Reacție dură de la Moscova. Zakharova atacă declarațiile secretarului birtanic al Apărării despre capturarea lui Putin
Reacția oficialului rus a venit pe 11 ianuarie, în cadrul unei intervenții la postul de televiziune de stat TV Centre, unde a catalogat afirmațiile lui Healey drept „visele umede ale perversilor britanici”. Declarațiile lui Healey au fost făcute pe 9 ianuarie, într-un interviu acordat publicației The Kyiv Independent, în timpul unei vizite la Kiev, la locul unui atac rusesc cu drone asupra unui bloc de locuințe. Întrebat ce lider mondial ar alege să răpească dacă ar avea această posibilitate, Healey a răspuns că l-ar lua în custodie pe Vladimir Putin și l-ar trage la răspundere pentru crime de război. Zakharova atacă declarațiile lui Healey despre capturarea lui Putin după atacurile din Kiev Oficialul britanic și-a motivat afirmațiile făcând referire la atrocitățile comise de Rusia în Ucraina, inclusiv la ceea ce a văzut în orașul Bucha și la răpirile de copii ucraineni din Irpin, pe care i-a întâlnit personal. Healey a vorbit în contextul unui atac masiv lansat de Rusia în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, când rachete și drone au lovit mai multe zone din Ucraina, inclusiv capitala Kiev. În urma acestor atacuri, cel puțin patru persoane au fost ucise, iar alte 24 au fost rănite. Situația a fost amplificată de decizia recentă a președintelui american Donald Trump de a ordona capturarea liderului venezuelean Nicolas Maduro, fapt care a ridicat întrebări privind posibile acțiuni similare în alte cazuri. Totuși, Trump a adoptat o poziție mult mai rezervată în privința lui Putin, afirmând că nu crede că o astfel de măsură ar fi necesară și subliniind că a avut „întotdeauna o relație bună” cu liderul de la Kremlin. Zakharova atacă declarațiile lui Healey despre capturarea lui Putin folosind un limbaj provocator Maria Zakharova este cunoscută pentru stilul său agresiv și limbajul provocator, folosind frecvent insulte, sarcasm și atacuri personale la adresa oficialilor occidentali. De-a lungul timpului, declarațiile sale au devenit un element constant al retoricii dure a Moscovei în raport cu statele occidentale și cu susținătorii Ucrainei. Declarațiile lui Healey, deși formulate într-un context ipotetic, au fost percepute de Moscova ca o provocare directă, iar reacția dură a Zakharovei reflectă nivelul ridicat de tensiune dintre Rusia și Marea Britanie, pe fondul continuării războiului din Ucraina și al acuzațiilor de crime de război aduse conducerii ruse.
Trump spune că există progrese spre pace în Ucraina, pe fondul tensiunilor transatlantice
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a spus că războiul dintre Rusia și Ucraina se apropie de final și că demersurile diplomatice capătă amploare. Declarațiile sale vin în timp ce administrația americană poartă discuții noi cu aliații europeni, scrie Kyiv Post. „Facem progrese”, a declarat Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, duminică, spunând că vrea să oprească pierderile de vieți omenești din cadrul conflictului care durează de atâția ani deja. El a insistat că motivația sa ține exclusiv de salvarea de vieți omenești. „Vreau să salvez viețile, viețile rusești și ucrainene. Acesta este singurul motiv pentru care fac asta. Acesta este războiul lui Biden, nu este războiul lui Trump. (…) Tot ce pot face este să-l opresc și cred că facem progrese în direcția opririi lui”, a spus Donald Trump. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a avut discuții cu partenerii europeni. Duminică, el a vorbit cu ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, despre soluțiile diplomatice pentru încetarea conflictului, dar și despre câteva teme transatlantice. Marco Rubio a avut și o convorbire cu ministrul de externe al Ciprului, Constantinos Kombos. Cei doi oficiali au vorbit despre coordonarea priorităților înaintea preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către Cipru, în perioada ianuarie-iunie 2026. Luni, șeful diplomației americane urmează să îl primească la Washington pe ministrul german de externe, Johann Wadephul, Ucraina fiind o temă centrală pe agendă, potrivit surselor. Înainte de sosirea în capitala americană, Johann Wadephul a participat la discuții la Reykjavik, alături de ministrul de externe al Islandei, axate pe securitatea arctică. Întâlnirea s-a concentrat pe cât de importantă și tot mai strânsă este în prezent situația din Ucraina, Arctica și competiția globală dintre marile puteri. Tot la Washington se află și ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, pentru discuții despre accesul la materii prime critice. „Niciodată până acum nu a fost atât de crucial să se investească în parteneriatul transatlantic pentru a rămâne capabili să modelăm ordinea mondială”, a declarat Johann Wadephul la Berlin, înainte de plecare. Oficialul a declarat că admite existența unor neînțelegeri cu Washingtonul, dar a precizat că Germania dorește să le rezolve „prin dialog”. Pe fondul acestor discuții, Donald Trump a pus din nou sub semnul întrebării rolul NATO. „Îmi place NATO”, a spus el. „Mă întreb doar dacă, dacă am avea nevoie de NATO, ar fi acolo pentru noi. Nu sunt sigur că o vor face.” Întrebat despre o eventuală retragere a SUA din alianță, Trump a afirmat că NATO „ar fi supărat” și că o astfel de decizie ar „economisi mulți bani”. Declarațiile președintelui american legat de această temă au alimentat îngrijorările din capitalele europene.
Zelenski: Proiectul de acord privind garanțiile de securitate între Ucraina și SUA este gata de finalizare cu Trump
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi că proiectul acordului privind garanțiile de securitate dintre Ucraina și Statele Unite se află „în esență gata” și mai are nevoie doar de o aprobare din partea președintelui Donald Trump. Declarația a venit după un summit organizat la Paris, marți, pe 6 ianuarie, la care au participat reprezentanți europeni, americani și ucraineni, scrie Kyiv Independent. În urma întâlnirii, Ucraina, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru o posibilă desfășurare, după război, a unei forțe multinaționale pe teritoriul ucrainean. În ultimele săptămâni, Kievul și Washingtonul au lucrat separat la documentul privind garanțiile de securitate oferite de SUA și la un cadru mai larg pentru încheierea războiului declanșat de Rusia. „Au fost abordate și probleme complexe din cadrul de bază pentru încheierea războiului, iar partea ucraineană a prezentat posibile opțiuni pentru finalizarea acestui document”, a declarat Zelenski pe rețelele de socializare. Președintele ucrainean a menționat aspecte sensibile precum chestiunile teritoriale și controlul centralei nucleare de la Zaporijia, aflată sub ocupație rusească. „Înțelegem că partea americană va interacționa cu Rusia și așteptăm feedback cu privire la disponibilitatea reală a agresorului de a pune capăt războiului.”, a mai spus Zelenski. După întâlnirea cu Donald Trump în Florida, la finalul lunii decembrie, Zelenski a spus că garanțiile de securitate oferite de SUA ar urma să fie valabile timp de 15 ani, cu opțiunea unei prelungiri. În paralel cu aceste discuții de pace, Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei, cu un mare impact asupra infrastructurii energetice, în condițiile de vreme extrem de scăzută. În ultimele zile, au fost vizate capitale regionale din estul și sudul țării, iar regiunile Dnipropetrovsk și Zaporijia au rămas aproape complet fără electricitate în seara de 7 ianuarie.
