Putin vizitează India în timp ce eforturile de pace în Ucraina stagnează, iar presiunea SUA se intensifică
Președintele rus Vladimir Putin începe o vizită de două zile în India, într-un moment în care apelurile internaționale pentru încheierea războiului din Ucraina se blochează, iar New Delhi se confruntă cu presiuni crescânde din partea Statelor Unite din cauza relațiilor sale cu Moscova, potrivit AlJazeera. Călătoria marchează prima revenire a lui Putin în India de la declanșarea invaziei ruse, într-un context geopolitic extrem de delicat pentru India. Vizită după patru ani Vizita lui Putin marchează reluarea summiturilor anuale India–Rusia, întrerupte de războiul din Ucraina și de mobilitatea sa limitată după mandatul Curții Penale Internaționale. Premierul indian Narendra Modi îl va găzdui pe liderul rus la o cină privată, urmată de ceremonii oficiale, întâlniri de afaceri și un summit formal menit să transmită continuitate într-un parteneriat construit în decenii. Putin este însoțit de ministrul apărării, Andrei Belousov, și de directori de top ai unor mari companii energetice și din industria de armament. Agenda discuțiilor Analiștii se așteaptă ca Putin să promoveze extinderea cooperării în domeniul apărării, inclusiv noi sisteme S-400 și posibile achiziții de avioane Su-57, și să exploreze noi direcții comerciale în domenii precum utilaje, produse farmaceutice și agricultură. Moscova încearcă să demonstreze că nu este izolată internațional, în timp ce India încearcă să își mențină autonomia strategică în fața presiunilor occidentale. Comerțul bilateral cu petrol, odinioară un factor de stabilitate pe piața globală, este acum afectat de sancțiunile americane și de tarifele crescute aplicate importurilor indiene. Presiunea SUA și politica petrolului complică relațiile India a devenit al doilea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc după 2022, însă tarifele americane tot mai dure și sancțiunile asupra companiilor ruse au determinat rafinăriile indiene să reevalueze dependența de țițeiul rusesc. Președintele Trump a legat achizițiile Indiei de măsuri economice punitive, complicând eforturile de a menține relații echilibrate. De asemenea, Washingtonul presează India să reducă dependența militară de Rusia, în pofida faptului că Moscova rămâne principalul furnizor de armament. Cooperarea militară rămâne pilonul central al relației În ciuda dificultăților din sectorul energetic, legăturile în domeniul apărării rămân solide. Rusia furnizează peste o treime din importurile de armament ale Indiei și peste 60% din arsenalul existent. Pe fondul modernizării armatei indiene, Rusia speră ca noi acorduri privind S-400 și Su-57 să-i mențină rolul central în securitatea Indiei.
Cancelarul Germaniei: Rusia trebuie să vină la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului din Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a spus luni că Rusia trebuie să „vină la masa negocierilor” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. El a menționat că executivul german vede rezultate în urma discuțiilor de la Geneva. Întâlnirea de duminică, la care au participat oficiali din SUA, Europa și Ucraina, a avut loc după ce o propunere americană a fost criticată din considerentul că ar accepta unele cerințe problematice ale Moscovei. Washingtonul și Kievul au descris discuțiile de la Geneva drept „constructive” și au afirmat că negociatorii au redactat „un cadru de pace actualizat și rafinat”. Aflat în Angola, la un summit internațional, Merz a declarat că Rusia „trebuie să vină la masa negocierilor”. El a mai spus că „dacă acest lucru este posibil, atunci fiecare efort va fi meritat”. Cancelarul german a precizat că dialogul este un „proces de lungă durată” și a menționat că nu se așteaptă „la un progres în această săptămână”. Merz a mai declarat că statele europene trebuie să ajungă la o poziție comună în privința oricărui plan de pace. „Este important pentru noi că nu poate exista un plan de pace pentru Ucraina dacă nu ne dăm consimțământul pentru problemele care afectează interesele europene și suveranitatea europeană.”, a spus Merz. Merz a mai subliniat că Ucraina nu trebuie să fie „forțată să facă concesii teritoriale unilaterale” și că țara „trebuie să continue să se poată apăra eficient împotriva agresiunii”. „Pentru a realiza acest lucru, are nevoie de forțe armate puternice și de garanții de securitate fiabile din partea partenerilor săi.”, a spus el.
