Putin afirmă că planul de pace al SUA poate constitui baza pentru pacea în Ucraina
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că acordă Ucrainei termen până joi pentru a accepta planul de pace al SUA, care susține cererile cheie ale Rusiei privind NATO, teritoriul și recunoașterea regiunilor controlate de Rusia. „Cred că poate fi folosit ca bază pentru o soluționare pașnică definitivă”, a declarat Putin în fața înalților oficiali, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Rusiei, care este echivalentul unui birou politic modern al celor mai puternici oficiali ruși. Putin a adăugat că planul în 28 de puncte nu a fost încă discutat în detaliu cu Statele Unite, dar că Moscova a primit o copie a acestuia. Putin a spus că Ucraina se opune planului, dar că nici Kievul, nici puterile europene nu înțeleg realitatea că forțele ruse avansează în Ucraina și vor continua să avanseze dacă nu se instaurează pacea. Rusia controlează puțin peste 19% din Ucraina, sau 115.500 km pătrați, cu doar un punct procentual mai mult decât acum doi ani. Moscova dorește să obțină controlul asupra întregului Donbas, care include Donețk și Luhansk, precum și asupra întregului Herson și Zaporijia. Președintele Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina riscă să-și piardă demnitatea și libertatea sau sprijinul Washingtonului în legătură cu planul de pace al SUA. Putin a spus că Rusia a discutat planul de pace al lui Trump înainte de summitul din august din Alaska și că Moscova a făcut compromisuri, așa cum a solicitat Washingtonul. „Administrația SUA nu a reușit până acum să obțină consimțământul părții ucrainene. Ucraina se opune”, a spus Putin. Putin a declarat că forțele ruse au preluat controlul aproape total asupra orașului Kupiansk din nord-estul Ucrainei pe 4 noiembrie – în ciuda negărilor Kievului – și că astfel de avansuri vor continua dacă Ucraina refuză planul SUA. „Dacă Kievul nu dorește să discute propunerea președintelui Trump și refuză să o facă, atunci atât ei, cât și belicistii europeni ar trebui să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil în alte sectoare cheie ale frontului”, a spus Putin. „Și, în general, asta ne convine”, a spus Putin, adăugând că este deschis la discuții despre pace.
Ucraina analizează la nivel tehnic planul de pace propus de SUA și cere respectarea proprieii poziții
„Studiem cu atenție toate propunerile partenerilor noștri și așteptăm aceeași atitudine corectă față de poziția, suveranitatea, siguranța cetățenilor și o pace justă a Ucrainei”, a transmis vineri, printr-un mesaj publicat pe Telegram, fostul ministru al Apărării. Umerov a mai anunțat că discuțiile la nivel tehnic cu echipele internaționale pentru a evalua propunerea Statelor Unite pentru încheierea războiului sunt în derulare. Planul de pace, consultat de agenția de presă Reuters, impune Kievului să cedeze întreaga regiune Donbas și să-și reducă armata la 600.000 de militari, în schimbul unor „garanții solide de securitate”, fără detalii suplimentare. Propunerile includ și recunoașterea de facto a peninsulei Crimeea și a regiunilor Luhansk și Donețk ca rusești de către Statele Unite. În plus, forțele ucrainene ar trebui să se retragă din zone ale regiunii Donețk pe care le controlează încă. Joi seara, președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu secretarul armatei SUA, Daniel Driscoll, declarând la final că Ucraina este pregătită colaborarea cu Washingtonul privind inițiativa de pace.
