Cerealele ucrainene, motiv de panică sau șansă pentru Europa
Problema cerealelor ucrainene a revenit în atenție, pe fondul accelerării în procesul de negociere a aderării Ucrainei și Republicii Moldova, dar și al restricților continue impuse de Polonia și al blocării porturilor de la Marea Neagră. Politica agricolă comună europeană (CAP) este probabil unul dintre cele mai mari enigme ale momentului, dependentă simultan de mai mulți factori. În acest context, portul militar Constanța ar putea reprezenta o soluție pentru agricultura Ucrainei, scrie presa independentă europeană. De-a lungul și de-a latul Europei, fermierii au ieșit cu tractoarele în stradă, ajungând chiar să blocheze capitala UE, Bruxelles. Proteste masive provocate de modificările din CAP Creșterea prețurilor la carburant, concurența acerbă a importurilor mai ieftine, povara reglementărilor fitosanitare impuse de Uniunea Europeană, modificările aduse Politicii agricole Comună Europeană (CAP), au dus cumulat la ample proteste de stradă. CAP este probabil unul dintre cele mai mari puzzle-uri, în care fiecare piesă mai mare trebuie să se potrivească: ultima piesă este aderarea Ucrainei și Republicii Moldova în Uniunea Europeană, scrie portalul de jurnalism voxeurop.eu. Chiar lăsând la o parte teritoriile capturate de Rusia – Crimeea și părți din Donbas – Ucraina deține totuși 32 milioane de hectare de pământ agricol viabil, din care 26 de milioane sunt deja cultivate. Este dublu față de suprafața arabilă a Franței și de 3 ori cea a Spaniei și Poloniei (11 milioane fiecare). Atunci când Ucraina se va alătura UE, va deveni instantaneu liderul blocului comunitar ca producător de cereale și semințe uleioase. Politica agricolă comună, călcâiul lui Ahile Capitolul agricol, argumentează cercetătoarea Elsa Régnier într-un studiu din 2024 pentru Institutul pentru dezvoltare sustenabilă și relații internaționale (IDDRI), “este considerat unul dintre cele mai dificile în procesul de aderare la UE” – o consecință a rolului central jucat de CAP în bugetul Uniunii și a vulnerabilității structurale a sistemelor de fermă. De altfel, un purtător de cuvâna al Comisiei Europene a admis că Ucraina și Moldova “au nevoie de timp și efort”, căci UE “trebuie să se asigure că politicile ei, inclusi CAP, sunt adecvate pentru o Uniune extinsă”. Solul ucrainean este printre cele mai bogate din lume, cel pe care oamenii de știință îl numesc cernoziom. De ce stârnește panică Ucraina Totuși, această potențială destabilizare a pieței agricole comune – provocată de intrarea unui producător atât de puternic ca Ucraina – ar putea deveni o oportunitate, observă sursa citată. Pentru Comisia Europeană, ar putea furniza în sfârșit presiunea politică ncesară pentru o reformă majoră a CAP. Proces care a fost amânat ani de zile. Până acum, UE a avut 7 extinderi. Cea din 1986 (Spania și Portugalia) au crescut terenul agricol al blocului cu 30%, cele din 2004–2007 (când a aderat și România) au adăugat 44%. Extinderea cu Ucraina, Moldova și alte candidate din Balcani ar reprezenta o creștere de 28%. În cazul unei viitoare extinderi, o adaptare minoră a CAP nu va fi suficientă: “Ucraina nu e Polonia; are un model agricol economic moștenit de la fosta Uniune Sovietică, cu structuri de proprietate a terenului și formule de business care sunt externe to sistemului”, explică expertul Yves Le Morvan, de la think tankul francez Agridées. O șansă geopolitică pentru UE Acesta propune două soluții: fie o acedere a țării care să nu îi ofere statutul de membru cu drepturi depline, fie o reformă profundă a CAP care să includă mecanisme de protecție pe termen lung. În prezent, se negociază cadrul bugetar al perioadei 2028–2034. Odată cu aderarea Ucrainei, Uniunea s-ar confrunta cu 3 opțiuni: o creștere semnificativă a bugetului CAP (acum cumulează în jur de 23–25% din bugetul UE), reducerea alocărilor către statele membre, sau propunerea unei scheme separate pentru Ucraina bazată pe regiunea agricolă. Totul va depinde de negocieri. Pe de altă parte, aportul Ucrainei ar putea fi și o oportunitate geopolitică, Odată cu invazia Rusiei, războiul din Iran și amenințarea tot mai mare a Chinei, suveranitatea alimentară este o necesitate strategică. Aderarea Ucrainei – considerată “coșul de pâine al lumii” – ar putea poziționa Uniunea ca producător agricol și exportator global de top, consolidând totodată reziliența internă. Ucraina are nevoie de sprijin internațional de 2 miliarde dolari Ucraina analizează posibilitatea de a utiliza porturile din Marea Baltică pentru exporturile sale de cereale, a afirmat Ministerul Agriculturii de la Kiev, în urma unei măsuri similare luate de Rusia. Ambele părți caută alternative la rutele din Marea Neagră, perturbate de războiul dintre ele, relata săptămâna trecută Reuters. Cea mai mare parte a mărfurilor ucrainene, inclusiv cerealele, a fost redirecționată prin cele 3 porturi ucrainene de pe Dunăre, după ce atacurile rusești au blocat porturile de la Marea Neagră, care gestionau anterior 90% din exporturi. „Porturile baltice ar putea gestiona exporturi de până la 20 de milioane de tone de cereale”, a spus Ministerul Agriculturii din Ucraina într-un comunicat emis după o întâlnire între miniștrii agriculturii din Ucraina și Estonia. Însă transportul prin Marea Baltică ar adăuga însă aproximativ 100 de dolari pe tonă la cheltuielile de export, a precizat ministerul. Pentru a compensa acest lucru, Ucraina ar avea nevoie de sprijin