Ucrainenii și-au furat singuri și energia electrică. Ce au descoperit procurorii de la Kiev
În Ucraina, trei funcționari sunt bănuiți că s-au implicat într-un caz de furt foarte grav de energie electrică printr-o schemă frauduloasă. PSJC ”NEC” Ukrenergo a suferit pagube în valoare de 168 de milioane de grivne, a comunicat Biroul Procurorului General. Sunt vizați directorul unei întreprinderi comerciale și fostul director al unui furnizor de energie electrică, acuzați de deturnare de fonduri ale SA „NEC «Ukrenergo»”. Un funcționar responsabil al SA „NEC «Ukrenergo» este acuzat de abuz de serviciu în scopul obținerii de beneficii necuvenite pentru o altă persoană juridică. Conform anchetei, funcționarul a omis în mod deliberat să aplice măsurile prevăzute de lege față de furnizorul de energie electrică. Au acaparat energie electrică cât pentru un oraș mediu, timp de un an Cei trei inculpați au consumat o cantitate de peste 82.000 MWh de energie electrică timp de un an, fără să trezească suspiciuni din partea furnizorilor. Cantitatea de energie electrică este echivalentă cu cea consumată de un oraș mediu. Polițiștii au efectuat percheziții și au fost confiscate documente, potrivit UNN. „Ancheta a stabilit că oficialii întreprinderii industriale au inițiat încheierea unui acord de furnizare a energiei electrice cu un furnizor controlat, deși, de fapt, nu intenționau să plătească pentru volumul de energie consumat”, a declarat procurorul general luni pe Telegram. „Ca urmare, conform anchetei, peste 82.000 MWh de energie electrică au fost consumați fără motiv, al căror cost total depășește 168 de milioane de grivne, ceea ce a cauzat pagube materiale operatorului Ukrenergo și a dus la consecințe grave”, se arată în mesaj. „Sub îndrumarea procedurală a procurorilor Parchetului General, cei trei funcționari implicați la schema de acaparare a energiei electrice fără plată au fost notificați cu privire la suspiciuni”, se arată în comunicatul Parchetului General. Potrivit investigației, cei trei funcționari au încălcat legislația privind furnizarea de energie electrică. Într-un caz similar, un fost funcționar de la Ukrenergo a fost condamnat la șase ani de închisoare. În Zaporojie, un grup de indivizi au furat gaz natural din conducte de țevi. Sursa Foto: Poliția ucraineană Autorul recomandă: Financial Times, dezvăluiri despre scandalul de corupție din jurul președintelui ucrainean: „Saci de bani și o toaletă de aur: criza corupției devorează guvernul lui Zelenski”
Atac rusesc în Odesa. Șapte morți și 15 răniți în urma loviturilor asupra infrastructurii portuare
În urma atacului, șapte persoane au fost ucise, iar alte 15 au fost rănite, conform unor rapoarte preliminare transmise de oficialii locali, anunță Reuters. Vicepremierul ucrainean Oleksiy Kuleba a anunțat pe Telegram că atacul rusesc asupra Odesei a vizat infrastructura portuară strategică, fără a oferi inițial detalii suplimentare despre amploarea distrugerilor. Ulterior, guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper, a confirmat bilanțul victimelor. Portul Pivdennyi, țintă principală O sursă familiarizată cu situația a precizat că atacul rusesc asupra Odesei a avut loc în zona portului Pivdennyi, unul dintre cele trei mari porturi ale regiunii, esențial pentru exporturile de cereale și alte mărfuri ale Ucrainei. Odesa rămâne un punct strategic major pentru economia ucraineană și pentru securitatea alimentară globală, fiind frecvent vizată de atacuri de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. În ultimele zile, intensitatea atacurilor rusești asupra Odesei a crescut semnificativ, provocând întreruperi extinse de electricitate și afectând infrastructura civilă și de transport. Impactul asupra infrastructurii de transport Cu doar o zi înainte, un alt atac rusesc asupra Odesei a avariat un pod situat la sud-vest de oraș, întrerupând una dintre principalele rute de legătură dintre Odesa și portul dunărean Reni. Incidentul a complicat considerabil tranzitul către Republica Moldova și România, afectând atât transportul de mărfuri, cât și circulația civilă. Prim-ministrul Ucrainei, Yulia Svyrydenko, a declarat că autoritățile depun eforturi pentru a asigura rute alternative rutiere și feroviare, astfel încât locuitorii și transportatorii să poată circula în siguranță. Cooperare regională pentru gestionarea crizei Oleksiy Kuleba a mai precizat că Ucraina colaborează cu autoritățile din Republica Moldova pentru identificarea unor rute alternative de frontieră, menite să reducă blocajele generate de atacurile rusești asupra Odesei. De cealaltă parte a graniței, autoritățile moldovene au amenajat tabere temporare la punctele de trecere, oferind adăpost și hrană persoanelor afectate de întârzieri.
