Macron: Trupe franceze, britanice și turce ar putea fi desfășurate în Ucraina după semnarea păcii
Trupe franceze, britanice sau turce ar putea fi desfășurate în Ucraina imediat după încheierea unui acord de pace, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat postului RTL. Forțele ar face parte din „Coaliția Doritorilor” și ar opera în zone din spatele frontului, precum Kiev sau Odesa, cu rol de securizare și instruire, fiind concepute ca o garanție de securitate pentru Ucraina în perioada post-conflict. Macron a precizat că desfășurarea nu s-ar face sub umbrela NATO, ci în cadrul unei cooperări interguvernamentale. „Avem aproximativ 20 de țări care au spus deja ce sunt pregătite să facă, fie în aer, pe uscat sau pe mare”, a spus liderul francez. El a menționat și posibilitatea creării unei „forțe aeriene de reasigurare”, care ar putea opera din afara Ucrainei, în coordonare cu Forțele Aeriene Ucrainene. Coaliția condusă de Franța și Marea Britanie a fost formată la începutul anului pentru a oferi garanții de securitate Ucrainei în perspectiva unui eventual acord de pace, cu obiectivul de a descuraja viitoare agresiuni ruse, notează Kyiv Independent. Londra și Paris au coordonat discuțiile privind trimiterea unei forțe internaționale care să sprijine armata ucraineană, să asigure stabilitatea în regiunile vestice și să ofere sprijin aerian și naval. Un oficial turc citat de Reuters în august nu a exclus participarea Ankarei, dar a subliniat că orice misiune de menținere a păcii ar necesita oîncetare a focului și un mandat clar. Turcia, deși membră NATO și parte a coaliției, a încercat să mențină un rol de mediator între Kiev și Moscova. Rusia a respins în repetate rânduri prezența trupelor NATO pe teritoriul ucrainean ca parte a unui acord de pace.
Rusia pregătește terenul pentru respingerea planului de pace
Oficialii și mass-media de stat creează „condițiile informaționale” pentru a respinge propunerea și a accepta nimic mai puțin decât o victorie completă asupra Ucrainei, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Șeful comitetului pentru afaceri internaționale, Alexei Chepa, a declarat că orice plan trebuie să îndeplinească toate cerințele Rusiei și să abordeze „cauzele profunde” ale războiului său, un termen pe care Kremlinul îl folosește de mult timp ca sinonim pentru distrugerea suveranității Ucrainei, a afirmat think tank-ul. Posturile de televiziune de stat rusești și bloggerii militari au creat narațiuni similare, sugerând că planul era insuficient pentru a răspunde cerințelor Rusiei. „Kremlinul condiționează în mod activ poporul rus să nu accepte nimic mai puțin decât o victorie completă în Ucraina”, a declarat ISW. Declarațiile oficiale sugerează că „Rusia nu este interesată de niciun fel de negocieri de pace până când nu își va atinge obiectivele pe câmpul de luptă”. Înalți oficiali din Statele Unite, Ucraina și consilieri de securitate națională din Franța, Marea Britanie și Germania se întâlnesc duminică la Geneva pentru a discuta proiectul Washingtonului privind încheierea războiului din Ucraina. Vineri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski are termen până joi să aprobe planul în 28 de puncte, care solicită Ucrainei să cedeze teritoriu, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la ambițiile de a adera la NATO.