internațional de până la 2 miliarde de dolari, a adăugat instituția. Ministerul nu a identificat o sursă potențială de finanțare și nici nu a explicat cum ar ajunge cerealele în porturile baltice. Ucraina nu are graniță cu statele baltice, ceea ce face ca ruta de tranzit prin Polonia să fie cea mai probabilă. Polonia amenință și cu interzicerea tranzitului Pe de altă parte, ruta din Polonia stârnit proteste ample din partea fermierilor polonezi, care afirmau că cerealele ucrainene, mai ieftine, reprezentau o amenințare pentru producătorii locali. Potrivit presei din Ucraina, ministrul Politicii Agrare și Alimentelor investighează intenția autorităților vamale poloneze de a restricționa folosirea depozitelor și silozurilor pentru găzduirea temporară a cerealelor din Ucraina care tranzitează Polonia către terțe țări, scrie publicația de specialitate ukragroconsult.com. Importul anumitor produse agricole ucrainene în Polonia rămâne interzis, însă tranzitul prin această țară este încă permis. România, cel mai important centru de tranzit și logistică pentru exporturile Ucrainei Cea mai scurtă rută pentru cerealele ucrainene spre multe dintre piețele de
Nicușor Dan, întrebat la CNN dacă Putin va ataca NATO. Răspunsul președintelui
Întrebat de jurnalistul CNN cât de probabil consideră că este ca Rusia să ajungă la un atac direct împotriva unui stat membru NATO, Nicușor Dan a răspuns că un asemenea scenariu nu este, în evaluarea sa, unul foarte probabil pe termen scurt. „Cred că nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiți”, a declarat președintele României. Nicușor Dan a avertizat însă împotriva excluderii unor scenarii care astăzi pot părea improbabile și a făcut trimitere la perioada de dinaintea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. „Nimeni nu credea, dacă întrebai în 2020 sau 2021, că Rusia va ataca Ucraina și va încerca să cucerească Kievul”, a spus șeful statului. „Descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei” Președintele a spus că una dintre diferențele față de perioada anterioară invaziei din Ucraina este faptul că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă cu mai multă seriozitate. El a invocat creșterea cheltuielilor militare și intensificarea cooperării dintre statele europene. „Mă bucur că liderii și politicienii importanți din Europa înțeleg această amenințare. Au crescut cheltuielile pentru apărare, au început să coopereze mai mult și înțeleg că trebuie să reechilibrăm efortul cu Statele Unite”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN. „Cred că descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”, a adăugat președintele. Războiul din Ucraina și temerile privind securitatea Flancului Estic au determinat statele europene din NATO să își majoreze puternic cheltuielile militare. Presiunile administrației Donald Trump pentru o contribuție europeană mai mare la apărarea continentului au accelerat acest proces, în timp ce mai multe capitale europene încearcă în paralel să își consolideze propriile capacități militare. Nicușor Dan: Rusia încearcă să slăbească încrederea oamenilor în autorități Președintele a făcut în interviul pentru CNN o diferență între posibilitatea unui atac militar direct al Rusiei împotriva NATO și acțiunile hibride atribuite Moscovei. În privința dronelor rusești care au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO, Nicușor Dan a spus că, în opinia sa, aceste incidente nu sunt în mod necesar intenționate. În schimb, șeful statului consideră că acțiunile de dezinformare, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice fac parte dintr-o strategie deliberată. „În cazul dronelor, aș spune că nu sunt intenționate. Dar în ceea ce privește dezinformarea, atacurile hibride, atacurile asupra infrastructurii critice, submarine sau terestre, sabotajele, cred că încearcă să facă două lucruri”, a declarat Nicușor Dan. Primul obiectiv, potrivit președintelui, ar fi deteriorarea relației dintre populație și instituțiile statului. „În primul rând, să submineze încrederea oamenilor, a cetățenilor, în autorități”, a spus el. Al doilea obiectiv ar fi diminuarea sprijinului european pentru Kiev. „Și să submineze sprijinul țărilor europene pentru Ucraina”, a completat Nicușor Dan. Mai multe state europene au avertizat în ultimele luni asupra intensificării operațiunilor hibride, inclusiv acte de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Rusiei. Evaluările diferă însă asupra nivelului de risc și asupra intenției Moscovei de a testa direct limitele NATO. România, lovită în 2026 de o dronă rusească România se confruntă direct cu riscurile generate de proximitatea războiului din Ucraina. Pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane. Autoritățile române au identificat aparatul drept o dronă de fabricație rusească, iar NATO a condamnat incidentul și a reiterat că este pregătită să apere teritoriul aliaților. Datele Ministerului Apărării arată că numărul incursiunilor dronelor în spațiul aerian românesc a crescut puternic în 2026, în special în zonele aflate în apropierea porturilor ucrainene de pe Dunăre atacate de Rusia. „Nu suntem complet pregătiți” Nicușor Dan a recunoscut în interviul pentru CNN că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea noului tip de amenințare reprezentat de drone. „Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî”, a declarat președintele. „Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri”, a adăugat el.
