugat că Ucraina continuă să facă eforturi pentru protejarea populației și pentru obținerea păcii, subliniind necesitatea sprijinului internațional. Cu o zi înainte, Zelenski avertiza asupra faptului că serviciile de inteligență aveau informații asupra atacului pe care Rusia îl pregătea cu racheta Oreșnik. Oreșnik este un sistem balistic capabil să transporte focoase convenționale sau nucleare și să atingă viteze de peste Mach 10. Rusia a mai folosit acest nou tip de rachetă de două ori până acum în atacul asupra Ucrainei.
Zelenski avertizează că Rusia pregătește un posibil atac cu racheta hipersonică de tip Oreșnik asupra Ucrainei
„Serviciile noastre de informații au raportat că au primit date, inclusiv de la partenerii noștri americani și europeni, despre pregătirea de către Rusia a unei lovituri cu racheta Oreșnik”, a transmis pe rețelele de socializare președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precizând că informațiile sunt încă verificate. El a mai spus că „vedem semne de pregătire pentru o lovitură combinată pe teritoriul Ucrainei, inclusiv Kiev, implicând diverse tipuri de arme”, și a avertizat că populația trebuie să reacționeze imediat la alertele aeriene. „Este important să acționăm responsabil la alertele de raid aerian, începând din această seară. Folosiți adăposturile pentru a vă proteja viețile”, a transmis liderul ucrainean. Oreșnik este un sistem de rachetă balistică hipersonică cu rază intermediară, fiind una dintre cele mai recente arme ale Rusiei, cu potențial de utilizare convențională sau nucleară. În mesajul său, Zelenski a cerut și sprijin internațional, subliniind că situația are implicații globale. „Atragem atenția partenerilor noștri din Statele Unite și din Europa că utilizarea unor astfel de arme și prelungirea acestui război creează un precedent global pentru alți potențiali agresori”, a mai spus el. El a insistat că răspunsul internațional trebuie să fie preventiv. „Ne așteptăm la un răspuns din partea lumii – nu post-factum, ci unul preventiv. Este necesară presiune asupra Moscovei pentru a nu extinde războiul”, a adăugat Zelenski. „Ne pregătim apărarea aeriană cât mai bine posibil și vom răspunde în mod complet și echitabil fiecărei lovituri rusești. Războiul trebuie oprit. Avem nevoie de pace, nu de rachete care satisfac ambițiile bolnave ale unui individ. Vă rog, aveți grijă de voi și mergeți în adăposturi”, a încheiat el.
Putin anunță armistițiu de Paștele Ortodox în Ucraina; Kievul propusese anterior o pauză a luptelor
Potrivit Kremlinului, încetarea focului va intra în vigoare pe 11 aprilie, la ora 16:00 (13:00 GMT), și se va aplica până la finalul zilei de 12 aprilie 2026, în contextul sărbătorii religioase, notează AFP. Autoritățile ruse au precizat că armata a primit ordin să oprească operațiunile militare „în toate direcțiile” pe durata armistițiului. Dar, a avertizat că trupele rămân pregătite să răspundă unor eventuale „provocări” din partea adversarului. Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunțase că a transmis o propunere de armistițiu pentru perioada sărbătorilor pascale, prin intermediul Washingtonului, în încercarea de a reduce temporar violențele. Inițiativa intervine în contextul blocării negocierilor internaționale pentru încetarea conflictului, în care mai multe runde de discuții mediate de SUA nu au reușit să apropie pozițiile părților. Dialogul este complicat și de cererile Moscovei privind concesii teritoriale și politice, respinse de Kiev. Războiul din Ucraina, început în urmă cu patru ani, a provocat sute de mii de victime și a dus la strămutarea a milioane de persoane, fiind considerat cel mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial.