Întâlnirea americanilor cu rușii la Miami ridică semne de întrebare cu privire la planul de pace din Ucraina
Întâlnirea a avut loc la Miami la sfârșitul lunii octombrie și a inclus trimisul special Steve Witkoff, ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, și Dmitriev, care conduce Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF), unul dintre cele mai mari fonduri suverane de investiții din Rusia, scrie Reuters. Aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitriev a jucat un rol important în negocierile cu SUA privind războiul și s-a întâlnit cu Witkoff de mai multe ori în acest an. Administrația Trump a emis o derogare specială pentru a-i permite intrarea în țară, a declarat un înalt oficial american pentru Reuters. Dmitriev și fondul său au fost incluși pe lista neagră a guvernului SUA în 2022, în urma invaziei rusești în Ucraina. Sancțiunile interzic efectiv cetățenilor și companiilor americane să facă afaceri cu ei. Reuniunea a dus la elaborarea unui plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului, au declarat două persoane familiarizate cu situația. Planul, care a fost făcut public la începutul acestei săptămâni de Axios, a surprins oficialii americani din diferite colțuri ale administrației și a stârnit confuzie la ambasadele din Washington și din capitalele europene. De asemenea, a stârnit critici din partea ucrainienilor și a aliaților lor, care consideră că planul favorizează în mod evident interesele Rusiei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski promițând vineri că nu va trăda interesele Ucrainei. Documentul, care solicită concesii majore din partea Ucrainei, pare să contravină poziției mai dure adoptate recent de administrația Trump față de Moscova, inclusiv prin sancțiuni asupra sectorului energetic. Nu este clar dacă Dmitriev a venit la întâlnirea de la Miami cu anumite cereri din partea Rusiei și dacă acestea au fost incluse în planul de pace. Două persoane familiarizate cu întâlnirea au declarat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, s-a aflat și el la Miami la începutul acestei săptămâni pentru a discuta planul cu Witkoff. O sursă familiarizată cu situația a declarat că Witkoff i-a vorbit lui Umerov despre plan în timpul acelei vizite și că Statele Unite au transmis planul Ucrainei prin intermediul guvernului turc miercuri, înainte de a-l prezenta direct la Kiev joi. Umerov și-a descris rolul ca fiind „tehnic” și a negat că ar fi discutat planul în detaliu cu oficialii americani. Dmitriev și ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat că orice plan de pace „trebuie să ofere garanții de securitate și descurajare pentru Ucraina, Europa și Rusia” și să ofere stimulente economice atât Ucrainei, cât și Rusiei. „Acest plan a fost elaborat pentru a reflecta realitățile situației și pentru a găsi cel mai bun scenariu avantajos pentru ambele părți, în care ambele părți câștigă mai mult decât trebuie să ofere”, a spus ea. Trump a declarat vineri că se așteaptă ca Zelenski să semneze planul până la sărbătoarea de Ziua Recunoștinței. SUA au avertizat Ucraina că ar putea reduce asistența militară dacă nu semnează, a raportat Reuters.
Putin afirmă că planul de pace al SUA poate constitui baza pentru pacea în Ucraina
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că acordă Ucrainei termen până joi pentru a accepta planul de pace al SUA, care susține cererile cheie ale Rusiei privind NATO, teritoriul și recunoașterea regiunilor controlate de Rusia. „Cred că poate fi folosit ca bază pentru o soluționare pașnică definitivă”, a declarat Putin în fața înalților oficiali, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, care este echivalentul unui birou politic modern al celor mai puternici oficiali ruși. Putin a adăugat că planul în 28 de puncte nu a fost încă discutat în detaliu cu Statele Unite, dar că Moscova a primit o copie a acestuia. Putin a spus că Ucraina se opune planului, dar că nici Kievul, nici puterile europene nu înțeleg realitatea că forțele ruse avansează în Ucraina și vor continua să avanseze dacă nu se instaurează pacea. Rusia controlează puțin peste 19% din Ucraina, sau 115.500 km pătrați, cu doar un punct procentual mai mult decât acum doi ani. Moscova dorește să obțină controlul asupra întregului Donbas, care include Donețk și Luhansk, precum și asupra întregului Herson și Zaporijia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina riscă să-și piardă demnitatea și libertatea sau sprijinul Washingtonului în legătură cu planul de pace al SUA. Putin a spus că Rusia a discutat planul de pace al lui Trump înainte de summitul din august din Alaska și că Moscova a făcut compromisuri, așa cum a solicitat Washingtonul. „Administrația SUA nu a reușit până acum să obțină consimțământul părții ucrainene. Ucraina se opune”, a spus Putin. Putin a declarat că forțele ruse au preluat controlul aproape total asupra orașului Kupiansk din nord-estul Ucrainei pe 4 noiembrie – în ciuda negărilor Kievului – și că astfel de avansuri vor continua dacă Ucraina refuză planul SUA. „Dacă Kievul nu dorește să discute propunerea președintelui Trump și refuză să o facă, atunci atât ei, cât și belicistii europeni ar trebui să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a spus Putin. „Și, în general, asta ne convine”, a spus Putin, adăugând că este deschis la discuții despre pace.