Discurs exploziv al lui Trump la ONU. Ce a spus despre Iran, Ucraina și Venezuela
Liderul de la Casa Albă a declarat că va continua eforturile pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean și a avertizat că Washingtonul poate recurge la sancțiuni dacă va considera necesar, relatează The Guardian. Trump despre Ucraina: „Este timpul să se oprească uciderile” Una dintre temele abordate de Trump în discursul de la New York a fost războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Președintele SUA a declarat că intenționează să continue demersurile pentru oprirea conflictului. Trump a amintit că a promulgat o nouă lege privind sancțiunile și a precizat că este pregătit să folosească aceste instrumente „dacă va fi necesar”. „Este timpul să se oprească uciderile”, a spus liderul american. Anterior, Trump afirmase că încheierea războiului s-ar putea produce, în opinia sa, „mai repede decât cred oamenii”. Înaintea discursului, întrebat ce mesaj îi transmite președintelui rus Vladimir Putin, Trump îi ceruse acestuia să pună capăt războiului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află, la rândul său, la New York și are programată o întâlnire cu liderul american. Schimburile de atacuri dintre Rusia și Ucraina au continuat înaintea reuniunii, inclusiv asupra infrastructurii energetice. Amenințare explicită la adresa Iranului Iranul a ocupat un loc important în intervenția președintelui american. Trump a apărat decizia administrației sale de a recurge la forță împotriva Teheranului, afirmând că obiectivul Washingtonului a fost împiedicarea Iranului să obțină o armă nucleară. El a prezentat apoi două variante pentru viitorul relației cu Republica Islamică: încheierea unui acord sau continuarea confruntării. Trump a amenințat că ar putea „anihila” Republica Islamică dacă autoritățile iraniene nu acceptă o înțelegere, dar ulterior și-a exprimat convingerea că Teheranul va ajunge la un acord. Delegația iraniană a părăsit sala în timpul criticilor formulate de Trump la adresa conducerii de la Teheran, potrivit AP. Venezuela, Cuba și cartelurile din America Latină Trump și-a apărat și politica față de Venezuela, inclusiv acordurile privind petrolul, afirmând că Statele Unite nu vor permite apariția unor amenințări la adresa intereselor americane în emisfera vestică. Președintele SUA a susținut că Washingtonul este pregătit, dacă va considera necesar, să își utilizeze puterea militară pentru apărarea intereselor sale. El a comparat, de asemenea, cartelurile de droguri cu organizația teroristă Stat Islamic și a cerut Mexicului să recâștige controlul asupra teritoriului său în fața grupărilor criminale. În cazul Cubei, Trump a afirmat că administrația sa urmărește o „schimbare fundamentală” a situației și a descris statul cubanez drept unul aflat sub o presiune foarte mare. Trump respinge o schemă globală pentru controlul inteligenței artificiale Spre finalul intervenției, președintele american a abordat și inteligența artificială. Trump a declarat că va respinge apelurile pentru ceea ce el a numit o „schemă globalistă” de control al AI. El le-a propus totodată liderilor reuniți la New York ca tehnologia să fie denumită „super intelligence” – „superinteligență” – sau „SI”, în locul termenului consacrat de „artificial intelligence” – inteligență artificială. Tema inteligenței artificiale se află pe agenda actualei Adunări Generale, pe fondul dezbaterilor internaționale privind necesitatea unor mecanisme de control și a unor reguli pentru tehnologiile aflate într-o dezvoltare rapidă. Discursul lui Trump a avut loc în cadrul celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, la New York, unde războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, securitatea internațională, economia și dezvoltarea inteligenței artificiale se numără printre principalele teme aflate în discuție.
Marea Neagră, noua Strâmtoare Ormuz?
Odată cu tot mai desele și mai gravele incidente de securitate din ultimele luni, Marea Neagră ar putea juca rolul unei a doua Strâmtori Ormuz. Armatorii vorbesc deja de creșterea gradului de risc pentru acest areal complex, în care s-a extins cu repeziciune, în ultimul an, războiul din Ucraina. Consecințele care decurg sunt grave: de la accentuarea stării de nesiguranță pentru țările din regiune la daune economice concrete: creșterea prețului la barilul de petrol cu scumpirile aferente la raft sau creșterea valorii asigurărilor de securitate maritimă. Avertismentul este dat de Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, care a explicat pentru Gândul de ce această criză ar afecta toți românii. Totuși, există o rază de speranță: România și-a întărit apărarea porturilor militare prin achiziția unor sisteme anti-dronă de la Marina SUA. În ultimele luni, incidentele cu drone rusești sau ucrainene au fost tot mai dese în România. Loading … Pentru țara noastră, semnalul de alarmă a fost dat de gravul incident de securitate din 5 iunie, când o dronă ucraineană a explodat la Constanța, fiind la un pas de o tragedie. De atunci însă, au urmat și alte incidente cu drone, inclusiv în aria strategică protejată Neptun Deep, unde anul viitor Românai va demara oficial exploatarea de gaze. Însă incidente mai grave decât cel din România au loc în largul Mării Negre, ducând inclusiv la pierderea de vieți omenești. Însă autoritățile au anunțat miercuri noi investiții prin instalarea unor sisteme antidronă de ultimă generație, cu ajutorul sistemului „Black Talon” furnizat de Marina SUA. Sisteme americane antidronă „Black Talon” în 4 porturi militare de la Marea Neagră și