Zelenski spune că Ucraina și SUA ar putea avea noi discuții de pace în acest weekend
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că Ucraina și Statele Unite ar putea avea o nouă rundă de discuții despre pace chiar în acest weekend, pe teritoriul american. Declarația vine după consultările Statelor Unite cu Rusia și după mai multe întâlniri care au avut loc la Berlin. Zelenski a transmis jurnaliștilor, în timpul unui zbor din Germania, că echipele din cele două țări pregătesc documentele pentru următoarea etapă a negocierilor, scrie Kyiv Post. „Astăzi sau mâine vom finaliza documentele. Apoi, echipa americană va organiza consultări cu rușii. După aceea, negociatorii se vor întâlni cu președintele SUA, iar apoi echipele noastre se vor reuni în Statele Unite. S-ar putea întâmpla chiar și în acest weekend”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a precizat că rezultatele acestor discuții vor stabili pașii următori, plus posibilitatea unei întâlniri între conducerea Ucrainei și cea a Statelor Unite. Discuțiile de la Berlin capătă avânt Înainte de această afirmație au fost negocierile desfășurate la Berlin, între 14-15 decembrie. La aceste întâlniri au participat reprezentanți ai Ucrainei, ai Statelor Unite și ai mai multor state europene, în cadrul unei inițiative de pace sprijinite de Washington. Volodimir Zelenski s-a aflat la masa discuțiilor alături de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner, ginerele fostului președinte american. Reprezentanții americani au transmis că negocierile au condus la o serie de progrese. Ei au vorbit despre existența unui acord, care include garanții de securitate, reconstrucție economică și o reducere a diferențelor de poziție legate de teritorii. În cadrul unei conferințe de presă, oficiali din delegația americană au spus că au avut peste opt ore de discuții cu Zelenski și întâlniri cu lideri europeni din Germania, Marea Britanie și Franța. Unul dintre oficiali a descris atmosfera negocierilor drept „foarte, foarte pozitive în aproape toate aspectele”. Cel mai important pas înainte a vizat un pachet de securitate amplu pentru Ucraina, prezentat drept cel mai solid de până acum. „Acesta este cel mai robust set de protocoale de securitate pe care l-au văzut vreodată”, a declarat un oficial, numindu-l „un pachet foarte, foarte puternic”. Potrivit oficialilor americani, aceste garanții au un caracter „asemănător Articolului 5”, dar includ elemente suplimentare, precum mecanisme de monitorizare militară, verificare, descurajare și gestionare a riscurilor. Un alt reprezentant a descris cadrul propus drept „standardul de platină pentru ceea ce poate fi oferit”. Trump semnalează progrese Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus că încheierea războiului din Ucraina este „mai aproape acum decât am fost vreodată”. El a făcut declarația în Biroul Oval, după un apel telefonic cu liderii europeni reuniți la Berlin. „Avem un sprijin extraordinar din partea liderilor europeni, ei vor să-l pună și ei capăt”, a declarat Donald Trump. Președintele a mai spus că a discutat „recent” cu președintele rus Vladimir Putin și că, în prezent, „Rusia vrea să-l pună capăt”. „Problema este că toți vor să-l pună capăt și apoi, dintr-o dată, nu mai vor. Trebuie să-i punem pe aceeași lungime de undă, dar cred că asta funcționează.”, a continuat președintele SUA. În paralel cu aceste subiecte, Uniunea Europeană și liderii a zece state europene au publicat luni o declarație comună. Documentul susține oferirea de garanții de securitate pentru Ucraina și sprijin pentru Volodimir Zelenski. Declarația a fost semnată de Germania, Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Suedia și Regatul Unit, iar textul rămâne deschis și pentru alte state. Documentul european enumeră mai multe angajamente. Printre acestea se află sprijinul militar, menit să ajute Ucraina să își mențină o armată de aproximativ 800.000 de militari. Mai mult, se prevede crearea unei forțe multinaționale conduse de state europene, cu rol de sprijin pentru armata ucraineană și de protecție a spațiului aerian și a zonelor maritime. Declarația mai include un mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului, coordonat de Statele Unite, cu participare internațională, și măsuri cu caracter juridic obligatoriu pentru orice viitor atac armat asupra Ucrainei. Alte puncte vizează investițiile în reconstrucția țării, inclusiv despăgubiri din partea Rusiei pentru distrugerile provocate de război, și susținerea candidaturii Ucrainei la Uniunea Europeană.
