Jucătoarea din Ucraina a răbufnit la Roland Garros: Steagul Rusiei e ca zvastica, e un simbol al terorii!
O jucătoare de tenis din Ucraina participantă la Roland Garros nu s-a mai putut cenzura și a ieșit la atac după ce aflat că sportivii din Rusia și Belarus ar putea concura din nou sub steagurile lor naționale. Oleksandra Oliynykova condamnă ferm această iminentă decizie și, în contextul în care țara se află în război cu rușii, drapelul statului agresor e asimilat ca o „zvastică”, un simbol al „terorii”. Tenismena ucraineană a pus piciorul în prag la Roland Garros: „Steagul Rusiei e ca zvastica, e un simbol al terorii!” Jucătoarea ucraineana de tenis Oleksandra Oliynykova, participantă la turneul de mare șlem de la Roland Garros, a răbufnit după ce aflat că sportivii din Rusia și Belarus urmează să concureze din nou sub steagurile naționale și propriile imnuri, potrivit censor.net. Sportiva atacă dur această decizie, în contextul în care Ucraina se află în război cu Rusia, drapelul statului agresor este asemuit în momentul de față cu „zvastică”, un simbol al „terorii”, al crimelor de război în masă. „Acest steag este un simbol al terorii. Acest steag este ceea ce ridică soldații ruși după ce distrug complet un oraș. Orașe în care intră cu un singur scop: să distrugă, să ucidă, să violeze și să fure. Aceste simboluri sunt oribile. Acest lucru este absolut inacceptabil. Și pentru ucraineni este, de asemenea, extrem de traumatizant. Trebuie să înțelegem ce înseamnă acest lucru chiar acum, în contextul actual. A folosi așa ceva este același lucru cu a intra pe terenul de tenis cu o zvastică”, a spus Oliynykova. Foto: Profimedia29.05.2026 A pus tunurile pe jucătoarele din Rusia. „Rămân tăcute și, făcând acest lucru, susțin regimul” Oliynykova adaugă că această lipsă de exprimare în privința războiului din țara sa nu este deloc normală, și le acuză pe jucătoarele ruse din circuit, care participă prin tăcere, refuză să ia poziție și astfel sunt un sprijin pentru regimul de la Kremlin. „Unul dintre motivele acestui război provine din faptul că oamenii participă la propaganda rusă. Ei normalizează agresiunea împotriva Ucrainei. Această tăcere din turneu este foarte greu de suportat pentru mine. În timpul meciurilor, este diferit. Dar în afara terenului, acesta este un subiect despre care trebuie să vorbim mai mult. Aceste jucătoare de aici (n.r. – din Rusia) fac parte din propagandă. Rămân tăcute și, făcând acest lucru, susțin regimul. Își dau aprobarea regimului. Multe jucătoare participă activ la propagandă. Prin activitatea lor pe rețelele de socializare, prin participarea lor la turneul Gazprom, sunt susținători activi ai lui Putin”, a conchis Oleksandra Oliynykova.
CTP atacă decizia Federației Europene de Gimnastică. Putin la paralele inegale
Federaţia Europeană de Gimnastică a ridicat sancţiunile împotriva sportivilor din Rusia şi Belarus, astfel că aceștia concura sub drapel național şi imn. Decizia forului de profil de pe Bătrânul Continent este atacată virulent de către reputatul jurnalist Cristian Tudor Popescu (n.r. – CTP), atât timp cât armata lui Vladimir Putin și-a întețit atacurile asupra Ucrainei, amenințările asupra Europei continuă și ele, iar „setea de sânge a hoardei ruso-mongole e tot nestăvilită”. CTP dă de pământ cu decizia FEG. „Stupiditate maximă” Urmând exemplul Federaţiei Internaţionale