Dunăre Astfel, România își întărește apărarea porturilor militare. Echipamentele vor proteja Constanța, Mangalia, Tulcea și Brăila și pot detecta, bruia sau neutraliza drone aeriene și maritime. Instalarea noului sistem american de apărare împotriva dronelor în 4 dintre cele mai importante porturi militare de la Marea Neagră și Dunăre vine după o escaladare a incidentelor aeriene și maritime asociate războiului din Ucraina. Echipamentele sunt destinate protejării infrastructurii critice și vor fi amplasate în porturile Constanța, Mangalia, Tulcea și Brăila, potrivit bta.bg. Rază de acțiune de 10 kilometri și neutralizarea țintei Constanța va fi primul port protejat de noua tehnologie. Echipamentul se află deja în etapa de testare, iar personalul care îl va opera este instruit de producător. Sistemul ar urma să devină operațional până la sfârșitul lunii octombrie. Are o rază de acțiune de aproximativ 10 kilometri și poate supraveghea o suprafață extinsă, inclusiv zonele militare și civile ale portului Constanța. Tehnologia este concepută pentru identificarea și urmărirea amenințărilor care vin atât din aer, cât și de la suprafața apei. Capacitatea sa nu se limitează însă la simpla detectare. Sistemul poate interveni asupra comunicației dintre dronă și operator, poate contribui la neutralizarea țintei și, în anumite situații, permite preluarea controlului asupra dispozitivului. Zona Mării Negre e în pericol crescut. Atacuri tot mai dure, soldate cu victime colaterale Chiar joi, 17 septembrie, o navă comercială sub pavilion tanzanian a fost lovită de o dronă rusească în timp ce se îndrepta spre un port ucrainean de la Marea Neagră. Atacul (foto jos) s-a soldat cu moartea căpitanului și rănirea altor 3 membri ai echipajului, potrivit autorităților de la Kiev. Rusia a lovit o navă în Marea Neagră joi 17 septembrie. Căpitanul a fost ucis, mai mulți membri ai echipajului sunt răniți grav. Moscova confirmă atacul Pe de altă parte, și Ucraina şi-a intensificat atacurile asupra navelor şi infrastructurii care facilitează exporturile ruseşti de petrol şi cereale încă din iulie. De atunci, Rusia a crescut numărul atacurilor cu rachete şi drone asupra principalelor centre ucrainene de export de cereale din Odesa, Ciornomorsk şi Pivdennîi. Ca efect secundar, petroliere şi nave de marfă neutre de conflictul militar tranzitează strâmtoarea Bosforului echipate cu plase, recipiente de apă şi anvelope pentru a încerca să se apere, potrivit experţilor în securitate şi imaginilor video obţinute de Reuters. Navigatorii apelează tot mai des la măsuri riscante Nava „Caruzo”, de exemplu, un petrolier sub pavilionul Sierra Leone, a tranzitat strâmtoarea pe 11 august cu recipiente de apă atârnate în jurul pupei, aparent în încercarea de a preveni avarierea sălii motoarelor. Amploarea atacurilor din partea Rusiei şi Ucrainei asupra navelor comerciale şi a infrastructurii portuare a crescut brusc şi ar putea creşte şi mai mult, a declarat la începutul lunii Corey Ranslem, director executiv al grupului de securitate maritimă Dryad Global, pentru Reuters. „Există câteva contramăsuri populare pe care le-am observat la bordul navelor care tranzitează Marea Neagră”, a spus expertul, menţionând containerele umplute cu apă şi o altă metodă care implică plase. Această din urmă metodă de protecţie, tot mai răspândită, este cunoscută sub numele de „cope cages” – plase menite să protejeze suprastructura navei de dronele explozive. Două petroliere, „Brisk” şi „Integrator”, erau echipate cu astfel de protecţie în luna august, când au traversat Bosforul. Alertă în Marea Neagră. O navă aflată sub pavilionul Republicii Dominicane a luat foc. Au fost salvați 12 marinari „Aceste dispozitive pot fi eficiente împotriva unor tipuri mai mici de drone, dar în cazul dronelor militare mai mari, ele s-ar putea să nu fie la fel de eficiente sau, în unele cazuri, deloc eficiente”, a spus Ranslem. La rândul lor, alţi specialişti maritimi au pus la îndoială eficiența acestor măsuri de a împiedica dronele navale rapide, controlate de la distanţă, sau aeronavele de atac cu încărcături explozive mari să provoace daune. Lider Sindicatului Liber al Navigatorilor: În ultima perioadă a crescut riscul Astfel de acțiuni semnalate în arealul Mării Negre, pe coastele și în largul ei, cu pagube mari aduse unor nave aflate sub pavilion străin și chiar pierderi de vieți omenești au determinat factorii de decizie internaționali să ia în calcul o reîncadrare a acestei regiuni la un nivel de risc ridicat, explică Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), în exclusivitate pentru Gândul. Acesta a confirmat pericolul invocat de specialistul Dryad Global, explicând și riscul specific pentru țara noastră. Foto: Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (centru). Sursa: Facebook. Cel mai mare
Trump a semnat legea susținută de Zelenski. Rusia, lovită de noi sancțiuni, iar China și India riscă tarife de 100%