Papa Leon al XIV-lea consideră că un acord de pace în Ucraina fără Europa nu este realist
Papa Leon al XIV-lea s-a întâlnit marți la Castel Gandolfo cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, ocazie cu care a comentat discuțiile recente privind inițiativele diplomatice în conflictul declanșat de invazia Rusiei. Papa a precizat că nu a parcurs integral propunerile americane, însă părțile consultate „aduc o schimbare enormă în ceea ce a fost, timp de mulți ani, o alianță reală între Europa și Statele Unite”, potrivit AFP. În opinia sa, declarațiile din spațiul public care pun sub semnul întrebării rolul Europei „par să încerce să rupă o alianță importantă astăzi și esențială și în viitor”. „Războiul se află în Europa, iar Europa trebuie să fie parte a garanțiilor de securitate de care avem nevoie, acum și în viitor”, a afirmat Suveranul Pontif, subliniind că o discuție de pace fără participarea blocului european „nu este realistă”. Întrebat în privința invitației formulate de președintele Zelenski de a efectua o vizită la Kiev, Papa Leon al XIV-lea a răspuns că „speră” să ajungă în Ucraina, însă a precizat că nu este posibil, deocamdată, să fie stabilit un calendar al unei astfel de deplasări.
Putin vizitează India în timp ce eforturile de pace în Ucraina stagnează, iar presiunea SUA se intensifică
Președintele rus Vladimir Putin începe o vizită de două zile în India, într-un moment în care apelurile internaționale pentru încheierea războiului din Ucraina se blochează, iar New Delhi se confruntă cu presiuni crescânde din partea Statelor Unite din cauza relațiilor sale cu Moscova, potrivit AlJazeera. Călătoria marchează prima revenire a lui Putin în India de la declanșarea invaziei ruse, într-un context geopolitic extrem de delicat pentru India. Vizită după patru ani Vizita lui Putin marchează reluarea summiturilor anuale India–Rusia, întrerupte de războiul din Ucraina și de mobilitatea sa limitată după mandatul Curții Penale Internaționale. Premierul indian Narendra Modi îl va găzdui pe liderul rus la o cină privată, urmată de ceremonii oficiale, întâlniri de afaceri și un summit formal menit să transmită continuitate într-un parteneriat construit în decenii. Putin este însoțit de ministrul apărării, Andrei Belousov, și de directori de top ai unor mari companii energetice și din industria de armament. Agenda discuțiilor Analiștii se așteaptă ca Putin să promoveze extinderea cooperării în domeniul apărării, inclusiv noi sisteme S-400 și posibile achiziții de avioane Su-57, și să exploreze noi direcții comerciale în domenii precum utilaje, produse farmaceutice și agricultură. Moscova încearcă să demonstreze că nu este izolată internațional, în timp ce India încearcă să își mențină autonomia strategică în fața presiunilor occidentale. Comerțul bilateral cu petrol, odinioară un factor de stabilitate pe piața globală, este acum afectat de sancțiunile americane și de tarifele crescute aplicate importurilor indiene. Presiunea SUA și politica petrolului complică relațiile India a devenit al doilea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc după 2022, însă tarifele americane tot mai dure și sancțiunile asupra companiilor ruse au determinat rafinăriile indiene să reevalueze dependența de țițeiul rusesc. Președintele Trump a legat achizițiile Indiei de măsuri economice punitive, complicând eforturile de a menține relații echilibrate. De asemenea, Washingtonul presează India să reducă dependența militară de Rusia, în pofida faptului că Moscova rămâne principalul furnizor de armament. Cooperarea militară rămâne pilonul central al relației În ciuda dificultăților din sectorul energetic, legăturile în domeniul apărării rămân solide. Rusia furnizează peste o treime din importurile de armament ale Indiei și peste 60% din arsenalul existent. Pe fondul modernizării armatei indiene, Rusia speră ca noi acorduri privind S-400 și Su-57 să-i mențină rolul central în securitatea Indiei.