Merz: Am clarificat angajamentul Europei față de Ucraina în discuția cu Trump
Războaiele nu pot fi încheiate de marile puteri peste capul țărilor afectate, a spus Merz, adăugând că războiul poate fi încheiat doar cu acordul Ucrainei și al Europei, potrivit Reuters. „Dacă Ucraina pierde acest război și, eventual, se prăbușește, acest lucru va avea un impact asupra politicii europene în ansamblu, asupra întregului continent european. Și de aceea suntem atât de angajați în această problemă”, a declarat Merz după summitul G20 de la Johannesburg. „Există în prezent o oportunitate de a pune capăt acestui război, dar suntem încă destul de departe de un rezultat bun pentru toată lumea”, a adăugat el. Merz a spus că i-a reamintit lui Trump și modul în care Rusia a tratat Memorandumul de la Budapesta, un acord din 1994 prin care Kievul și-a abandonat arsenalul nuclear în schimbul unor garanții de securitate care s-au dovedit insuficiente pentru a descuraja Rusia. „De aceea trebuie oferite acum alte garanții de securitate, trebuie încheiate alte acorduri mai fiabile”, a mai spus el.
Aproape 12.000 de copii ucişi sau răniţi în 2024, bilanţ alarmant al violenţei din zonele de conflict
Armele explozive au devenit un pericol major pentru copii în numeroase zone afectate de războaie, avertizează organizaţia Save the Children. Datele colectate până în anul 2024 includ cifre îngrijorătoare referitor la numărul victimelor minore. Potrivit raportului „Copiii și rănile provocate de explozii: Impactul devastator al armelor explozive asupra copiilor„, cifrele ONU demonstrează că aproximativ 11.967 de copii au fost ucişi sau răniţi în 2024 în regiuni de conflict, dintre care 4.676 nu au supravieţuit. Este cel mai ridicat nivel consemnat din 2006 până acum, cu un salt de 42% faţă de anul 2020. Organizația Save the Children arată că 70% dintre cazuri sunt datorate atacurilor cu arme explozive precum bombele şi minele. Informația este prezentată în raportul ce descrie „impactul devastator” al acestui armament asupra minorilor între 2020 şi 2025. Save the Children mai spune că, timp de mulţi ani, copiii din zonele de conflict erau „mai susceptibili să moară din cauza malnutriţiei, a bolilor sau a lipsei accesului la îngrijiri medicale”. Situaţia aceasta s-a schimbat pe măsură ce luptele au ajuns în oraşe. Organizația arată că „pe măsură ce războaiele devin mai urbane, bombele şi dronele lovesc şcoli, case şi spitale”, spaţii „care ar trebui să fie protejate de dreptul internaţional umanitar”. Între 2020 şi 2024, astfel de arme au fost cauza a 59% dintre decesele şi rănirile copiilor. Gaza, Ucraina, Sudan, principalele focare de victime minore Raportul mai face mențiuni și despre rolului statelor, fiindcă majoritatea covârşitoare a acestor arme provine de la producători care aprovizionează armate regulate. Mai mult de jumătate dintre armele explozive care au provocat victime minore în 2024 au fost folosite în timpul atacurilor aeriene. Acestea au avut ca țintă populația civilă din Gaza, Ucraina şi Sudan, conform raportului. „Vedem cum regulile războiului se destramă”, afirmă Narmina Strishenets, autoarea principală a analizei, şi „dacă acceptăm că acest lucru este normal, acceptăm o lume în care copilăria însăşi este atacată”. Organizaţia cere oprirea folosirii armelor explozive în zonele populate şi protecţie imediată a copiilor aflați în situaţii de conflict armat. Potrivit Save the Children, cele mai periculoase conflicte pentru copii în 2024 se desfăşoară în teritoriile palestiniene ocupate, Sudan, Birmania, Ucraina şi Siria. Conform datelor prezentate de Hamas, numărul copiilor palestinieni ucişi între octombrie 2023 şi septembrie 2025 a trecut de 20.000 în Gaza, în timpul războiului cu Israelul.