Noua lege, denumită „Legea Lindsey O. Graham privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului din 2026”, după senatorul republican Lindsey Graham, a fost adoptată miercuri de Camera Reprezentanților cu 262 de voturi pentru și 159 împotrivă, după ce trecuse în august și de Senat. Donald Trump a promulgat-o vineri noaptea ( ora României). Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești. Măsura nu înseamnă că tarifele de 100% intră automat în vigoare pentru toate aceste țări, legea oferindu-i lui Trump o marjă importantă de decizie în aplicarea lor. China și India, în prima linie Cele mai expuse sunt China și India, două economii uriașe și parteneri comerciali importanți ai Statelor Unite. Datele Centrului pentru Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) arată că, de la introducerea embargoului european asupra petrolului rusesc în decembrie 2022 și până la sfârșitul lunii august 2026, China a cumpărat 50% din exporturile de țiței ale Rusiei, iar India 37%. Turcia și Uniunea Europeană au reprezentat fiecare aproximativ 5%. Legea prevede și excepții, inclusiv pentru statele care importă mai puțin de 15% din necesarul lor de gaze naturale din Rusia și iau măsuri pentru reducerea acestei dependențe. Președintele american dispune, de asemenea, de posibilitatea unor derogări legate de interesele de securitate națională ale SUA. Putin, băncile și „flota din umbră”, vizate de sancțiuni Pachetul nu se limitează la cumpărătorii de energie rusească. Sunt vizate sectoarele energetic și de apărare ale Rusiei, instituții financiare, oficiali de rang înalt și rețeaua de petroliere cunoscută drept „flota din umbră”, folosită pentru transportul petrolului rusesc și ocolirea restricțiilor occidentale. Măsurile urmăresc reducerea veniturilor pe care Moscova le poate folosi pentru finanțarea războiului din Ucraina. La solicitarea administrației Trump, pachetul legislativ include și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului. Includerea Iranului a făcut parte din compromisul politic care a permis avansarea legii în Congres. Legea poartă numele lui Lindsey Graham Actul legislativ a fost redenumit în onoarea senatorului republican Lindsey Graham, unul dintre principalii săi susținători și unul dintre cei mai vocali apărători ai Ucrainei în Congresul american. Graham a murit pe 11 iulie 2026, la vârsta de 71 de ani, la scurt timp după întoarcerea dintr-o vizită la Kiev. Potrivit constatărilor preliminare ale medicului legist, acesta a suferit o disecție de aortă provocată de o boală cardiovasculară arteriosclerotică. Înainte de moartea sa, senatorul făcuse presiuni timp de mai multe luni pentru adoptarea unor sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei și a statelor care continuă să cumpere energie rusească. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat, la momentul respectiv, adoptarea proiectului în Camera Reprezentanților, afirmând că sancțiunile economice puternice pot reduce capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Zelenski a subliniat și caracterul simbolic al momentului: Camera a aprobat legea în noaptea unui nou atac rusesc asupra Ucrainei cu rachete balistice, alte tipuri de rachete și drone.
Tren lovit de o dronă rusă, la 2 km de granița cu Polonia
Un alt incident a avut loc, la granița cu Polonia. Duminică, 13 septembrie 2026, un tren de pasageri lovit de o dronă rusească în regiunea ucraineană Volîn. O alta a lovit o stație de combustibil la 800 de metri de granița cu Polonia. Echipajul trenului a fost avertizat din timp și nimeni nu a fost rănit. O dronă rusească a lovit locomotiva unui tren de pasageri care circula de la Kiev spre Varșovia. Incidentul a avut loc la aproximativ doi kilometri de granița cu Polonia. Echipele feroviare au detectat din timp amenințarea și au avertizat echipajul. Intervenția a prevenit o posibilă tragedie. Forțele ruse au atacat și zona punctului de control Yahodyn-Dorohusk, la granița dintre Ucraina și Polonia. O benzinărie a fost avariată, iar mai multe camioane au luat foc pe partea ucraineană. Loading … Tren de pasageri lovit de o dronă rusească în regiunea ucraineană Volîn. O alta a lovit o stație de combustibil la 800 de metri de granița cu Polonia Nu au fost înregistrate victime Purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră ucrainene a confirmat că atacul nu a lovit direct infrastructura punctului de frontieră. Activitatea a fost suspendată temporar în timpul alertei aeriene. Personalul și călătorii s-au adăpostit până la încheierea pericolului. Nicio persoană nu a fost rănită pe partea poloneză, potrivit autorităților. Punctul de frontieră Dorohusk a fost închis temporar peste noapte. Acesta a fost redeschis, iar traficul dintre Polonia și Ucraina se desfășoară în prezent normal, scrie g4media. „În prezent, punctul de trecere a frontierei polono-ucrainene de la Dorohusk este operațional, iar traficul dintre cele două țări se desfășoară normal”, a comunicat Poliția de Frontieră din Polonia. Atacurile din proximitatea frontierei au avut loc în cadrul unei operațiuni aeriene mai ample a Rusiei asupra Ucrainei. Duminică dimineața, Polonia a emis alerte în zonele de graniță, iar sirenele au fost activate în mai multe județe. Ca măsură de precauție, armata poloneză a mobilizat și avioane de vânătoare. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha, a condamnat atacul Rusiei asupra punctului de frontieră Yahodyn, aflat în apropierea graniței cu Polonia. El a avertizat că atacurile reprezintă „teroarea lui Putin” care ajunge la porțile UE și NATO. Sibiha le-a cerut aliaților occidentali să impună sancțiuni economice dure împotriva Kremlinului. „Atacurile barbare rusești din apropierea frontierei ucraineno-poloneze de la Yahodyn nu sunt doar o continuare a atacurilor asupra frontierelor de stat ale Ucrainei. Aceasta este teroarea lui Putin care bate direct la ușa UE și NATO. Barbarii ruși sunt deja la porțile voastre, dragi parteneri”, a declarat Sybiha. Sursă foto: capturi video Sursă video: @mediapivden
Emisarii lui Trump au ajuns la Kiev direct după negocierile cu Putin. Zelenski: Vrem să aducem mai aproape sfârșitul războiului