Președintele Finlandei afirmă că un armistițiu în Ucraina e improbabil anul acesta
„Nu sunt foarte optimist în privința obținerii unui armistițiu sau a începerii negocierilor de pace, cel puțin anul acesta”, a spus Stubb pentru AP. El a adăugat că ar fi bine ca „până în martie” să se facă „un prim pas” spre un armistițiu. În timp ce Ucraina și UE încearcă să mențină sprijinul american pentru Kiev, Stubb este considerat unul dintre liderii europeni cu cele mai bune relații cu președintele SUA, Donald Trump. De ce a fost anulat summitul Trump–Putin de la Budapesta Președintele finlandez a spus că îi poate „explica președintelui Trump prin ce a trecut Finlanda (în conflictele cu Rusia – n.r.), cum văd situația de pe câmpul de luptă sau cum ar trebui gestionat Putin”. Dacă Trump „acceptă una din zece idei, e bine”, a adăugat Stubb. Statele Unite și-au schimbat poziția față de Ucraina, trecând luna trecută la sancționarea gigantilor energetici ruși Lukoil și Rosneft. Stubb a afirmat că Trump „a făcut o treabă excelentă”, dar a cerut și sancționarea „industriei militare sau de apărare” a Rusiei. Stubb a explicat că motivul pentru care Washingtonul a anulat întâlnirea planificată între Trump și Putin la Budapesta a fost acela că SUA și-au dat seama că „rușii nu au făcut niciun pas înainte”. „Nu avea rost să îl pună pe președintele Trump într-o situație în care nu obține nicio înțelegere”, a spus el. Summitul eșuat de la Budapesta este „un alt exemplu de greșeală strategică a rușilor. Au avut o oportunitate și au ratat-o”, a spus Stubb. Zelenski: Kievul depune eforturi pentru a pune capăt conflictului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică faptul că Ucraina depune eforturi intense pentru a găsi o modalitate de a pune capăt conflictului, atât pe linia frontului, cât și prin diplomație. „Lucrăm pentru a asigura un nou început al negocierilor, astfel încât, în cele din urmă, să existe o perspectivă reală de a pune capăt acestui război”, a spus Zelenski. „De asemenea, contăm pe reluarea schimburilor de prizonieri. Au loc multe întâlniri, negocieri și apeluri pentru a asigura acest lucru”, a adăugat el.
Dan Dungaciu: Liderii europeni sunt îngroziți că summitul de pace ar putea avea loc la Budapesta și că războiul s-ar putea încheia
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist a explicat faptul că întreaga bătălie politică din Europa se concentrează acum pe oprirea unor proiecte de putere construite în jurul războiului. El susține că o eventuală întâlnire Trump–Putin la Budapesta ar putea schimba complet jocul. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Războiul se poate opri” Dungaciu spune că miza pentru cei aflați în vârful structurilor europene este ca tot ceea ce se întâmplă acum, inclusiv tensiunile create de război, să nu se schimbe. „Deci singura, singura miză acum politică este ca aceste lucruri să fie oprite.”, afirmă sociologul. Marius Tucă crede că o întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin, dacă va avea loc la Budapesta, poate însemna sfârșitul jocului pentru cei care se bazează pe menținerea conflictului. „Asta îngrozește din două puncte de vedere. Unu, că e la Budapesta, e în pofida lor, ca să zic așa, și doi, că războiul se poate opri. Pentru că în momentul în care oprești războiul, ai o relaxare în sistem. Care va fi periculoasă.”, susține profesorul. „Este emanciparea Statelor Unite de Imperiul Britanic” A doua parte a discuției a mers către dezvăluirile din New York Times, unde se vorbește despre ancheta lui Kash Patel privind implicarea serviciilor britanice în Russia Gate. „Este emanciparea Statelor Unite de Imperiul Britanic. Este prima eliberare, dacă vreți, în momentul în care ei au tăiat comunicarea pe Five Eyes, care era cea mai importantă structură de securitate, nu a mai făcut schimburi de informații cu britanicii. Pentru că britanicii probabil că și-au vârât coada în foarte multe lucruri care țineau de America. Americanii știau asta. Legătura a fost atât de profundă, încât nu știi ce se întâmplă dacă vrei să dai cortina la o parte și care vor fi consecințele. Ei, America lui Donald Trump face asta.”, susține invitatul. CITEȘTE ȘI: Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică” Adrian Severin: „Și eu am făcut rapoarte cu situația din UCRAINA înainte de război. Toți am remarcat problemele pe care le are țara”
Zelenski: Ucraina a doborât 14 rachete rusești și a lovit ținte militare în Rusia cu Long Neptunes
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis vineri dimineață un mesaj pe platforma X în care a prezentat ultimele evoluții din timpul nopții, pe baza rapoartelor primite de la comandantul-șef al armatei și de la conducerea Forțelor Aeriene. Zelenski a precizat că sistemele de apărare antiaeriană Patriot, alături de alte sisteme, au funcționat „eficient”, reușind să neutralizeze 14 rachete rusești. Între acestea s-au aflat două rachete aeroballistice și șase rachete balistice. Liderul ucrainean a subliniat că țara sa va continua să își consolideze capacitatea de a intercepta proiectile balistice. Președintele a mai declarat că a cerut diplomaților ucraineni să informeze complet partenerii internaționali despre natura atacurilor rusești și despre țintele lovite. Potrivit lui Zelenski, Rusia își continuă campania de „teroare” asupra orașelor ucrainene, vizând în principal infrastructura civilă. În ultimele ore, cele mai afectate au fost zone rezidențiale din Kiev și instalații energetice. Zelenski a confirmat, de asemenea, că forțele ucrainene au folosit cu succes rachete „Long Neptunes” împotriva unor ținte stabilite pe teritoriul Federației Ruse. El a descris atacul drept o reacție „pe deplin justificată” la bombardamentele rusești, afirmând că aceste arme oferă rezultate „tot mai semnificative și precise” de la o lună la alta. „Le mulțumesc tuturor celor care lucrează la programul nostru de rachete și care oferă Ucrainei această precizie și capacitate de acțiune la distanță. Glorie Ucrainei!”, a transmis Zelenski.