Războiul din Ucraina, ziua 1.347 | Rusia extinde lista cu europeni cărora li se interzice intrarea în țară / Lupte intense la Pokrovsk: armata Ucrainei afirmă că rezistă, Rusia susține că a încercuit orașul
Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat sâmbătă că trupele ucrainene rezistă în Pokrovsk, oraș aflat sub asediu, în regiunea Donețk. Moscova afirmă că forțele sale au reușit, după mai bine de un an de lupte, să încercuiască orașul. Zelenski, despre rachetele Oreshnik: Reprezintă o amenințare pentru toată Europa Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că sistemul rus de rachete Oreshnik din Belarus reprezintă o amenințare pentru toată Europa. Potrivit oficialului din Ucraina, desfășurarea sistemului rus de rachete balistice cu rază medie de acțiune Oreshnik în Belarus creează noi riscuri pentru Europa, în special pentru vecinii imediați ai Belarusului. Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, spune Zelenski Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va obține 100% din finanțarea necesară pentru importurile de gaze, în urma acordurilor cu partenerii europeni și cu sprijinul G7, după atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice. Zelenski a declarat, sâmbătă seara, într-un videoclip publicat pe platforma X, că Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, mulțumind statelor care oferă deja sprijin financiar. Rusia extinde lista cu europeni cărora li se interzice intrarea în țară După ce UE a aprobat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, Ministerul rus al Afacerilor Externe a anunțat că a extins lista cetățenilor UE cărora li se interzice intrarea în Rusia. Într-un comunicat publicat vineri, Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat că ultimul pachet de sancțiuni adoptat de UE este „ilegitim”, la fel ca și restul pachetelor de sancțiuni adoptate. Ca răspuns la „măsurile neprietenoase” adoptate de UE împotriva Federației Ruse, Ministerul rus al Externelor a precizat că țara își extinde lista de reprezentanți ai instituțiilor UE, state membre ale Uniunii sau chiar alte țări europene care au interdicție de intrare în Federația Rusă. Cel puțin patru morți și 48 de răniți în urma atacurilor rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina Rusia a lansat peste 220 de drone asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, ucigând cel puțin patru civili și rănind alți 48, potrivit autorităților ucrainene. Atacurile au vizat mai multe regiuni, printre care Zaporojie, Herson, Mikolaiv, Sumî și Cernihiv. Cel puțin patru civili au fost uciși, iar 48 au fost răniți în ultimele 24 de ore în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei, au anunțat oficialii de la Kiev sâmbătă. „Invincibile”, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului Rusia a reluat testele cu două dintre cele mai controversate proiecte din arsenalul său strategic: drona subacvatică Poseidon și racheta de croazieră Burevestnik, ambele cu propulsie și capacitate nucleară. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, ar fi acumulat averi uriașe ascunse Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, este acuzată că ar fi acumulat, în secret, milioane de ruble în proprietăți și venituri nedeclarate, potrivit unei anchete publicate de Explainer și preluate de The Moscow Times. Ucraina a distrus peste noapte trei linii ale conductei strategice Ring din regiunea Moscovei Ucraina susâine că a distrus peste noapte trei linii ale conductei strategice Ring din regiunea Moscovei. Conducta, care transporta benzină, motorină și combustibil pentru aviație, era o rută de aprovizionare esențială pentru forțele ruse care desfășurau operațiuni împotriva Ucrainei. Trump spune că Orban a solicitat o scutire de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc, dar nu i s-a acordat încă una Președintele american Donald Trump a declarat pe 31 octombrie că premierul ungar Viktor Orban a solicitat Washingtonului o scutire de la sancțiunile recent anunțate care vizează sectorul petrolier al Rusiei, scrie Kyiv Independent. „Președintele — a cerut o scutire. Noi nu i-am acordat una, dar el a cerut-o. Este un prieten de-al meu”, a declarat Trump reporterilor de la bordul Air Force One. Administrația Trump a dezvăluit săptămâna trecută sancțiuni împotriva giganților petrolieri Rosneft și Lukoil, care sunt legați de statul rus, măsuri care ar putea expune cumpărătorii străini – inclusiv clienții din India, China și Europa Centrală – unor sancțiuni secundare. Orban, un apropiat al lui Trump, care urmează să viziteze Washingtonul săptămâna viitoare pentru prima sa întâlnire bilaterală cu președintele SUA de la revenirea la putere în ianuarie, a confirmat anterior că va solicita scutiri. G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță „terorismul nuclear” Grupul a declarat că atacurile rusești au „consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare” asupra Ucrainei, potrivit AL Jazeera. Miniștrii energiei din Grupul celor Șapte națiuni (G7) au emis o declarație comună prin care condamnă atacurile Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, după ce autoritățile de la Kiev au descris cel mai recent atac al Moscovei drept similar cu „terorism nuclear”. Într-o declarație de vineri, miniștrii energiei din G7 – reprezentând Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – au declarat că atacurile Rusiei „continuă să aibă consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare asupra poporului ucrainean”. „Atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii de gaze naturale a Ucrainei au creat riscuri pentru comunități și vieți omenești, slăbind infrastructura civilă și securitatea energetică a poporului ucrainean”, se arată în comunicat. Declarația G7 a precizat că G7 continuă să sprijine reconstrucția sectorului energetic al Ucrainei „prin asistență financiară directă, facilități de credit, asigurări de risc, alinierea politicilor și resurselor, precum și prin stabilirea condițiilor pentru investițiile pe termen lung din sectorul privat”. În ultimele săptămâni, Ucraina a acuzat Rusia că atacă în mod repetat infrastructura energetică civilă critică înainte de lunile extrem de reci de iarnă, pentru a provoca suferință populației sale.