Cei doi încearcă să avanseze o nouă inițiativă americană pentru încheierea războiului, în timp ce Volodimir Zelenski transmite că Ucraina este pregătită pentru negocieri, dar insistă asupra garanțiilor de securitate, relatează France24. Witkoff și Kushner au venit cu trenul din Polonia Cei doi reprezentanți americani au sosit la Kiev cu trenul, după ce avionul guvernamental care îi transporta de la Moscova a aterizat în cursul nopții la Rzeszów, în Polonia, aproape de granița ucraineană. La un moment dat fusese luată în calcul inclusiv posibilitatea unui zbor direct Moscova – Kiev, o variantă neobișnuită în condițiile în care aeroporturile ucrainene sunt închise de la începutul războiului. Vizita are loc după ce Witkoff și Kushner s-au întâlnit sâmbătă, la Moscova, cu Vladimir Putin. Discuțiile au durat aproximativ trei ore și au fost descrise de consilierul Kremlinului Iuri Ușakov drept „constructive” și „extrem de sincere”. Casa Albă a anunțat ulterior că reprezentanții lui Trump au discutat cu liderul rus despre „planuri substanțiale” privind următorii pași în dosarul ucrainean, care ar urma să fie făcuți publici în săptămânile următoare. Zelenski: „Suntem pregătiți pentru această discuție” Înaintea întâlnirii cu emisarii americani, Volodimir Zelenski a publicat duminică un mesaj în care a anunțat că s-a consultat cu echipa ucraineană de negociere și că Kievul are propriile propuneri pregătite. „Suntem pregătiți pentru această discuție. Ucraina a fost întotdeauna și va rămâne constructivă. Suntem interesați să ne apropiem de sfârșitul războiului”, a transmis președintele ucrainean în mesajul publicat pe rețelele sociale. Zelenski a subliniat însă trei elemente pe care Kievul le consideră esențiale: pacea, garanțiile de securitate și condițiile în care va fi construită perioada de după război. „Pacea este necesară. Garanțiile de securitate sunt necesare. Este necesar un caracter demn al păcii postbelice. Propunerile noastre sunt pregătite”, a transmis liderul de la Kiev, adăugând că negocierile trebuie purtate într-o manieră coordonată, substanțială și realistă. Noi atacuri în timp ce negocierile se intensifică Demersurile diplomatice se desfășoară în paralel cu continuarea atacurilor. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat asupra Ucrainei 108 drone și rachete, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Kievul a susținut că majoritatea au fost doborâte, însă 11 locații au fost lovite. La rândul său, Rusia a afirmat că a neutralizat 258 de drone ucrainene. Cel puțin trei civili au fost răniți în Ucraina în atacurile din timpul nopții și dimineții, în timp ce autoritățile ruse au raportat un mort și o femeie rănită într-un atac ucrainean asupra unui vehicul în regiunea Belgorod. Vizita lui Witkoff și Kushner la Kiev deschide astfel următoarea etapă a efortului diplomatic american. Detaliile noii propuneri promovate de administrația Trump nu au fost încă făcute publice, iar pozițiile Moscovei și Kievului asupra eventualelor condiții ale unui acord rămân elementele decisive ale negocierilor.
CEDO închide 879 de dosare individuale împotriva Rusiei, dar continuă examinarea cazurilor legate de războiul din Ucraina
Instanța de la Strasbourg subliniază însă că decizia nu exonerează Rusia de răspunderea internațională pentru încălcările grave ale Convenției Europene a Drepturilor Omului. Rusia a ieșit din Convenție în 2022 Rusia a încetat să mai fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului la 16 septembrie 2022, însă continuă să răspundă pentru presupusele încălcări comise înaintea acestei date. CEDO și-a menținut competența de a examina asemenea fapte, inclusiv în condițiile în care autoritățile ruse nu cooperează cu instanța. Dosarele sunt împărțite în două mari categorii. Prima include cazurile legate de acțiunile militare ale Rusiei împotriva Ucrainei și Georgiei, controlul exercitat asupra unor teritorii din afara frontierelor sale recunoscute internațional și presupusele încălcări ale drepturilor omului comise în aceste zone. CEDO precizează că aproximativ 5.700 de cereri individuale din această categorie se află în prezent pe rol. Examinarea dosarelor legate de conflicte rămâne o prioritate, Curtea înființând inclusiv o unitate specializată pentru procesarea lor mai rapidă. De ce au fost închise 879 de dosare A doua categorie privește cazuri individuale fără legătură cu conflictele interstatale, referitoare, între altele, la opoziția politică și activiștii democratici, libertatea de exprimare, condițiile de detenție, imigrație, libertatea de circulație sau protecția datelor personale. În septembrie 2022 existau aproximativ 15.800 de asemenea cereri, majoritatea fiind între timp soluționate. Peste 60 de cauze considerate de importanță deosebită, reunind mai mult de 600 de cereri, au fost examinate de Marea Cameră sau de camerele CEDO. Au rămas 879 de cereri, reunite în cauza „Lebedeva și alții împotriva Rusiei”. CEDO a decis în unanimitate scoaterea acestora de pe rol, considerând că examinarea individuală ar necesita resurse judiciare semnificative, în condițiile în care principalele probleme privind Convenția au fost deja analizate în hotărâri anterioare. CEDO: Rusia nu este eliberată de obligațiile sale Curtea insistă că măsura nu trebuie interpretată ca o exonerare retroactivă a Rusiei de obligațiile pe care le avea în perioada în care era parte la Convenție. Ieșirea Moscovei din sistem nu afectează nici obligațiile care decurg din hotărârile deja pronunțate de CEDO. Decizia privind cele 879 de cereri este definitivă, însă Curtea își păstrează posibilitatea de a repune o cerere pe rol dacă circumstanțele justifică acest lucru.