Patru ani de război în Ucraina: Între ambițiile Kremlinului și rezistența unei națiuni
24 februarie 2026 marchează a patra aniversare a invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Președintele rus Vladimir Putin se aștepta ca Kievul să cadă în câteva zile și să instaleze un guvern pro-rus la putere. Patru ani mai târziu, Ucraina rămâne suverană, iar obiectivele inițiale ale Rusiei au eșuat în mare parte. Obiectivele neîndeplinite ale Rusiei și blocajul teritorial În primele săptămâni ale războiului, forțele ucrainene au respins asaltul asupra Kievului, în ciuda inferiorității numerice. Ulterior, Moscova și-a restrâns obiectivele către estul Ucrainei, în special regiunea Donețk, însă nici acest scop nu a fost atins. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei. În 2025, forțele ruse au avansat doar cu 0,8%, subliniind ritmul lent al conflictului. În ciuda eșecurilor, oficialii ruși prezintă adesea câștigurile minore drept victorii strategice. Analiștii consideră că Putin este puțin probabil să facă compromisuri privind obiectivul său mai amplu de a subordona Ucraina fără o înfrângere militară clară pe câmpul de luptă. Pierderi în creștere și costul uman Războiul a generat pierderi uriașe de ambele părți. Statul Major al Ucrainei estimează că Rusia a pierdut peste 1.260.000 de militari din februarie 2022, morți sau răniți. Analiști occidentali independenți apreciază că pierderile Rusiei le depășesc pe cele ale Ucrainei într-un raport de aproximativ doi la unu. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă, iar mulți alții sunt dați dispăruți. Evaluările occidentale indică între 500.000 și 600.000 de victime ucrainene în total, dintre care până la 140.000 morți. Și civilii au plătit un preț devastator. Zeci de mii au fost uciși sau răniți, iar milioane au fost strămutați, generând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la al Doilea Război Mondial. Optimismul Ucrainei în mijlocul epuizării Deși intră în al cincilea an de război, ucrainenii rămân surprinzător de optimiști. Un sondaj al Consiliului European pentru Relații Externe arată că 41% dintre ucraineni sunt optimiști în privința viitorului lumii, mult peste nivelul din multe state vest-europene. Pentru mulți, optimismul nu provine din naivitate, ci din reziliența construită în fața adversității. Ucrainenii privesc serviciul militar și apărarea civică drept acte de supraviețuire și demnitate. Ucraina, pilon al securității europene Pe măsură ce războiul remodelează securitatea globală, rezistența Ucrainei a devenit centrală pentru stabilitatea Europei. Liderii din domeniul securității susțin că rezistența Ucrainei limitează riscurile mai largi pentru continent. Adaptările tehnologice ale Ucrainei, în special în domeniul dronelor și al inovației militare, au accelerat integrarea sa în structurile de securitate europene. La patru ani de la invazie, ambițiile inițiale ale Rusiei rămân neîmplinite, iar Ucraina este atât un stat de primă linie, cât și un simbol al rezilienței continentale. Negocieri de pace fără rezultat Conflictul rămâne departe de o soluție diplomatică durabilă. De-a lungul anilor, au existat mai multe runde de negocieri și inițiative internaționale menite să oprească ostilitățile, însă fără un acord final. În primele luni ale războiului, delegații ruse și ucrainene au purtat discuții în Belarus și Turcia. Ulterior, diverse formule de mediere au fost propuse de state precum Turcia, China sau țări din Orientul Mijlociu. Niciuna dintre aceste inițiative nu a dus la un tratat de pace formal. În 2023 și 2024, summituri internaționale dedicate „formulei de pace” propuse de Kiev au încercat să coaguleze sprijin global pentru retragerea trupelor ruse și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei. Moscova a respins însă condițiile considerate „inacceptabile”. Pe parcursul conflictului au fost încheiate doar acorduri punctuale, precum înțelegerea privind exportul cerealelor prin Marea Neagră sau schimburi de prizonieri, însă acestea au avut caracter temporar și limitat. Analiștii subliniază că principalele obstacole în calea unui tratat de pace rămân statutul teritoriilor ocupate și garanțiile de securitate pentru Ucraina. În lipsa unui compromis asupra acestor puncte sensibile, pacea rămâne mai degrabă o speranță decât o realitate.
Ucraina a luat foc după decizia excluderii sportivului care purta chipurile conaționalilor ucişi în războiul cu Rusia: Ruşine!