Războiul din Ucraina, ziua 1.347 | Trump spune că Orban a solicitat o scutire de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc /G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță terorismul nuclear
Președintele american Donald Trump a declarat pe 31 octombrie că premierul ungar Viktor Orban a solicitat Washingtonului o scutire de la sancțiunile recent anunțate care vizează sectorul petrolier al Rusiei, scrie Kyiv Independent. „Președintele — a cerut o scutire. Noi nu i-am acordat una, dar el a cerut-o. Este un prieten de-al meu”, a declarat Trump reporterilor de la bordul Air Force One. Administrația Trump a dezvăluit săptămâna trecută sancțiuni împotriva giganților petrolieri Rosneft și Lukoil, care sunt legați de statul rus, măsuri care ar putea expune cumpărătorii străini – inclusiv clienții din India, China și Europa Centrală – unor sancțiuni secundare. Orban, un apropiat al lui Trump, care urmează să viziteze Washingtonul săptămâna viitoare pentru prima sa întâlnire bilaterală cu președintele SUA de la revenirea la putere în ianuarie, a confirmat anterior că va solicita scutiri. G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță „terorismul nuclear” Grupul a declarat că atacurile rusești au „consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare” asupra Ucrainei, potrivit AL Jazeera. Miniștrii energiei din Grupul celor Șapte națiuni (G7) au emis o declarație comună prin care condamnă atacurile Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, după ce autoritățile de la Kiev au descris cel mai recent atac al Moscovei drept similar cu „terorism nuclear”. Într-o declarație de vineri, miniștrii energiei din G7 – reprezentând Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – au declarat că atacurile Rusiei „continuă să aibă consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare asupra poporului ucrainean”. „Atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii de gaze naturale a Ucrainei au creat riscuri pentru comunități și vieți omenești, slăbind infrastructura civilă și securitatea energetică a poporului ucrainean”, se arată în comunicat. Declarația G7 a precizat că G7 continuă să sprijine reconstrucția sectorului energetic al Ucrainei „prin asistență financiară directă, facilități de credit, asigurări de risc, alinierea politicilor și resurselor, precum și prin stabilirea condițiilor pentru investițiile pe termen lung din sectorul privat”. În ultimele săptămâni, Ucraina a acuzat Rusia că atacă în mod repetat infrastructura energetică civilă critică înainte de lunile extrem de reci de iarnă, pentru a provoca suferință populației sale.