Expert american: Avantajul militar s-a schimbat în favoarea Ucrainei. Ce îl îngrijorează pe Putin
Generalul-locotenent în rezervă Richard Newton, fost adjunct al șefului Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, a declarat pentru Fox News că, în ultimul an, „dinamica s-a schimbat în favoarea Ucrainei”. Newton a indicat în special capacitatea Ucrainei de a lovi obiective aflate mult în interiorul teritoriului rus. Dronele ucrainene au vizat infrastructura energetică, lanțurile logistice și alte obiective importante pentru economia și capacitatea militară a Rusiei. „Ucrainenii au demonstrat o reziliență și o capacitate extraordinare de a riposta împotriva Rusiei”, consideră expertul militar. Infrastructura energetică, logistică și comercială, țintă în război Ucraina își intensifică atacurile cu drone asupra infrastructurii rusești, în timp ce Rusia continuă să lovească orașele și infrastructura ucraineană. Potrivit liderului ucrainean, Volodimir Zelenski, Rusia a lansat aproape 1.500 de drone asupra Ucrainei în numai patru zile, mai mult de jumătate dintre acestea fiind propulsate cu motoare cu reacție. Atacurile asupra Kievului au intrat luni în cea de-a cincea zi consecutivă, afectând transportul public și activitatea cotidiană din capitală. Și Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii logistice și comerciale a Ucrainei, lovind, de asemenea, depozite și centre de distribuție ale marilor lanțuri comerciale. În tot acest timp, Ucraina încearcă să ducă războiul pe teritoriul Rusiei. Dronele sale au lovit instalații petroliere, depozite și obiective logistice, vizând infrastructura importantă pentru economie și aprovizionare. Lipsa rachetelor Patriot, vulnerabilitatea Ucrainei Generalul american avertizează însă că avantajul obținut de Ucraina nu elimină problemele grave cu care se confruntă armata ucraineană. „Provocarea actuală pentru Ucraina este lipsa interceptoarelor americane Patriot”, a declarat acesta. Sistemele Patriot sunt esențiale pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene. Armata ucraineană are nevoie de mai multe interceptoare pentru a face față atacurilor rusești, însă producția lor este limitată, iar SUA trebuie să asigure astfel de rachete atât pentru propriile nevoi, cât și pentru alți aliați. Ce l-ar putea împiedica pe Putin să încheie războiul Speculațiile privind posibilitatea încheierii războiului sunt tot mai numeroase, iar The Economist relatează că Vladimir Putin s-ar teme că încheierea conflictului fără ca Rusia să atingă ceea ce consideră obiectivul minim – controlul întregului Donbas – i-ar putea pune în pericol poziția și chiar siguranța personală. Potrivit publicației britanice, referindu-se la posibilitatea unui final al războiului fără o victorie decisivă, Putin ar fi spus la un moment dat: „Mă vor spânzura”. Sursa citată precizează că nu a putut verifica independent această afirmație. Rusia continuă să considere cucerirea întregului Donbas unul dintre obiectivele sale centrale, în timp ce Ucraina respinge retragerea din teritoriile pe care încă le controlează. Războiul a intrat în al cincilea an Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a început la 24 februarie 2022. După primele încercări de negocieri din primăvara acelui an, luptele au continuat, iar frontul s-a transformat într-un război de uzură în care ambele tabere folosesc tot mai mult drone, rachete și atacuri asupra infrastructurii. Rusia controlează în continuare aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, însă nu a reușit să ocupe în totalitate regiunile pe care le revendică, inclusiv Donbasul. În același timp, Ucraina și-a dezvoltat rapid propria industrie de drone și a început să lovească tot mai frecvent obiective aflate la mare distanță în interiorul Rusiei. În ultimele luni au existat noi încercări de negociere, inclusiv demersuri susținute de administrația Trump, însă fără un acord de încetare a focului. Ucraina insistă asupra garanțiilor de securitate și refuză să cedeze teritorii pe care încă le controlează, în timp ce Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din estul Donbasului. Un oficial ucrainean a declarat recent că pot avea loc noi discuții tehnice, dar a avertizat că nu trebuie așteptată o soluție rapidă.