Șeful Pentagonului avertizează: Statele Unite trebuie să se pregătească de război. Este un moment asemănător anului 1939
Declarațiile au fost făcute în contextul creșterii tensiunilor internaționale și al intensificării cooperării între marile puteri rivale. În cadrul discursului său, Hegseth a afirmat că Pentagonul și industria de apărare americană trebuie să colaboreze strâns, subliniind că nu mai este timp pentru „încetinirea progresului”. Oficialul a comparat situația actuală cu momente istorice tensionate, precum anii 1939 și 1981, perioade marcate de conflicte iminente și de nevoia urgentă de pregătire militară. „Este un moment asemănător anului 1939 sau, sperăm, 1981 — un moment de urgență crescândă. Dușmanii se unesc, amenințările cresc. Dacă vrem să prevenim războiul, trebuie să ne pregătim acum”, a declarat Pete Hegseth. Avertismentul Pentagonului Potrivit acestuia, nu este vorba despre o simplă ajustare administrativă, ci despre o transformare profundă a armatei SUA. „Luptătorii noștri trebuie să aibă puterea nu doar să descurajeze agresiunea, ci și să învingă decisiv orice dușman care îndrăznește să provoace America”, a adăugat Hegseth. Declarațiile sale vin pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice în mai multe regiuni ale lumii, inclusiv în Orientul Mijlociu, Asia și Europa de Est. Mesajul transmis de șeful Pentagonului reflectă o schimbare de ton în politica de apărare a Washingtonului, care pune accent pe modernizarea rapidă a forțelor armate și pe consolidarea alianțelor strategice. Mesajul cu impact global Apelul lui Hegseth are rolul de a mobiliza atât conducerea politică, cât și industria americană de apărare, într-o perioadă în care securitatea globală devine tot mai incertă. Oficialul a subliniat că obiectivul principal rămâne prevenirea unui conflict major, însă acest lucru este posibil doar printr-o pregătire completă și continuă.
UE intensifică războiul economic cu Rusia: pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni
UE pregătește al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și Belarusului. Ministrul finanțelor din Lituania a anunțat că Uniunea Europeană a început pregătirea unui nou pachet de sancțiuni, deja al 20-lea, împotriva Rusiei. La Vilnius s-a subliniat că restricțiile trebuie să se aplice nu doar Moscovei, ci și regimului lui Lukașenko, care ajută Kremlinul să ocolească măsurile anterioare și participă la atacuri hibride asupra UE. UE ia măsuri sporite și împotriva Belarusului Problema a fost discutată pe 7 noiembrie de ministrul lituanian de finanțe, Kristupas Vaitekunas, și de comisarul european pentru servicii financiare și Uniunea de Economii și Investiții, Maria Luis Albuquerque, a relatat serviciul de presă al Ministerului lituanian de finanțe. Vaitekunas a subliniat, de asemenea, că țările UE ar trebui să consolideze măsurile împotriva Belarusului, „aliniindu-le cu cele impuse Rusiei și introducând restricții suplimentare”. Albuquerque a menționat că procesul de pregătire a noilor măsuri privind Belarusul este încă într-un stadiu incipient. „Lucrăm cu țări terțe, deoarece unele dintre ele facilitează eludarea sancțiunilor”, a adăugat comisarul european. După cum a relatat Ukrinform, președintele Volodimir Zelenski a anunțat că a semnat mai multe noi decizii de sancțiuni, inclusiv măsuri de sincronizare a restricțiilor economice cu sancțiunile europene, noi sancțiuni împotriva companiilor rusești din Arctica și un răspuns planificat la sancțiunile rusești împotriva prim-ministrului Iulia Svyrydenko. Sursa Foto: Site-ul Președintelui Belarusului Autorul recomandă: În România este liniște, în Bulgaria – război între Parlament și Președinte. Vecinii noștri mai fac un pas după sancțiunile SUA asupra Lukoil
Războiul din Ucraina, ziua 1.352. Ucraina ar fi lovit rafinăria de petrol din Volgograd, Rusia / Oficial britanic: Trump îl poate aduce pe Putin la masa negocierilor