Andrii Sybiha, șeful diplomației ucrainene, a catalogat drept un gest de mare „rușine”, decizia CIO de a-l descalifica pe Vladyslav Heraskevych de la Jocurile Olimpice Milano Cortina 2026. Sportivul specialist în probele de skeleton a fost „eliminat” după ce acesta nu a dorit să renunțe ca casca sa, care îi onora pe conaţionalii ucişi în războiul cu Rusia. Ucrainenii au răbufnit după excluderea controversată de la Jocurile Olimpice de iarnă a sportivului Vladyslav Heraskevych Comitetul Internaţional Olimpic a hotărât să-l descalifice pe sportivul ucrainean Vladyslav Heraskevych de la Jocurile Olimpice de iarnă. Sportivul din proba de skeleton a fost scos definitiv din concurs după ce nu a vrut să renunțe la casca sa, care îi onora pe conaţionalii trecuți în neființă în urma conflictului armat cu Rusia. „CIO nu numai că l-a descalificat pe sportivul ucrainean, ci şi-a descalificat propria reputaţie. Generaţiile viitoare îşi vor aminti de acest lucru ca de un moment de ruşine”, a afirmat şeful diplomaţiei ucrainene, Andrii Sybiha, pe reţelele de socializare, potrivit Agerpres. Ucraineanul Vladyslav Heraskevych nu va mai putea participa astfel la probele de skeleton de la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina. CIO a propus ca sportivul să mascheze cumva casca respectivă, ca să nu contravină astfel articolului 50 din Carta olimpică, care transmite fără echivoc evitarea „oricăror tipuri de interferenţe, politice sau religioase, pentru ca toţi sportivii să se poată concentra pe performanţa lor”, potrivit purtătorului de cuvânt al CIO, Mark Adams. Într-un comunicat difuzat joi, CIO a confirmat că lui Vladyslav Heraskevych nu i s-a permis să participe la probe „pentru că a refuzat să accepte regulile CIO privind exprimarea sportivilor”. „CIO a decis, cu regret, să-i retragă acreditarea pentru Jocurile Olimpice din 2026. În ciuda numeroaselor schimburi de replici și discuții personale cu Vladyslav Heraskevych, acesta nu a fost dispus să facă compromisuri”, a anunțat CIO. Foto: Profimedia12.02.2026 Reacția lui Vladyslav Heraskevych după ce a primit decizia de descalificare Sportivul ucrainean a postat o fotografie cu el purtând celebra cască pe care sunt imprimate imaginile mai multor compatrioţi ucişi de armata condusă de Vladimir Putin. „Acesta este preţul demnităţii noastre”, a tranamis Heraskevych la scurt timp după ce Comitetul Internaţional Olimpic a decis să-l descalifice „pentru că a refuzat să accepte regulile privind exprimarea sportivilor”. „Vladyslav nu a luat startul, dar nu a fost singur – a avut toată Ucraina alături de el și va fi mereu acolo. Pentru că atunci când un sportiv apără adevărul, onoarea și memoria, aceasta este deja o victorie. O victorie pentru Vladyslav. O victorie pentru întreaga țară”, a sunat și comunicatul emis de Comitetul Olimpic ucrainean.
Aeroporturile din sud-estul Poloniei, redeschise după atacurile masive ale Rusiei asupra Ucrainei
Comandamentul operațional al armatei poloneze a transmis că nu a existat „nicio încălcare a spațiului aerian polonez”, subliniind că operațiunea a fost una „preventivă”, menită să securizeze zonele aflate în proximitatea graniței cu Ucraina, potrivit Reuters. Ulterior, autoritățile au anunțat încheierea operațiunii și au mulțumit NATO și forțelor aeriene germane, „ale căror aeronave au contribuit la asigurarea siguranței spațiului aerian polonez”. Suspendarea activității pe cele două aeroporturi a fost anunțată de Agenția Poloneză pentru Servicii de Navigație Aeriană, care a explicat că măsura a fost necesară „pentru a asigura libera operare a aviației militare”. În paralel, Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) a emis o notificare prin care informa că aeroporturile sunt temporar inaccesibile din cauza activităților militare legate de securitatea statului. Rzeszow are o importanță strategică majoră, fiind principalul hub logistic al NATO pentru transportul de armament către Ucraina încă din februarie 2022, de la declanșarea invaziei ruse la scară largă. Regiunea este obișnuită cu măsuri sporite de securitate, însă evenimentele de sâmbătă au generat din nou tensiune în rândul populației. Decizia de activare a măsurilor de protecție a venit după ce Rusia a lansat un val masiv de atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene. Potrivit autorităților de la Kiev, au fost lansate aproximativ 70 de rachete și 450 de drone asupra mai multor regiuni, printre care Kiev, Dnipro, Harkov, Sumî, Zaporojie și Odesa.