Scandal monstru din cauza cerealelor din Ucraina!Fermierii din Iași cer măsuri urgente:Prioritatea trebuie să fie marfa noastră
Un scandal a izbucnit din cauza cerealelor din Ucraina, care ar putea bloca Portul Constanța, așa cum s-a întâmplat în perioada 2022-2023. Atunci, marfa din Ucraina a avut prioritate în fața recoltei din România, potrivit fermierilor. Agricultorii cer controale drastice, o trasabilitate completă a cerealelor ucrainene aflate în tranzit, precum și măsuri concrete pentru protejarea intereselor economice ale României și ale producătorilor agricoli autohtoni. Fermierii se tem că situația din 2022, când au rămas cu grâul în depozite, s-ar putea repeta și în acest an. Astfel, dacă marfa din Ucraina va ajunge în Portul Constanța, în detrimentul celei din România, fermierii vor avea de pierdut. Un scandal monstru a izbucnit din cauza cerealelor din Ucraina, care ar putea avea prioritate în Portul Constanța, în fața celor din România Fermierii din Iași sunt nemulțumiți de faptul că se va crea un coridor pentru transportul mărfii din Ucraina și se va bloca Portul Constanța, situație care va dezavantaja agricultorii români. „Suntem solidari cu Ucraina, dar nu cu prețul bunăstării noastre. Am văzut ce s-a întâmplat în 2022. Autoritățile din România nu au făcut nimic atunci când fermierii au înregistrat pierderi din cauza asta. Noi sprijinim în continuare Ucraina, înțelegem situația lor, dar este normal să nu existe concurență neloială și să se creeze probleme. Și așa avem prețuri mici, asta ne mai lipsește, să nu le putem comercializa și nici măcar la prețurile actuale”, susține Ionuț Popa, fermier din Iași. Agricultorii vor verificări mai drastice. „Autoritățile să ceară controale, mai ales că discutăm de o producție record și în România. Prioritatea trebuie să fie marfa noastră”, susține fermierul Iulian Crețu. Deja au apărut probleme logistice în Portul Constanța. „Portul este blocat de marfă, iar, logistic vorbind, nu se poate manipula și marfa colegilor din Ucraina”, susține fermierul Cezar Musteață. Cezar Musteață, fermier Recolta la cereale din acest an este bogată, însă fermierii se tem că nu vor putea valorifica producția România traversează cel mai bun an din istorie din punct de vedere al producțiilor agricole, în ciuda secetei și a temperaturilor ridicate care s-au instalat după jumătatea lunii iulie. Cu toate că acest an este extrem de bun pentru fermierii din Iași din punct de vedere al producției, aceștia vor întâmpina probleme la valorificarea mărfii. Asta din cauză că cerealele din Ucraina ar putea avea prioritate, în detrimentul celor din România. „Se repune coridorul de solidaritate care a fost în 2022-2024. Nimeni din spectrul politic, pe care am întrebat despre acest lucru, nu mi-a răspuns. Au știut sau le-a fost frică să vorbească. Deci nimeni din agricultură nu a fost implicat. Deja sunt pregătite 3 milioane de mărfuri ucrainene care să traverseze prin Republica Moldova, înspre Portul Constanța. Prefer să nu cred această cifră și să rămân conservator. Ceea ce va veni este ceea ce am spus pe toate canalele, vom intra în coridorul de solidaritate. Primul impact va fi: grâul ucrainean este oferit în Constanța la 203 euro/tonă, grâul ucrainean este oferit în Polonia la 200 de dolari pe tonă. Complexul logistic se mută, convoaiele de barjă românești pleacă deja spre Reni-Ismail, pentru că, de acolo până în Constanța, obțin o cotă de 38 de dolari pe tonă. Trenurile din Ucraina până în Portul Constanța au un cost de 78 de dolari pe tonă pentru simplul fapt că rușii au bombardat peste 200 de locomotive ucrainene. Vom suferi aceleași probleme ca în 2022, când marfa noastră va rămâne sub presiunea prețurilor și sub presiunea logistică, pentru că vom avea penurie de mijloace de transport. Nu contează că sunt trenuri, autocamioane sau barje, vor merge înspre mărfurile ucrainene”, a declarat Cezar Gheorghe, expert în agricultură în cadrul AGRIColumn. Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale Cezar Gheorghe: „Conform surselor ucrainene, 70% din exportul materiilor prime urmează să traverseze prin România” Specialistul adaugă faptul că o cantitate uriașă de cereale provenind din Ucraina ar urma să ajungă în Portul Constanța. „Conform surselor ucrainene, 70% din exportul materiilor prime urmează să traverseze prin România. Diferența de 30%, prin celelalte țări cu frontiera comună, Polonia, Ungaria. Un scenariu simplu indică un deficit de operare în Constanța. Lăsăm la o parte problemele logistice de segregare a originii mărfurilor, calea pe care sosesc (auto-tren-barje-coastere). Lăsăm la o parte line-up-ul navelor ce sunt în planul de sosire și au de încărcat origini diferite, România sau Ucraina, după caz. Lăsăm la o parte vremea, căci trebuie luată în seamă iarna, când Marea Neagră este sălbatică și problemele operaționale vor impacta accesul și operarea terminalelor din Portul Constanța. Privind însă la capacitatea de stocare a Portului, vedem o creștere a valorii acesteia, la un nivel de 2 milioane de tone. Ultimele investiții efectuate de upgrade, precum și modernizarea a două facilități de operare, numim aici Comvex, cel mai rapid terminal din Europa, precum și Canopus, un joint venture între TTS-Cargill, au condus la această cifră de 2 milioane de tone capacitate stocare. În mod normal, performanța este asociată cu 20 de rotații ale capacității de stocare: performanța operațională, execuțională și financiară. Aceasta ne conduce către zona de operare anuală de 40 de milioane de tone. Însă trebuie să înțelegem că România are capacitate de surplus exportabil de minimum 20 de milioane de tone în acest an, în timp ce 70% din alocarea pe care Ucraina o atribuie României este de 37,50 milioane de tone”, mai explică Cezar Gheorghe. Autoritățile din România nu au transmis public nicio informație referitoare la această situație Potrivit lui Cezar Gheorghe, ruta prin România este cea mai facilă și mai puțin costisitoare din punct de vedere logistic pentru fermierii ucraineni. „Grosier, fără a lua în calcul șroturile de floarea-soarelui, de rapiță, uleiul de rapiță și floarea-soarelui, care trebuie alocate ambelor țări și fără a lua în calcul celelalte origini ce traversează prin Constanța (Serbia-Ungaria-Moldova), observăm un deficit în capacitatea de operare. Un minus de 17,5 milioane de tone. Atenuat, pentru moment, de ceea ce a exportat până acum România, adică 5,75-6 milioane de tone. Însă tot rămânem cu deficit de 11,60 milioane de tone. Iar acest deficit va fi impactat din motivele