Ucraina analizează la nivel tehnic planul de pace propus de SUA și cere respectarea proprieii poziții
„Studiem cu atenție toate propunerile partenerilor noștri și așteptăm aceeași atitudine corectă față de poziția, suveranitatea, siguranța cetățenilor și o pace justă a Ucrainei”, a transmis vineri, printr-un mesaj publicat pe Telegram, fostul ministru al Apărării. Umerov a mai anunțat că discuțiile la nivel tehnic cu echipele internaționale pentru a evalua propunerea Statelor Unite pentru încheierea războiului sunt în derulare. Planul de pace, consultat de agenția de presă Reuters, impune Kievului să cedeze întreaga regiune Donbas și să-și reducă armata la 600.000 de militari, în schimbul unor „garanții solide de securitate”, fără detalii suplimentare. Propunerile includ și recunoașterea de facto a peninsulei Crimeea și a regiunilor Luhansk și Donețk ca rusești de către Statele Unite. În plus, forțele ucrainene ar trebui să se retragă din zone ale regiunii Donețk pe care le controlează încă. Joi seara, președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu secretarul armatei SUA, Daniel Driscoll, declarând la final că Ucraina este pregătită colaborarea cu Washingtonul privind inițiativa de pace.
Președintele Finlandei afirmă că un armistițiu în Ucraina e improbabil anul acesta
„Nu sunt foarte optimist în privința obținerii unui armistițiu sau a începerii negocierilor de pace, cel puțin anul acesta”, a spus Stubb pentru AP. El a adăugat că ar fi bine ca „până în martie” să se facă „un prim pas” spre un armistițiu. În timp ce Ucraina și UE încearcă să mențină sprijinul american pentru Kiev, Stubb este considerat unul dintre liderii europeni cu cele mai bune relații cu președintele SUA, Donald Trump. De ce a fost anulat summitul Trump–Putin de la Budapesta Președintele finlandez a spus că îi poate „explica președintelui Trump prin ce a trecut Finlanda (în conflictele cu Rusia – n.r.), cum văd situația de pe câmpul de luptă sau cum ar trebui gestionat Putin”. Dacă Trump „acceptă una din zece idei, e bine”, a adăugat Stubb. Statele Unite și-au schimbat poziția față de Ucraina, trecând luna trecută la sancționarea gigantilor energetici ruși Lukoil și Rosneft. Stubb a afirmat că Trump „a făcut o treabă excelentă”, dar a cerut și sancționarea „industriei militare sau de apărare” a Rusiei. Stubb a explicat că motivul pentru care Washingtonul a anulat întâlnirea planificată între Trump și Putin la Budapesta a fost acela că SUA și-au dat seama că „rușii nu au făcut niciun pas înainte”. „Nu avea rost să îl pună pe președintele Trump într-o situație în care nu obține nicio înțelegere”, a spus el. Summitul eșuat de la Budapesta este „un alt exemplu de greșeală strategică a rușilor. Au avut o oportunitate și au ratat-o”, a spus Stubb. Zelenski: Kievul depune eforturi pentru a pune capăt conflictului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică faptul că Ucraina depune eforturi intense pentru a găsi o modalitate de a pune capăt conflictului, atât pe linia frontului, cât și prin diplomație. „Lucrăm pentru a asigura un nou început al negocierilor, astfel încât, în cele din urmă, să existe o perspectivă reală de a pune capăt acestui război”, a spus Zelenski. „De asemenea, contăm pe reluarea schimburilor de prizonieri. Au loc multe întâlniri, negocieri și apeluri pentru a asigura acest lucru”, a adăugat el.