de Gimnastică (n.r. – World Gymnastics), Federaţia Europeană de profil a ridicat și sancţiunile împuse sportivilor din Rusia şi Belarus, astfel că aceștia concura cu efect imediat sub drapel național şi imn. Decizia forului european este aspru criticată de CTP, cu atât mai mult cu cât Vladimir Putin a ordonat zilele trecute un nou atac devastator asupra Ucrainei, omorând copii, femei, bătrâni, în timp ce amenințările asupra Europei continuă și ele, iar „setea de sânge a hoardei ruso-mongole e nestăvilită”. Și pentru ce, se întreabă cunoscutul jurnalit? Pentru ca sportivii ruși nu merită să sufere? Atunci de ce au mai fost impuse respectivele sancțiuni? Iar acum de ce sunt ridicate? asta în timp ce sportivii ucraineni suferă mult mai mult, unii dintre ei find chiar uciși în război! CTP este de părere la final că i se pare o „stupiditate maximă” că FEG poate să creadă că astfel îl va sensibiliza pe Vladimir Putin. „Putin la paralele inegale. Federația Europeană de Gimnastică a ridicat interdicțiile pentru sportivii ruși și belaruși. Atât gimnastele, cât și gimnaștii, vor putea concura cu imn și steag. Se pune întrebarea: de ce? Rusia și Belarus sunt aceleași. Putin și Lukașenko așijderea, dacă nu mai rău decât în 2022. Armata Roșie și-a întețit atacurile în valuri asupra civililor și clădirilor publice din Ucraina, omorând copii, femei, bătrâni. Setea de sânge a hoardei ruso-mongole e tot nestăvilită. Uniunea Europeană nu a suprimat sancțiunile economico-financiare asupra bandei lui Putin, ba dimpotrivă. Amenințările Kremlinului, inclusiv nucleare, la adresa Europei continuă. Și atunci? Care ar fi justificarea desfășurării drapelului și imnului imperial pe arenele lumii? Pentru că sportivii ruși nu merită să sufere? Atunci, de ce au mai fost impuse sancțiunile, de vreme ce acum sunt ridicate? Sportivii ucraineni nu suferă, unii fiind chiar uciși? Mi se pare de o stupiditate maximă din partea FEG să creadă că poate așa îl vor îmbuna pe Putin…” a scris CTP pe pagina sa de Facebook.
Atac rusesc cu dronă în Herson: cel puțin doi morți și șapte răniți după lovirea unui autobuz civil
Potrivit guvernatorului regiunii Herson, Oleksandr Prokudin, atacul a avut loc în dimineața zilei de sâmbătă, în jurul orei 7:00, în districtul Dnipro al orașului. Acesta a menționat că două persoane – un angajat al serviciilor municipale și o femeie – au murit pe loc. Alte șapte persoane au fost rănite și au fost transportate la spital. Oficialii ucraineni susțin că autobuzul a fost lovit de o dronă în timp ce transporta civili, într-o zonă aflată aproape de linia frontului. Atacul vine la mai puțin de două luni după un incident similar în aceeași regiune, când un alt autobuz civil a fost lovit, iar zece persoane au fost rănite. Herson rămâne una dintre cele mai expuse regiuni din sudul Ucrainei, fiind supusă frecvent atacurilor cu drone și artilerie de la începutul războiului. În același context regional de securitate, autoritățile române au raportat în această dimineață activitate intensă a dronelor rusești în apropierea frontierei fluviale cu România. Radarele MApN au detectat un grup de aproximativ 20 de drone care se îndreptau spre zona Ismail. De asemenea, a fost emis mesaj RO-Alert în nordul județului Tulcea, după ce o dronă a pătruns pentru scurt timp în spațiul aerian românesc, în zona Chilia, înainte de a reveni spre Ucraina.