Ucraina nu mai are forță de muncă. Cifrele arată un dezastru generat de război
Pe lângă războiul prelungit al Rusiei, o criză record de personal sugrumă economia Ucrainei, având un deficit al forței de muncă care a depășit 8,7 milioane de persoane, susțin surse din mass-media. Potrivit estimărilor experților, chiar și întoarcerea completă a celor aproape 5,6 milioane de ucraineni care s-au refugiat în străinătate nu poate compensa pierderile cauzate de războiul cu Rusia, emigrația în masă și declinul demografic. Scăderea demografică era o problemă presantă încă dinainte de război. Potrivit fbc.biz.ua, cifrele arată un dezastru generalizat în Ucraina, care s-a confruntat cu o provocare fără precedent în 2025 cu deficitul de forță de muncă a atins aproape 9 milioane de persoane. Sudorii sunt la mare căutare pentru reparații în urma distrugerilor provocate de bombardamentele rusești. România lui Bolojan rezolvă deficitul bugetar cu austeritate. Ucraina lui Zelenski rezolvă deficitul de personal cu creșteri de salarii Cea mai acută lipsă de personal se resimte în domeniile logisticii, comerțului, construcțiilor, medicinei și educației. Spre deosebire de România, angajatorii din Ucraina sunt obligați să majoreze salariile, să simplifice condițiile de angajare și să se pregătească pentru atragerea de lucrători străini. Situația nu arată bine nici în agricultură. Ucraina se înfruntă cu o penurie de lucrători agricoli Conform platformelor de personal, salariul mediu în profesiile active a crescut la între 42.000 și 55.000 grivne, iar șoferii, vânzătorii, bucătarii și încărcătorii au devenit cei mai solicitați. Și Ucraina recurge la angajarea lucrătorilor asiatici Guvernul analizează scenarii de liberalizare a imigrației, inclusiv simplificarea permiselor de muncă pentru cetățenii din țările asiatice, caucaziene și balcanice. În același timp, companiile solicită nu doar importul de forță de muncă, ci și crearea condițiilor pentru întoarcerea ucrainenilor plecați în străinătate. Economiștii avertizează: fără o politică sistematică de personal, Ucraina riscă să piardă ritmul redresării și atractivitatea investițiilor. Țara are nevoie nu doar de o forță de muncă, ci de un nou model de angajare, cu formate flexibile, competențe digitale și salarii competitive. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Donald Trump nu mai vrea să se întâlnească cu Putin decât dacă oprește războiul din Ucraina. Ce spune președintele american Macron livrează avioane de vânătoare și rachete suplimentare către Kiev: „Este foarte important să sprijinim Ucraina și să punem presiune pe Rusia” Zelenski, încântat de noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei: Doar aşa îl putem constrânge pe Putin să pună capăt acestui război
Războiul din Ucraina, ziua 1334. Un atac în masă rusesc asupra unei instalații / Trump i-ar fi spus lui Zelenski să accepte condițiile lui Putin
Trump i-ar fi spus lui Zelenski să accepte condițiile lui Putin: Acceptă condițiile Moscovei sau așteaptă-te la distrugere Președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-ar fi spus omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii de vineri de la Washington, să accepte condițiile Moscovei pentru încheierea războiului sau să fie „distrus” de Rusia, a relatat Financial Times duminică, citând surse, scrie Baha. Întâlnirea dintre cei doi lideri a fost descrisă ca tensionată, Trump „într-un limbaj vulgar continuu”. El ar fi „aruncat la o parte” hărțile cu liniile frontului din Ucraina și i-ar fi cerut lui Zelenski să cedeze regiunea Donbas, din estul țării, susținând ulterior ideea de a încheia conflictul de-a lungul actualelor linii de control. Un atac în masă rusesc asupra unei instalații de cărbune a prins aproape 200 de mineri în subteran Rusia a lansat un atac la scară largă împotriva unei mine de cărbune din regiunea Dnipropetrovsk pe 19 octombrie, blocând 192 de angajați în subteran, a relatat compania energetică ucraineană DTEK. Atacul marchează al patrulea atac la scară largă asupra întreprinderilor de cărbune DTEK în ultimele două luni, a anunțat compania . În momentul grevei, 192 de mineri se aflau în subteranul întreprinderii, a declarat DTEK. A fost efectuată o evacuare pentru a-i aduce pe angajați la suprafață. Compania a anunțat ulterior că toți cei 192 de angajați au fost readuși în siguranță la