Rușii atacă o instalație energetică din regiunea Cernihiv Forțele ruse au atacat o instalație energetică din regiunea Cernihiv, a anunțat Viacheslav Chaus, șeful administrației militare din regiunea Cernihiv „Seara, drone rusești – Gerans – au atacat o instalație energetică într-o hromadă de frontieră din districtul Cernihiv. La locul atacului a izbucnit un incendiu, dar a fost stins. Inginerii energetici lucrează pentru a restabili alimentarea cu energie electrică”, a spus acesta. Forțele ucrainene distrug baza de depozitare a dronelor Shahed din Donețk Robert „Magyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei, a raportat că o bază de depozitare, asamblare și lansare a munițiilor Shahed a fost lovită în zona fostului aeroport din Donetsk în seara zilei de 5 noiembrie, potrivit Ukrainska Pravda. „Dezvoltarea acestei ținte complexe s-a transformat într-o operațiune de informații meticuloasă, care a durat luni de zile, alcătuită din mici fragmente de informații; în această seară, ea a fost executată folosind arme adecvate aflate la dispoziția Forțelor de Operațiuni Speciale și a Forțelor de Rachete și Artilerie”, a spus Brovdi. Împrumutul UE acordat Ucrainei ar putea fi garantat cu cel mai mare fond de investiții din lume Norvegia discută o propunere de deblocare a unui împrumut UE de peste 100 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantând datoria cu fondul suveran național în valoare de 1,7 trilioane de euro. Momentan, discuțiile se află în impas, UE având dificultăți în a obține împrumutul fără garanții substanțiale, din cauza riscului ca Ucraina să nu fie niciodată în măsură să ramburseze fondurile, scrie The Times. Secretarul britanic al apărării încă mai crede că Trump îl poate aduce pe Putin la masa negocierilor Secretarul britanic al apărării, John Healey, rămâne convins că președintele american Donald Trump îl poate convinge pe Vladimir Putin să înceapă negocierile de pace privind Ucraina, scrie Politico. „Președintele Trump este figura care îl poate aduce pe Putin la masa negocierilor, care poate pune capăt luptelor”, a spus oficialul britanic. Healey a subliniat că activitatea partenerilor din Coaliția celor dispuși este „reînnoită în mod regulat, astfel încât să putem simți cu adevărat că suntem pregătiți, în momentul în care va veni pacea, să intervenim și să contribuim la asigurarea acesteia”. Trump susține că Putin a admis că nu a reușit să „rezolve” conflictul din Ucraina și i-a cerut ajutorul Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat miercuri, la American Business Forum din Miami, că omologul său rus Vladimir Putin a recunoscut că nu a reușit să rezolve războiul din Ucraina și că i-a cerut acestuia ajutorul. „Am vorbit cu el (Vladimir Putin – n.r.) acum două săptămâni și mi-a spus: «Încercăm să rezolvăm conflictul de 10 ani. Nu am reușit să o facem. Trebuie să o rezolvi tu‘”, a spus Trump miercuri. Trump nu va participa la summitul G20 Președintele SUA, Donald Trump, a declarat reporterilor miercuri faptul că nu va participa la viitorul summit al Grupului celor 20 (G20) de la Johannesburg, programat pentru 22-23 noiembrie, pe fondul criticilor sale la adresa politicilor Africii de Sud în materie de drepturile omului. Comentariile lui Trump vin la câteva zile după ce președintele finlandez Alexander Stubb a sugerat o posibilă întâlnire între liderii Ucrainei, Rusiei și SUA la summit, potrivit Kyiv Independent. „Nu voi reprezenta țara noastră acolo. Nu ar trebui să fim acolo”, a declarat Trump reporterilor, referindu-se la locația summitului. Armata ucraineană ar fi lovit și avariat rafinăria de petrol din Volgograd, Rusia, în noaptea de 6 noiembrie, au raportat canalele media rusești Telegram, în timp ce explozii au zguduit mai multe obiective energetice rusești, scrie The Kyiv Independent. Locuitorii din zonă au raportat pagubele, postând pe rețelele de socializare fotografii și videoclipuri care documentează activitatea apărării aeriene din regiune. O clădire rezidențială și mai multe case au fost avariate în atac, a raportat guvernatorul regiunii Volgograd, Andrey Bocharov, adăugând că o persoană a fost ucisă. Bocharov a confirmat că a izbucnit un incendiu într-o zonă industrială din districtul Krasnoarmeysky al regiunii Vologograd.