Ucraina arată lumii că nu face niciun compromis în fața Rusiei cu o nouă decizie simbol
Ucraina arătă lumii că nu face niciun compromis în fața Rusiei, țară cu care se află în conflict din 24 februarie 2022, după ce a fost invadată. Noua decizie simbol a Ucrainei a fost luată în cadrul Jocurilor Paralimpice de iarnă de la Milano Cortina, unde în această seară va avea loc ceremonia de închidere. Potrivit Comitetului Paralimpic Internațional (CPI), citat de Marca, Ucraina nu va participa la ceremonie, iar drapelul țării va fi purtat de un voluntar. Ucraina nu va participa la ceremonia de închidere a Jocurilor Paralimpice de la Milano-Cortina, care va avea loc în această seară, iar drapelul său va fi purtat de către un voluntar. Decizia, una simbol, este de boicot față de participarea Rusiei și Belarusului la Jocurile Paralimpice sub propriul drapel, pentru prima dată in 2014, când Ucraina a mai fost invadată de ruși. Sportivii din Ucraina au boicotat și ceremonia de deschidere, din 6 martie, din același motiv. Conform sursei menționate, în timpul Jocurilor Paralimpice, forul olimpic din Ucraina a acuzat CPI de o „presiune sistematică”, dar și de „discriminare”. Au fost exemplificate câteva astfel de situații, precum cea prin care au fost obligați să amplaseze steagul în Satul Olimpic într-un loc mai puțin vizibil, dar și că uneia dintre sportive i s-a interzis să poarte pe podiumul de premiere niște cercei care aveau un mesaj clar: „Stop War” (Opriți războiul), precum și confiscarea unor steaguri ucrainene de la unii suporteri, în timpul competiției. Directorul de comunicare al CPI, Craig Spence, a răspuns acestor acestor acuzații și s-a arătat „surprins” de plângeri, asta întrucât forul nu a primit nicio plângere oficială în acest sens. Totodată, acesta susține că mecanismul folosit la Milano Cortina a avut ca scop „protecția sportivilor”, nu interzicerea unor lucruri, după cum au acuzat ucrainenii. „Ne-au cerut, de asemenea, să creăm și să oferim oportunități pentru a-și putea exprima mesajele în zona mixtă, pe rețelele sociale etc. Tot ceea ce nu ține de cele trei aspecte menționate anterior. Mai mult, pentru ca sportivii să nu se afle într-o situație de vulnerabilitate în fața presiunilor anumitor guverne sau instituții de a se manifesta. Este un mecanism de protecție pentru sportivi, mai mult decât faptul de a nu le permite ceva”, a explicat Parsons. În cadrul Jocurilor Olimpice, unui sportiv din Ucraina i s-a interzis să poarte casca de protecție pe care erau imprimate mai multe imagini cu victime din țara lui, dar pentru că a ignorat decizia a fost descalificat. Rezultatele Ucrainei la Jocurile Paralimpice Milano Cortina 2026 Lotul paralimpic al Ucrainei a obținut la Milano Cortina 17 medalii, din care trei au fost de aur, șapte de argint și șapte de bronz. Cu aceste rezultate, Ucraina a încheiat pe locul 3, în clasamentul pe medalii, respectiv pe locul 7 în ierarhia medaliilor de aur. Dintre cele 17 medalii, 11 au fost obținute în probele masculine, cinci în cele feminine și una în proba de mixt.
Boicot! Ucraina a luat decizia după ce a aflat că Rusia și Belarus au fost iertate!
Echipa Ucrainei pentru Jocurile Paralimpice de Iarnă va boicota ceremonia de deschidere a evenimentului de luna viitoare. Decizia vine după ce sportivii din Rusia și din Belarus au fost invitați să concureze la această competiție sub steagurile naționale. Ucrainenii boicotează ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice după ce au aflat decizia în cazul Rusiei și a Belarusului Echipa Ucrainei a hotărât să nu se prezinte ceremonia de deschidere a Jocurilor Paralimpice de Iarnă, evenimentului care va debuta pe 6 martie. Decizia vine după ce sportivii din Rusia și din Belarus, țări cu care Ucraina este în război, au fost iertați și vor putea astfel lua startul la competiție sub steagurile naționale, scrie bbc.com. Ambele țări fuseseră suspendate anterior din competițiile paralimpice, după invazia Rusiei în Ucraina în urmă cu patru ani, Belarusul fiind un aliat al armatei lui Vladimir Putin. În luna septembrie 2025, Comitetul Internațional Paralimpic (IPC) a ridicat interdicția impusă sportivilor din cele două țări. Cu toate acestea, IPC nu guvernează cele șase sporturi de la Jocurile Paralimpice și, în ciuda faptului că organismele individuale, inclusiv Federația Internațională de Schi și Snowboard (FIS), au refuzat să își ridice propriile interdicții, Rusia și Belarus au câștigat un apel la Curtea de Arbitraj Sportiv împotriva FIS. Drept urmare, sportivii au putut reveni la competițiile FIS, iar cei 10 paralimpici au primit invitații să concureze în Italia. Cei șase sportivi ruși și patru belaruși vor participa la schi alpin, schi fond și snowboarding la Jocurile Olimpice Milano-Cortina. În urma acestui anunț, Comitetul Național Paralimpic al Ucrainei transmite că membrii echipelor nu vor participa la ceremonia de deschidere. Mai mult decât atât, s-a făcut o „cerere ca steagul ucrainean să nu fie folosit”. Echipa va continua însă să concureze la Jocuri și „va lupta pentru victoriile sportive ale sportivilor ucraineni”. Foto: FacebookParalympics Games Cum se apără Comitetul Internațional Paralimpic Ca răspuns, IPC a declarat pentru BBC Sport: „Suntem în dialog regulat cu NPC Ucraina și discutăm declarația în cadrul IPC”. O conferință de presă a forului, la care urma să participe președintele Andrew Parsons, urma să aibă loc vineri la Milano, dar întâlnirea cu jurnaliștii a fost anulată. La începutul acestei săptămâni, ca răspuns la criticile privind decizia de a permite sportivilor ruși și belaruși să concureze, IPC a declarat că este o „organizație democratică, iar decizia de a ridica suspendarea parțială a NPC-urilor din Belarus și Rusia a fost luată de organizațiile membre IPC la Adunarea Generală din 2025. La această întâlnire, aproape 180 dintre cei 211 membri ai IPC au fost prezenți și au votat pe această temă. Trebuie să respectăm decizia membrilor noștri care vin din întreaga lume”. În declarația sa prin care anunța boicotul, Comitetul Național Paralimpic al Ucrainei a descris decizia IPC drept „rușinoasă” și că aceasta „contrazice complet principiile” Jocurilor Olimpice. Invitațiile comisiei sunt acordate sportivilor individuali, mai degrabă decât federațiilor internaționale, și permit participarea sportivilor de top „care este posibil să nu fi avut oportunitatea de a se califica prin alte metode din cauza unor circumstanțe extraordinare”. IPC, cu sprijinul federațiilor internaționale, în acest caz FIS, decide cine are parte de locuri după ce primește recomandări din partea federației. Ucrainei i s-au acordat, de asemenea, locuri pentru trei sporturi.
UE aprobă detaliile împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei
Inițiativa, convenită de liderii UE în luna decembrie, este menită să acopere cea mai mare parte a nevoilor financiare ale Kievului în perioada 2026–2027 și să sprijine continuarea luptei împotriva invaziei Rusiei, scrie Reuters. Textul acordului nu a fost disponibil imediat, însă Consiliul UE a precizat într-un comunicat că două treimi din fonduri vor fi alocate ajutorului militar, iar o treime va merge către sprijin bugetar general. În ceea ce privește ajutorul militar, acordul stipulează că Ucraina ar trebui să folosească împrumutul în principal pentru a achiziționa armament din Ucraina sau din Uniunea Europeană, însă poate cumpăra și din alte state, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. „Produsele de apărare ar trebui, în principiu, să fie achiziționate doar de la companii din UE, Ucraina sau din țările SEE-EFTA. În cazul în care nevoile militare ale Ucrainei impun livrarea urgentă a unui produs de apărare care nu este disponibil în UE, Ucraina sau într-o țară SEE-EFTA, se vor aplica o serie de derogări specifice”, a transmis Consiliul UE. Acordul necesită, de asemenea, aprobarea Parlamentului European. Diplomații au declarat că speră ca aceasta să fie acordată rapid, pentru a permite Comisiei Europene să înceapă împrumuturile de pe piețe și să efectueze o primă plată către Ucraina la începutul lunii aprilie. Liderii UE au convenit în decembrie să finanțeze acest împrumut prin împrumuturi comune ale Uniunii, renunțând la un plan care prevedea utilizarea activelor rusești înghețate în blocul comunitar.
Atac cu drone ucrainene provoacă incendii industriale și răniți în orașul rus Rostov-pe-Don
Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a declarat că patru persoane, inclusiv un copil în vârstă de patru ani, au fost rănite după ce resturi provenite de la drone doborâte au căzut peste apartamentele lor. Toți răniții au fost transportați la spital, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Telegram, citat de Reuters. Sliusar nu a oferit detalii privind tipul instalației industriale afectate de incendii, menționând doar că, până miercuri dimineață, un incendiu a fost stins, iar cel de-al doilea a fost localizat. Primarul orașului Rostov-pe-Don, Aleksandr Skriabin, a anunțat că autoritățile au asigurat cazare temporară pentru familiile ale căror locuințe au fost avariate. Amploarea completă a pagubelor nu era cunoscută. Ucraina nu a comentat oficial atacul. Kievul a folosit în mod repetat drone pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, afirmând că aceste acțiuni vizează slăbirea infrastructurii militare și energetice a Moscovei și reprezintă un răspuns la atacurile continue ale Rusiei asupra orașelor ucrainene, în războiul declanșat de Kremlin în urmă cu aproape patru ani. Rostov-pe-Don este un important nod de transport și logistică, situat în apropierea graniței cu Ucraina, găzduind sedii militare-cheie și rute de aprovizionare pentru trupele ruse, ceea ce îl transformă într-o țintă strategică pentru atacurile cu drone. Rusia, la rândul său, a lansat, miercuri, un atac cu drone asupra orașului din sud-estul Ucrainei, Krîvîi Rih.