suprafață. Niciunul dintre mineri nu a fost rănit. „Va lua ceva” – Trump spune că Putin a „câștigat” teritoriu în Ucraina Președintele rus Vladimir Putin a „câștigat anumite proprietăți” în timpul invaziei la scară largă a Ucrainei și ar trebui să fie de așteptat să preia teritoriul ucrainean ca parte a unui acord de pace, a declarat președintele american Donald Trump într-un interviu acordat Fox News, difuzat pe 19 octombrie. Interviul a fost înregistrat cu câteva zile mai devreme, imediat după conversația telefonică a sa cu Putin, pe 16 octombrie. Apelul a avut loc înainte de întâlnirea lui Trump de la Casa Albă cu președintele Volodimir Zelenski – discuții care s-au încheiat cu dezamăgire pentru delegația ucraineană, fără nicio promisiune privind rachetele Tomahawk . Înainte de apelul cu Putin, Trump adoptase un ton mai dur față de Rusia în comentariile publice. Însă, în comentariile adresate gazdei Fox News, Maria Bartiromo, care a întrebat dacă Putin ar accepta un acord de pace fără concesii teritoriale, Trump a fost nepăsător în ceea ce privește pierderea teritoriilor ucrainene. „Ei bine, o să ia ceva”, a spus Trump. „Adică, s-au luptat și, ăă, are o mulțime de proprietăți. Adică, știi, a câștigat anumite proprietăți, dacă spui asta, a câștigat anumite proprietăți.” UE dorește să-și extindă competențele pentru a aborda navele flotei fantomă a Rusiei, potrivit unui document UE dorește să-și extindă competențele blocului pentru a aborda navele flotei fantomă a Rusiei în scopul efectuării de inspecții, potrivit unui document pregătit pentru reuniunea de luni a miniștrilor de externe ai UE și consultat de POLITICO. Gigantica uzină de gaz din Rusia suspendă aprovizionarea din Kazahstan după atacul cu drone ucrainene Uzina de procesare a gazului din Orenburg, cea mai mare instalație de acest gen din lume, a fost nevoită să suspende aprovizionarea cu gaz din Kazahstan după un atac cu drone ucrainene, a declarat duminică ministerul energiei din Kazahstan. Guvernatorul regional al regiunii Orenburg, Yevgeny Solntsev, a declarat duminică că uzina a fost parțial avariată și că atacul cu drone a provocat un incendiu într-un atelier al uzinei. Incendiul a fost stins ulterior, a raportat mass-media rusă Kommersant, citând operatorul. Dronele ucrainene au lovit peste noapte o importantă uzină de prelucrare a gazelor din sudul Rusiei, provocând un incendiu Uzina din Orenburg, administrată de gigantul gazier de stat Gazprom și situată într-o regiune cu același nume, lângă granița cu Kazahstanul, face parte dintr-un complex de producție și prelucrare care este una dintre cele mai mari instalații de acest gen din lume, cu o capacitate anuală de 45 de miliarde de metri cubi. Oligarhul rus exilat: Putin i-a transmis lui Trump semnalul că este pregătit pentru un acord privind Ucraina Oligarhul rus exilat Mihail Hodorkovski a afirmat că Vladimir Putin îi transmite semnalul că este pregătit să încheie un acord privind Ucraina cu Donald Trump. Soldat ucrainean și mare maestru câștigă medalia de aur la Campionatul European de Șah pe Echipe Soldatul ucrainean și mare maestru de șah Ihor Kovalenko a câștigat medalia de aur individuală la Campionatul European de Șah pe Echipe, a raportat The Guardian pe 18 octombrie, citând organizatorii turneului. Forțele ruse continuă să avanseze pe mai multe linii de front din Ucraina Forțele ruse continuă să avanseze pe mai multe porțiuni ale lungii linii de front din Ucraina, în ciuda unui nou apel al președintelui american Donald Trump pentru încetarea luptelor de-a lungul liniilor existente. Ambele părți „ar trebui să se oprească acolo unde se află”, a declarat Trump vineri pe rețelele de socializare, după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky la Washington DC. Ucraina nu poate câștiga războiul cu Rusia și ar trebui să negocieze condițiile de pace Ucraina nu poate câștiga războiul cu Rusia și ar trebui să negocieze condițiile de pace cu Kremlinul, potrivit celui mai înalt ofițer al armatei britanice. Feldmareșalul Lord Richards a declarat că Kievul nu va putea alunga soldații lui Vladimir Putin din Ucraina fără ajutorul forțelor NATO, care nu se vor implica pe teren. A început repararea centralei nucleare de la Zaporojie Lucrările de reparare a liniilor electrice avariate care alimentează centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie au început după o lungă perioadă de întrerupere a alimentării, a anunțat sâmbătă agenția nucleară a ONU. Centrala, ocupată de forțele ruse din martie 2022, a pierdut conexiunea la rețeaua electrică pe 23 septembrie pentru a zecea oară – cea mai lungă întrerupere a alimentării externe a centralei de la invadarea Ucrainei de către Rusia. Putin subliniază ca vrea controlul deplin asupra regiunii Donețk Putin a subliniat din nou că controlul deplin asupra regiunii Donețk este esențial pentru orice acord, semnalând în același timp posibile compromisuri privind regiunile Zaporojie și Herson în cadrul convorbirii telefonice