Rusia e la un pas să revină la Jocurile Olimpice. Sportul la care ruşii sunt maeştri caută solulții să-i reprimească sub steagul lor
Federația Rusă ar putea reveni într-unul dintre sporturile la care se pricepe cel mai bine, chiar la Jocurile Olimpice. Reprezentanții hocheiului caută soluții pentru a-i putea reprimi pe ruși, excluși din cauza războiului cu Ucraina. O ședință importantă va avea loc astăzi, în vederea relaxării măsurilor dure de restricție împotriva sportivilor ruși. În cadrul unei videoconferințe a Comitetului Internațional Olimpic, din luna decembrie, s-a discutat despre lipsa de vină a tinerilor sportivi pentru acțiunile guvernului rus. Rusia ar putea reveni în hocheiul internațional Niciun sportiv rus ori belarus nu a mai putut concura sub propriul drapel sau cu imnul național în boxe încă din anul 2022. Președintele Federației Internaționale de Hochei, Luc Tardiff, a declarat că așteaptă avizul din partea Comitetului Olimpic Internațional. „De obicei, urmăm recomandarea Comitetului Olimpic Internațional. Ei au spus despre tineret. Am pus câteva întrebări. Tineretul înseamnă sub 18 ani. Asta înseamnă că vom lua o decizie. Când mergi la un campionat mondial, trebuie să știi exact care va fi procesul de retrogradare și promovare. Nu este simplu să readuci brusc Rusia și Belarusul”, a spus Luc Tardiff, conform The Athletic, despre posibilitatea ca cele două naționale de tineret să revină pe patinoar chiar la un turneu de juniori sub 18 ani, care va avea loc în Slovacia, între 22 aprilie și 2 mai. Practic, șeful Federației Internaționale de Hochei spune că o revenire completă a celor două țări în circuitul acestui sport s-ar putea întâmpla abia din 2028, atunci când va avea loc un Campionat Mondial U18. Anul 2029 este și el plin de evenimente în hochei, printre care Campionate Mondiale de juniori sau de seniori, atât la masculin, cât și la feminin. Refuzuri majore pentru reprimirea sportivilor ruşi Sursa menționează că este posibil ca multe dintre naționalele de top ale Europei să refuze să participe la un turneu final în care rușii sau belarușii să fie înscriși. Finlanda, Canada, Suedia sau Cehia ar putea refuza acest lucru atât timp cât războiul din Ucraina nu este încheiat. „Ce trebuie să se întâmple? Rusia trebuie să părăsească toate teritoriile ucrainene, să returneze toți prizonierii și toți copiii ucraineni răpiți și trebuie să își asume întreaga responsabilitate pentru toate daunele cauzate de agresiunea sa imperialistă. Asta înseamnă daune aduse vieților omenești, daune materiale, daune mediului. Dacă acest lucru nu ar fi respectat, ar duce la o pace nesustenabilă și, mai devreme sau mai târziu, la daune enorme, inclusiv pierderi enorme de vieți omenești. Nu trebuie să permitem ca acest lucru să se întâmple. Guvernul rus de criminali, condus de Putin, pierde o cantitate imensă de publicitate pentru acțiunile sale. Pierde o cantitate imensă de publicitate și PR pentru războiul său imperialist și crimele teribile legate de acest război. Fiecare cetățean al țării sale și, cu atât mai mult, o echipă de cetățeni ai țării sale sunt reprezentanți ai țării lor și, prin urmare, există întotdeauna o cantitate imensă de publicitate pentru acțiunile țării lor. În cazul cetățenilor ruși, aceasta este publicitate pentru uciderea și ocuparea teritoriilor străine, războiul imperialist rusesc. Datorită regulilor actuale ale IIHF, guvernul rus pierde publicitate pentru război, estimez că este de ordinul a zeci de miliarde de dolari pe an. Acest lucru a salvat multe vieți ucrainene și ruse și trebuie să continue”, a spus Dominik Hašek, membru ceh al IIHF.