Dan Dungaciu: Liderii europeni sunt îngroziți că summitul de pace ar putea avea loc la Budapesta și că războiul s-ar putea încheia
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist a explicat faptul că întreaga bătălie politică din Europa se concentrează acum pe oprirea unor proiecte de putere construite în jurul războiului. El susține că o eventuală întâlnire Trump–Putin la Budapesta ar putea schimba complet jocul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Războiul se poate opri” Dungaciu spune că miza pentru cei aflați în vârful structurilor europene este ca tot ceea ce se întâmplă acum, inclusiv tensiunile create de război, să nu se schimbe. „Deci singura, singura miză acum politică este ca aceste lucruri să fie oprite.”, afirmă sociologul. Marius Tucă crede că o întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin, dacă va avea loc la Budapesta, poate însemna sfârșitul jocului pentru cei care se bazează pe menținerea conflictului. „Asta îngrozește din două puncte de vedere. Unu, că e la Budapesta, e în pofida lor, ca să zic așa, și doi, că războiul se poate opri. Pentru că în momentul în care oprești războiul, ai o relaxare în sistem. Care va fi periculoasă.”, susține profesorul. „Este emanciparea Statelor Unite de Imperiul Britanic” A doua parte a discuției a mers către dezvăluirile din New York Times, unde se vorbește despre ancheta lui Kash Patel privind implicarea serviciilor britanice în Russia Gate. „Este emanciparea Statelor Unite de Imperiul Britanic. Este prima eliberare, dacă vreți, în momentul în care ei au tăiat comunicarea pe Five Eyes, care era cea mai importantă structură de securitate, nu a mai făcut schimburi de informații cu britanicii. Pentru că britanicii probabil că și-au vârât coada în foarte multe lucruri care țineau de America. Americanii știau asta. Legătura a fost atât de profundă, încât nu știi ce se întâmplă dacă vrei să dai cortina la o parte și care vor fi consecințele. Ei, America lui Donald Trump face asta.”, susține invitatul. CITEȘTE ȘI: Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică” Adrian Severin: „Și eu am făcut rapoarte cu situația din UCRAINA înainte de război. Toți am remarcat problemele pe care le are țara”
Zelenski: Ucraina a doborât 14 rachete rusești și a lovit ținte militare în Rusia cu Long Neptunes
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis vineri dimineață un mesaj pe platforma X în care a prezentat ultimele evoluții din timpul nopții, pe baza rapoartelor primite de la comandantul-șef al armatei și de la conducerea Forțelor Aeriene. Zelenski a precizat că sistemele de apărare antiaeriană Patriot, alături de alte sisteme, au funcționat „eficient”, reușind să neutralizeze 14 rachete rusești. Între acestea s-au aflat două rachete aeroballistice și șase rachete balistice. Liderul ucrainean a subliniat că țara sa va continua să își consolideze capacitatea de a intercepta proiectile balistice. Președintele a mai declarat că a cerut diplomaților ucraineni să informeze complet partenerii internaționali despre natura atacurilor rusești și despre țintele lovite. Potrivit lui Zelenski, Rusia își continuă campania de „teroare” asupra orașelor ucrainene, vizând în principal infrastructura civilă. În ultimele ore, cele mai afectate au fost zone rezidențiale din Kiev și instalații energetice. Zelenski a confirmat, de asemenea, că forțele ucrainene au folosit cu succes rachete „Long Neptunes” împotriva unor ținte stabilite pe teritoriul Federației Ruse. El a descris atacul drept o reacție „pe deplin justificată” la bombardamentele rusești, afirmând că aceste arme oferă rezultate „tot mai semnificative și precise” de la o lună la alta. „Le mulțumesc tuturor celor care lucrează la programul nostru de rachete și care oferă Ucrainei această precizie și capacitate de acțiune la distanță. Glorie Ucrainei!”, a transmis Zelenski.