Trump i-ar fi spus lui Zelenski să accepte condițiile lui Putin: Acceptă condițiile Moscovei sau așteaptă-te la distrugere
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-ar fi spus omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii de vineri de la Washington, să accepte condițiile Moscovei pentru încheierea războiului sau să fie „distrus” de Rusia, a relatat Financial Times duminică, citând surse, scrie Baha. Întâlnirea dintre cei doi lideri a fost descrisă ca tensionată, Trump „într-un limbaj vulgar continuu”. El ar fi „aruncat la o parte” hărțile cu liniile frontului din Ucraina și i-ar fi cerut lui Zelenski să cedeze regiunea Donbas, din estul țării, susținând ulterior ideea de a încheia conflictul de-a lungul actualelor linii de control. Potrivit relatării, poziția lui Trump ar fi fost influențată de o convorbire telefonică pe care a avut-o cu Putin cu o zi înainte de întâlnirea cu Zelenski. „Dacă [Putin] își dorește asta, te va distruge”, i-ar fi spus Trump liderului ucrainean. Casa Albă și Președinția Ucrainei nu au comentat informațiile. Anterior, Trump afirmase că Statele Unite „nu-și pot pune în pericol securitatea națională trimițând toate armele în Ucraina” și sugerase că Moscova și Kievul „ar trebui să se oprească acolo unde sunt acum”.
Războiul din Ucraina, ziua 1.331. Ucraina respinge un atac rus major lângă Dobropillia / Atac cu rachete asupra unui poligon de antrenament ucrainean
Brigada Azov a precizat că a distrus nouă dintre vehiculele blindate rusești în timpul luptei și a publicat imagini video verificate de Reuters, care arată desfășurarea confruntării lângă satul Malynivka, situat la aproximativ 13 km sud de Shakhove. Statul Major ucrainean nu a comentat direct atacul, menționând doar că desfășoară operațiuni de „stabilizare” în zonă. În ultimele săptămâni, oficialii militari ucraineni au raportat că trupele lor avansează și recuperează teritorii în apropiere de Dobropillia, descriind forțele ruse ca fiind prinse într-o capcană. Dobropillia se află în apropierea hub-ului logistic Pokrovsk, unul dintre obiectivele-cheie ale trupelor ruse care avansează lent spre vest în regiunea Donețk. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat progresele forțelor sale ca dovadă că Ucraina poate contraataca împotriva impulsului avansării rusești. Atac cu rachete asupra unui poligon de antrenament ucrainean „În dimineața zilei de 16 octombrie, Rusia a lansat un atac combinat masiv asupra Ucrainei, în special două rachete balistice asupra terenului uneia dintre unitățile de instrucție ale Forțelor Terestre ale Armatei Ucrainei, situată în spatele frontului, într-o zonă relativ pașnică a țării noastre”, a scris Comandamentul Operațional Sud într-o postare pe Facebook. „Din cauza loviturii inamice, în ciuda avertismentelor, a rămânerii în adăposturi și a altor măsuri de siguranță luate, nu s-a reușit evitarea completă a pierderilor”, se arată în postare. Postarea continuă spunând că răniții au fost tratați de echipele de prim ajutor și se încheie cu „Transmitem sincere condoleanțe familiilor și celor dragi ai celor decedați”. Numărul exact al morților sau răniților nu a fost specificat, scrie The Kyiv Independent. Conform postării, comandantul suprem al Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi, a ordonat o anchetă oficială asupra acestui incident. Zelenski acuză Rusia de „dublă teroare”: muniția cu fragmentație a lovit salvatori și civili. „Putin este surd la tot ce spune lumea” Președintele ucrainean a denunțat joi ultimele atacuri lansate de Rusia asupra Ucrainei în noaptea de miercuri spre joi, pe care le-a descris drept „dublă teroare”. Potrivit lui Zelenski, forțele ruse au folosit drone „Shahed” echipate cu muniție cu fragmentație și au