Zelenski afirmă că Rusia folosește teritoriul Belarusului pentru a ocoli apărarea Ucrainei
Potrivit lui Zelenski, armata rusă ar amplasa echipamente militare pe clădiri rezidențiale din localități belaruse aflate în apropierea graniței cu Ucraina. Acestea ar include antene și alte sisteme instalate pe acoperișurile unor blocuri de locuințe. Ar fi folosite pentru ghidarea dronelor de tip Shahed către ținte din vestul Ucrainei. „Observăm că rușii încearcă să evite pozițiile noastre de interceptare prin teritoriul Belarusului. Acest lucru este riscant pentru Belarus”, a scris Zelenski pe Telegram, după o reuniune a conducerii militare ucrainene, potrivit Reuters. El a adăugat că această practică reprezintă „un dispreț total față de viața umană”. Totodată, a cerut autorităților de la Minsk să înceteze astfel de acțiuni. Rusia a folosit teritoriul Belarusului pentru lansarea invaziei pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Belarus rămâne un aliat ferm al Moscovei. Președintele belarus, Aleksandr Lukașenko, a declarat însă în repetate rânduri că nu va trimite trupe belaruse în conflict. Zelenski amintește că Rusia desfășoară în Belarus un sistem de rachete balistice Zelenski a mai precizat că, în cadrul reuniunii militare, au fost analizate și modalități de finanțare a dronelor interceptoare, considerate de autoritățile de la Kiev drept una dintre cele mai eficiente și viabile soluții pentru contracararea atacurilor rusești cu drone, intensificate în ultimele luni. De asemenea, președintele ucrainean a amintit că Rusia ar fi desfășurat în Belarus sistemul de rachete balistice Oreshnik. Sistem despre care Kremlinul susține că este imposibil de interceptat, ceea ce ar putea spori capacitatea Moscovei de a lovi ținte din Europa.
Războiul din Ucraina, ziua 1.311. Dronele ucrainene atacă rafinăria de petrol Afipsky din Rusia / SUA și Canada au trimis avioane de vânătoare după ce patru avioane rusești au fost detectate
Belarus propune o nouă centrală nucleară pentru alimentarea zonelor Ucrainei ocupate de Rusia Belarus a prezentat vineri o propunere de construire a unei a doua centrale nucleare, capabilă să furnizeze energie regiunilor din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă. Preşedintele Aleksandr Lukasenko a ridicat această temă în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu preşedintele Vladimir Putin, care părea să sprijine public ideea. Lukasenko a afirmat că noua centrală ar putea fi folosită, la nevoie, pentru a alimenta zonele aflate sub controlul Rusiei din regiunile ucrainene Herson, Zaporojie, Luhansk şi Doneţk. Ucraina acuză încălcarea spațiului aerian de către drone venite din Ungaria Președintele Volodimir Zelenski a anunțat vineri că drone de recunoaștere au pătruns în spațiul aerian ucrainean, potrivit unei evaluări preliminare, acestea provenind din Ungaria. „Comandantul Șef a raportat despre incidentele recente cu drone de-a lungul frontierei ucraineno-ungare. Forțele ucrainene au înregistrat încălcări ale spațiului nostru aerian de către drone de recunoaștere, care sunt probabil maghiare. Evaluările preliminare sugerează că acestea ar fi putut efectua recunoașteri asupra potențialului industrial al zonelor de frontieră ale Ucrainei. Am instruit ca toate informațiile disponibile să fie verificate și ca rapoartele urgente să fie întocmite cu privire la fiecare incident înregistrat”, a notat șeful statului ucrainean pe X. Doi adolescenți din Olanda, arestați pentru spionaj într-un caz legat de Rusia Poliția neerlandeză a arestat doi adolescenți suspectați de spionaj în favoarea unei puteri străine, au anunțat vineri autoritățile, într-un caz legat, potrivit presei locale, de hackeri proruşi. Cotidianul De Telegraaf a publicat un interviu cu tatăl unuia dintre adolescenți, care a afirmat că autoritățile îl acuză pe fiul său că a trecut prin fața unor clădiri importante din Haga cu un „sniffer Wi-Fi”, un dispozitiv sau software capabil să intercepteze date. Iranul și Rusia încheie un contract de miliarde de dolari pentru construirea de centrale nucleare Teheranul și Moscova au semnat un contract în valoare de 25 de miliarde de dolari pentru construirea a patru centrale nucleare în sudul Iranului. Zelenski ameninţă că va lovi Kremlinul, Rusia consideră declaraţiile „iresponsabile” Rusia consideră „iresponsabile” declaraţiile de joi ale preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a ameninţat că ar putea lovi Kremlinul. Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei ruse a numit, vineri, „iresponsabile” „ameninţările” de atac asupra Kremlinului formulate de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu difuzat joi. Zelenski: NATO a reacționat „slab” la provocările Rusiei. „Trebuiau să doboare tot” Volodimir Zelenski a criticat reacția „slabă” a NATO la incursiunile ruse în spațiul aerian al țărilor membre: „Dacă avioanele sunt în spațiul tău, trebuie să le blochezi”. Într-un interviu acordat joi seara emisiunii americane The Axios Show, înainte de a pleca spre Kiev, președintele Ucrainei a criticat reacția NATO la provocările Rusiei, inclusiv la violările repetate ale spațiului aerian în țări membre precum Polonia, Danemarca, Norvegia și România: „A fost o reacție slabă. De aceea Putin a continuat cu celelalte țări”. Campania DeepStrike a Ucrainei afectează „semnificativ” logistica militară rusă pe fondul agravării crizei combustibilului, afirmă Syrskyi „Capacitățile complexului militar-industrial al inamicului au fost reduse semnificativ; putem observa acest lucru pe câmpul de luptă”, a declarat comandantul suprem Oleksandr Syrskyi. „Trageți în ei” – comandantul rus a ordonat trupelor să deschidă focul asupra soldaților în retragere, sugerează comunicațiile interceptate Serviciile de informații militare ale Ucrainei au declarat că înregistrarea a capturat o conversație în regiunea Donețk, în care comandantul a cerut trupelor să rămână pe poziții cu orice preț. Lukașenko afirmă că Belarus ar putea furniza energie Ucrainei controlate de Rusia Președintele belarus Alexander Lukașenko i-a spus omologului său rus Vladimir Putin că Minsk ar putea construi o nouă centrală nucleară și ar putea furniza energie unor părți din Ucraina anexate de Rusia, a raportat presa de stat belarusă. Lukașenko, unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Putin pe scena internațională, s-a întâlnit cu omologul său rus la Moscova, în cadrul Săptămânii Mondiale a Energiei Atomice. Moscova revendică un sat din regiunea Sumy din Ucraina Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că forțele sale au capturat satul Yunakivka din regiunea Sumy, din nordul Ucrainei. Al treilea incident suspect cu drone din această săptămână obligă Danemarca să închidă spațiul aerian din Aalborg „Am investigat amănunțit zona și nu am găsit nimic”, a declarat Christian Tilsted, șeful poliției din Jutlanda de Nord. „Data viitoare, s-ar putea să nu mai avem același noroc” — AIEA raportează explozia unei drone în apropierea centralei nucleare din sudul Ucrainei Potrivit echipei AIEA staționate la centrală, între sfârșitul zilei de 24 septembrie și primele ore ale zilei de 25 septembrie au fost observate 22 de drone în zonă. „Omoară oameni fără niciun motiv” — Trump îl critică dur pe Putin, afirmând că războiul a afectat „reputația” Rusiei Președintele SUA, Donald Trump, și-a dublat tonul aparent schimbat față de președintele rus Vladimir Putin în timpul declarațiilor făcute în Biroul Oval pe 25 septembrie, criticându-l dur pe liderul rus pentru războiul în curs din Ucraina. SUA și Canada au trimis avioane de vânătoare pentru a identifica și intercepta patru avioane militare rusești în largul Alaskăi, pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la incursiunile Moscovei în spațiul aerian al NATO. India cere SUA să permită achiziționarea de petrol iranian pentru a compensa importurile rusești Oficialii indieni au reiterat săptămâna aceasta administrației Trump poziția lor conform căreia New