Șeful Pentagonului avertizează: Statele Unite trebuie să se pregătească de război. Este un moment asemănător anului 1939
Declarațiile au fost făcute în contextul creșterii tensiunilor internaționale și al intensificării cooperării între marile puteri rivale. În cadrul discursului său, Hegseth a afirmat că Pentagonul și industria de apărare americană trebuie să colaboreze strâns, subliniind că nu mai este timp pentru „încetinirea progresului”. Oficialul a comparat situația actuală cu momente istorice tensionate, precum anii 1939 și 1981, perioade marcate de conflicte iminente și de nevoia urgentă de pregătire militară. „Este un moment asemănător anului 1939 sau, sperăm, 1981 — un moment de urgență crescândă. Dușmanii se unesc, amenințările cresc. Dacă vrem să prevenim războiul, trebuie să ne pregătim acum”, a declarat Pete Hegseth. Avertismentul Pentagonului Potrivit acestuia, nu este vorba despre o simplă ajustare administrativă, ci despre o transformare profundă a armatei SUA. „Luptătorii noștri trebuie să aibă puterea nu doar să descurajeze agresiunea, ci și să învingă decisiv orice dușman care îndrăznește să provoace America”, a adăugat Hegseth. Declarațiile sale vin pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice în mai multe regiuni ale lumii, inclusiv în Orientul Mijlociu, Asia și Europa de Est. Mesajul transmis de șeful Pentagonului reflectă o schimbare de ton în politica de apărare a Washingtonului, care pune accent pe modernizarea rapidă a forțelor armate și pe consolidarea alianțelor strategice. Mesajul cu impact global Apelul lui Hegseth are rolul de a mobiliza atât conducerea politică, cât și industria americană de apărare, într-o perioadă în care securitatea globală devine tot mai incertă. Oficialul a subliniat că obiectivul principal rămâne prevenirea unui conflict major, însă acest lucru este posibil doar printr-o pregătire completă și continuă.
UE intensifică războiul economic cu Rusia: pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului. Ministrul finanțelor din Lituania a anunțat că Uniunea Europeană a început pregătirea unui nou pachet de sancțiuni, deja al 20-lea, împotriva Rusiei. La Vilnius s-a subliniat că restricțiile trebuie să se aplice nu doar Moscovei, ci și regimului lui Lukașenko, care ajută Kremlinul să ocolească măsurile anterioare și participă la atacuri hibride asupra UE. UE ia măsuri sporite și împotriva Belarusului Problema a fost discutată pe 7 noiembrie de ministrul lituanian de finanțe, Kristupas Vaitekunas, și de comisarul european pentru servicii financiare și Uniunea de Economii și Investiții, Maria Luis Albuquerque, a relatat serviciul de presă al Ministerului lituanian de finanțe. Vaitekunas a subliniat, de asemenea, că țările UE ar trebui să consolideze măsurile împotriva Belarusului, „aliniindu-le cu cele impuse Rusiei și introducând restricții suplimentare”. Albuquerque a menționat că procesul de pregătire a noilor măsuri privind Belarusul este încă într-un stadiu incipient. „Lucrăm cu țări terțe, deoarece unele dintre ele facilitează eludarea sancțiunilor”, a adăugat comisarul european. După cum a relatat Ukrinform, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat mai multe noi decizii de sancțiuni, inclusiv măsuri de sincronizare a restricțiilor economice cu sancțiunile europene, noi sancțiuni împotriva companiilor rusești din Arctica și un răspuns planificat la sancțiunile rusești împotriva prim-ministrului Iulia Svyrydenko. Sursa Foto: Site-ul Președintelui Belarusului Autorul recomandă: În România este liniște, în Bulgaria – război între Parlament și Președinte. Vecinii noștri mai fac un pas după sancțiunile SUA asupra Lukoil