efectuat lovituri repetate menite să rănească salvatori și lucrători din energie aflați la locurile bombardate. „Rușii folosesc o dublă teroare – trimit Shahed-uri echipate cu muniții cu dispersie și reiau atacurile pentru a răni pompierii și lucrătorii din energie care intervin după distrugeri”, a scris Zelenski pe X, precizând că Rusia a lansat peste 300 de drone de atac și 37 de rachete asupra Ucrainei, vizând infrastructura energetică și civilă din mai multe regiuni. Armamentul este interzis prin convenții internaționale în multe țări, deoarece, la explozie, eliberează zeci de bombe mai mici pe o suprafață largă, provocând victime în rândul civililor și lăsând muniții neexplodate care pot ucide sau răni mult timp după atac. Rusia susține că așteaptă „răspunsul” SUA la summitul Trump-Putin Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova așteaptă un răspuns din partea Washingtonului în urma recentului summit din Alaska, a raportat Tass. „Încă așteptăm un răspuns concret la rezultatele negocierilor din Alaska”, a declarat Lavrov pentru Kommersant. Trump este gata să impună Chinei „tariful victoriei ucrainene” dacă Europa va urma acest exemplu, afirmă secretarul Trezoreriei „Președintele (Donald) Trump ne-a dat instrucțiuni, ambasadorului și mie, să le comunicăm aliaților noștri europeni că am fi de acord fie cu un „tarif petrolier rus” impus Chinei, fie cu un „tarif al victoriei ucrainene” impus Chinei”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Zelenski numește primul ombudsman militar din istoria Ucrainei În calitate de ombudsman militar, Olha Reshetylova va fi responsabilă de soluționarea problemelor legate de serviciul militar, gestionarea plângerilor, inițierea inspecțiilor și propunerea de recomandări de politică. Ucraina confirmă atacul cu drone asupra rafinăriei de petrol rusești din regiunea Saratov, al doilea atac într-o lună Vestea vine în contextul în care Kievul continuă să-și intensifice campania împotriva infrastructurii rusești de petrol și gaze. Rusia acuză NATO pentru incidentele cu drone deasupra țărilor UE Șeful Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a declarat joi că Moscova nu are nicio îndoială cu privire la implicarea serviciilor de securitate ale NATO în incidentele cu presupuse drone rusești deasupra teritoriului UE, potrivit RIA. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus crearea unui „zid defensiv” împotriva dronelor, după ce aproximativ 20 de drone rusești ar fi intrat în spațiul aerian al Poloniei, membră a UE și NATO, luna trecută. Rusia a lansat 37 de rachete și peste 300 de drone într-un baraj de rachete Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a raportat că Rusia a efectuat un atac masiv în timpul nopții, lansând peste 300 de drone și 37 de rachete în mai multe regiuni ale țării. „În această toamnă, rușii profită de fiecare zi pentru a lovi infrastructura noastră energetică”, a declarat Zelenski joi, pe X.gf Washingtonul este gata să „impună costuri” Rusiei, așa cum „numai SUA poate”, avertizează șeful Pentagonului SUA și aliații săi vor „impune costuri Rusiei pentru agresiunea sa continuă”, dacă războiul din Ucraina nu se va încheia, a declarat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, pe 15 octombrie. Aliatul principal al lui Putin avertizează că, dacă Trump va furniza rachete Ucrainei, acest lucru ar putea duce la un „război nuclear” Liderul belarus Alexander Lukașenko, un aliat loial al lui Vladimir Putin, a avertizat președintele Donald Trump că furnizarea de către SUA a rachetelor de croazieră subsonice Tomahawk Ucrainei ar însemna „război nuclear”. Trump ar lua în considerare o cerere a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru rachetele Tomahawk, care au o rază de acțiune de 1.500 de mile, ceea ce ar permite Kievului să lovească mult mai adânc în teritoriul rus, lovind ținte strategice precum infrastructura inamică a invadatorului, bazele militare și fabricile de muniții. „Vor să treacă la ofensivă” — Trump va discuta cu Zelenski despre posibilitatea ca Ucraina să reia războiul cu Rusia Trump a declarat că va „lua o decizie” cu privire la dorința Ucrainei de a „trece la ofensivă” împotriva Rusiei în cadrul întâlnirii pe care o va avea cu Zelenski la Casa Albă. Substația electrică rusă din regiunea Volgograd a luat foc în urma unui atac cu drone Incendiul a izbucnit