Delhi ar putea reduce importurile de petrol rusesc dacă acest comerț ar fi compensat prin achiziționarea de petrol iranian și venezuelean, a relatat Bloomberg pe 25 septembrie. Dronele ucrainene atacă rafinăria de petrol Afipsky din regiunea Krasnodar Krai din Rusia Comandamentul operațional regional din Krasnodar Krai a raportat că resturile dronelor ucrainene au căzut pe una dintre unitățile rafinăriei în cadrul unui atac mai amplu cu drone asupra regiunii. Oficialii ruși au afirmat că un incendiu care s-a întins pe o suprafață de 30 de metri pătrați a fost stins de echipaje. Pe fondul tensiunilor crescânde, Polonia îndeamnă cetățenii să părăsească „imediat” Belarus „În cazul unei deteriorări drastice a situației de securitate, a închiderii frontierelor sau a altor circumstanțe neprevăzute, evacuarea se poate dovedi mult mai dificilă sau chiar
Nu poți să fii neutru în fața unor asemenea atrocități. Svitolina critică Rusia, dar și Israelul
Sportul este considerat cel mai bun ambasador din lume. Iar jucătoarea de tenis Elina Svitolina (31 de ani) este una dintre vocile care strigă nu doar frustrarea legată de războiul dintre Rusia și țara sa, dar trage un semnal de alarmă și critică Israel, implicată de aproape doi ani în conflictul din Gaza. Criticile Elinei Svitolina, cea mai bună jucătoare din Ucraina, în acest moment, au fost făcute în timpul Billie Jean King Cup, competiție pe echipe, în cadrul Grupei Mondiale, care se desfășoară în China. Elina Svitolina, prima jucătoare din echipa de BJK Cup a Ucrainei, a fost foarte critică la adresa Rusiei și Israelului, în contextul celor două conflicte care s-au suprapus de aproape doi ani. După declanșarea războiului din Ucraina, în urma invaziei rusești, în februarie 2022, atât Rusia, cât și Belarus au fost excluse din competițiile BJK Cup, respectiv Cupa Davis, dar și de la Wimbledon, însă în privința Israelului nu s-a aplicat aceeași măsură, iar Elina Svitolina a reacționat vehement în această privință. „Cred că asta ține de organizații. Nu am suficiente informații despre acest caz concret, dar cred că nu poți fi neutru în fața unor asemenea atrocități și războiae. Unii spun că sportul nu are legătură cu politica, dar când este folosit pentru propagandă, nu poate fi așa. Nu poți promova un genocid prin intermediul sportivilor tăi. S-au făcut deja unii pași, cum ar fi retragerea steagurilor (n.r. se joacă sub steag neutru) sau limitarea participării, dar ar trebui luate măsuri mai ferme”, a declarat Elina Svitolina, pentru AS. Elina Svitolina, o voce pentru Ucraina Elina Svitolina, număr 13 WTA, este o componentă importantă a echipei de BJK Cup, unde a debutat în 2012. Iar după momentul invaziei, misiunea sa în lot a ajuns la un alt nivel, dincolo de cel sportiv. „Am multe emoții când joacă Ucraina, când intrăm în teren. Să joc pentru țara mea, să-mi văd echipa susținându-mă în bătăliile grele… asta adaugă presiune și multe emoții diferite. Dar, în același timp, sunt foarte mândră să reprezint Ucraina pe o scenă mare și să încerc să aduc victorii pentru poporul nostru. E o mare oportunitate de a flutura steagul Ucrainei”, a declarat fostul număr 3 WTA. Totodată, Elina Svitolina a subliniat că prin intermediul platformei sale de strângere de fonduri pentru ajutorarea celor rămași în țară, dar și prin evenimentele la care a participat în ultimii peste trei ani și jumătate a reușit să atragă atenția asupra situației cu care se confruntă Ucraina. „Am fundația mea, susțin și alte platforme de strângere de fonduri și multe altele. Vreau să am o viață și după tenis și nu știi niciodată când va veni acel moment. Așa că încerc să fiu utilă pentru oamenii mei, pentru Ucraina și să dau tot ce am mai bun. Aceasta este motivația mea zilnică: să îmi folosesc platforma, vocea. După atâția ani de joc, acum este mai mult decât tenis”, a concluzionat Elina Svitolina. În 2024, România a învins Ucraina și s-a calificat, în premieră în turneul final al BJK Cup, după un meci de baraj dramatic.