Campioana din Ucraina a răbufnit: Mi-a fost scârbă și rușine
Angelika Valkova, campioană din Ucraina, care în prezent joacă în Germania, a răbufnit după ce forul internațional (FIDE) a votat ca șahiștii ruși să joace sub steagul lor. Șahul s-a alăturat altor cinci sporturi care au relaxat restricțiile împotriva Rusiei impuse după invadarea Ucrainei în februarie 2022. Reacția jucătoarei a fost una vehementă, în contextul în care războiul din Ucraina se află în desfășurare, iar negocierile de pace au intrat în impas. Potrivit Mediafax, implicarea SUA este esențială pentru un acord de pace durabil cu Rusia. Federația Internațională de Șah (FIDE) a votat pentru ca șahiștii ruși să joace sub steagul lor, alăturându-se altor cinci sporturi din cele 108, care au relaxat sancțiunile împotriva Rusiei. Angelika Valkova, campioana din Ucraina, care joacă în Germania din 2016, a avut o reacție extrem de dură după ce a aflat decizia FIDE, care este dată în judecată de trei federații naționale, între care și cea a Ucrainei. „Mi-a fost scârbă și rușine (n.r. pentru decizia FIDE), pentru că nu am auzit că războiul s-a oprit. Nu am auzit că trupele ruse au părăsit Ucraina și au încetat să mai ucidă civili, că nu mai există rachete care să vizeze Ucraina”, a declarat Angelika Valkova pentru Euromaidan Press. FIDE a votat la jumătatea lunii decembrie 2025 decizia prin care să fie permis echipelor ruse să revină în competițiile oficiale, iar acest lucru a fost bine primit de Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin, care este în același timp și președinte al CA al Federației Ruse de Șah. „Credem că este un pas corect către depolitizarea sportului”, a afirmat Peskov pentru presa rusă, citat de sursa menționată anterior. Votul celor de la FIDE a fost dat la numai trei zile după ce summitul olimpic al Comitetului Olimpic Internațional a recomandat în mod explicit ca sancțiunile existente să „rămână în vigoare pentru competițiile de seniori”. Comportamentul sportivilor ruși și ucraineni pe teren Imediat după izbucnirea războiului din Ucraina, sportivii au reacționat pe teren, iar tenisul a fost unul dintre domeniile în care s-a putut vedea comportamentul sportivilor din cele două țări aflate în conflict. Elina Svitolina a fost una dintre cele mai vocale jucătoare, refuzând să își salute adversarele din Rusia la finalul meciului, dar și cea care a criticat decizia de ridicare a restricțiilor pentru jucătorii din Rusia și Belarus, care astfel au putut participa la Wimbledon în 2023. În privința șahului, Angelika Valkova a explicat că au fost situații în care jucătoarele din Ucraina nu și-au strâns mâna cu adversarele din Rusia. „Avem surorile Muzychuk, foarte faimoase, Mariya a fost campioană mondială la feminin. Ele nu se salută la finalul meciului, Dacă trebuie să joace, joacă, iar la finalul partidei, din nou, nu ăși strâng mâna”, a spus Valkova. Asta în timp ce coechipiera sa, marele maestru feminin, Yevheniia Doluhanova (din Harkov) a refuzat să se prezinte la partida împotriva unei jucătoare din Belarus. „Ea făcea parte din echipa națională a Ucrainei și ar fi fost foarte greșit”, a mai spus Valokva pentru Euromaidan Press.
Rubio intenționează să nu participe la reuniunea NATO într-un moment cheie pentru Ucraina, spun surse
Secretarul de Stat american Marco Rubio intenționează să nu participe la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO de la Bruxelles din săptămâna viitoare, au afirmat doi oficiali americani. Decizia ridică semne de întrebare, mai ales că prezența diplomatului principal al Statelor Unite la astfel de reuniuni transatlantice este aproape întotdeauna garantată. În locul său, Washingtonul va fi reprezentat de secretarul de Stat adjunct Christopher Landau, a spus unul dintre oficiali. El a solicitat anonimatul. Motivul pentru care Rubio ar lipsi de la întâlnirea din 3 decembrie nu este evident, iar programul său se poate modifica în ultimul moment. Totuși, absența sa în acest context vine exact când se îngreunează discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni, în ceea ce privește planurile de pace pentru Ucraina. Mai mulți diplomați europeni se plâng că sunt ținuți departe de discuțiile esențiale. În mod normal, miniștrii de externe ai NATO se întâlnesc oficial de două ori pe an. Absența unui secretar de stat american este aproape nemaivăzută. Un oficial NATO a confirmat că Alianța s-a conformat deciziei Statelor Unite în privința prezenței lui Rubio, și a precizat că situații asemănătoare apar uneori. „NATO găzduiește numeroase întâlniri ale miniștrilor în fiecare an și, deși majoritatea aliaților sunt reprezentați de miniștri în majoritatea ocaziilor, nu este neobișnuit ca circumstanțele să împiedice un ministru să participe la întreaga sau o parte a unei întâlniri NATO”, a declarat oficialul. Departamentul de Stat nu a oferit deocamdată un răspuns la solicitările de comentarii.