Cancelarul Germaniei: Rusia trebuie să vină la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului din Ucraina
Cancelarul german Friedrich Merz a spus luni că Rusia trebuie să „vină la masa negocierilor” pentru a pune capăt războiului din Ucraina. El a menționat că executivul german vede rezultate în urma discuțiilor de la Geneva. Întâlnirea de duminică, la care au participat oficiali din SUA, Europa și Ucraina, a avut loc după ce o propunere americană a fost criticată din considerentul că ar accepta unele cerințe problematice ale Moscovei. Washingtonul și Kievul au descris discuțiile de la Geneva drept „constructive” și au afirmat că negociatorii au redactat „un cadru de pace actualizat și rafinat”. Aflat în Angola, la un summit internațional, Merz a declarat că Rusia „trebuie să vină la masa negocierilor”. El a mai spus că „dacă acest lucru este posibil, atunci fiecare efort va fi meritat”. Cancelarul german a precizat că dialogul este un „proces de lungă durată” și a menționat că nu se așteaptă „la un progres în această săptămână”. Merz a mai declarat că statele europene trebuie să ajungă la o poziție comună în privința oricărui plan de pace. „Este important pentru noi că nu poate exista un plan de pace pentru Ucraina dacă nu ne dăm consimțământul pentru problemele care afectează interesele europene și suveranitatea europeană.”, a spus Merz. Merz a mai subliniat că Ucraina nu trebuie să fie „forțată să facă concesii teritoriale unilaterale” și că țara „trebuie să continue să se poată apăra eficient împotriva agresiunii”. „Pentru a realiza acest lucru, are nevoie de forțe armate puternice și de garanții de securitate fiabile din partea partenerilor săi.”, a spus el.
Merz: Am clarificat angajamentul Europei față de Ucraina în discuția cu Trump
Războaiele nu pot fi încheiate de marile puteri peste capul țărilor afectate, a spus Merz, adăugând că războiul poate fi încheiat doar cu acordul Ucrainei și al Europei, potrivit Reuters. „Dacă Ucraina pierde acest război și, eventual, se prăbușește, acest lucru va avea un impact asupra politicii europene în ansamblu, asupra întregului continent european. Și de aceea suntem atât de angajați în această problemă”, a declarat Merz după summitul G20 de la Johannesburg. „Există în prezent o oportunitate de a pune capăt acestui război, dar suntem încă destul de departe de un rezultat bun pentru toată lumea”, a adăugat el. Merz a spus că i-a reamintit lui Trump și modul în care Rusia a tratat Memorandumul de la Budapesta, un acord din 1994 prin care Kievul și-a abandonat arsenalul nuclear în schimbul unor garanții de securitate care s-au dovedit insuficiente pentru a descuraja Rusia. „De aceea trebuie oferite acum alte garanții de securitate, trebuie încheiate alte acorduri mai fiabile”, a mai spus el.