Lupte intense la Pokrovsk. Armata ucraineană afirmă că rezistă, Rusia susține că a încercuit orașul
„Rezistăm la Pokrovsk. Este în desfășurare o operațiune complexă de distrugere și respingere a forțelor inamice”, a transmis Sîrski pe Facebook, confirmând totodată că a revenit pe front pentru a evalua situația împreună cu comandanții de pe frontul de est, relatează Reuters. Într-un videoclip publicat sâmbătă, șeful armatei apare alături de șeful serviciilor de informații militare, Kirilo Budanov, analizând hărți de luptă. Presa ucraineană relatase anterior că Budanov se află în regiune pentru a supraveghea personal operațiunea forțelor speciale. Trimiterea forțelor speciale sugerează că autoritățile de la Kiev sunt hotărâte să păstreze controlul asupra orașului. Pokrovsk, țintă-cheie în estul Ucrainei Rusia încearcă să cucerească orașul Pokrovsk, supranumit „poarta de intrare în Donețk”, încă de la jumătatea anului 2024, în cadrul campaniei sale de a prelua controlul total asupra regiunii Donețk. Orașul, care avea 70.000 de locuitori înainte de război, a fost practic complet distrus și depopulat. Capturarea Pokrovskului ar reprezenta cel mai important câștig teritorial al Rusiei în interiorul Ucrainei de la cucerirea orașului ruinat Avdiivka, la începutul lui 2024, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale războiului. Oficialii ruși afirmă că obținerea controlului asupra Pokrovskului și a orașului Kostiantînivka, situat la nord-est, le-ar permite trupelor Moscovei să avanseze spre nord, către cele două mari orașe aflate încă sub control ucrainean în Donețk, Kramatorsk și Sloviansk. Miza geopolitică Kievul consideră că pierderea orașului Pokrovsk ar ajuta Moscova să convingă Statele Unite că ofensiva sa militară are succes și, prin urmare, că Occidentul ar trebui să accepte cererile sale. Washingtonul s-a arătat din ce în ce mai frustrat de eșecul Kremlinului de a avansa în negocierile de pace, fapt care a culminat cu decizia președintelui Donald Trump de a impune sancțiuni celor mai mari două companii petroliere ruse și de a anula planurile pentru un summit cu președintele Vladimir Putin. Zelenski a declarat că este deschis propunerii lui Trump privind o încetare a focului care ar îngheța conflictul pe liniile actuale ale frontului. Putin refuză însă acest lucru, insistând asupra cererilor sale de dinainte de invazie, pe care Kievul le consideră o capitulare de facto a Ucrainei.
Războiul din Ucraina, ziua 1.346. Rusia lansează bombe ghidate și drone asupra Ucrainei
FT: Summitul Trump-Putin a fost anulat după ce Moscova a trimis o notă către Washington Statele Unite au anulat summitul planificat la Budapesta între președintele Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, în urma poziției ferme a Rusiei cu privire la cererile dure referitoare la Ucraina. Decizia a fost luată după o convorbire tensionată între diplomații de vârf ai celor două țări, a precizat Financial Times. Serviciul de Securitate al Ucrainei reține un agent rus care pregătea un atac terorist în Harkov În Harkov, ofițerii de contrainformații ai Serviciului de Securitate al Ucrainei au reținut preventiv un agent al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei care fabrica un dispozitiv exploziv improvizat și plănuia să-l detoneze, potrivit Ukrinform. Conform materialelor cazului, autorul s-a dovedit a fi un șomer local, condamnat anterior pentru participarea la tentativa din 2014 de a ocupa clădirea Administrației Regionale de Stat din Harkov. La acea vreme, instanța l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu o perioadă de probă de trei ani. În timpul acestei perioade de probă, un agent FSB l-a abordat, l-a recrutat, iar bărbatul aștepta instrucțiuni suplimentare. După cum a stabilit ancheta, în toamna acestui an, ocupanții și-au „activat” agentul prin intermediul unei aplicații de mesagerie și i-au dat instrucțiuni să fabrice un dispozitiv exploziv improvizat. Suspectul urma să planteze dispozitivul exploziv improvizat la coordonatele pe care urma să le primească de la superiorul său rus. Continuă atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice din mai multe regiuni ale Rusiei Mai multe instalații energetice din regiunile ruse Oryol, Vladimir și Iaroslavl au fost atacate cu drone în noaptea de joi spre vineri a o zi după ce Rusia a lansat un nou val de atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene, notează The Kyiv Independent. Termocentrala Oryol, cu o capacitate de 330 megawați, este deținută de compania RIR Energo, parte a conglomeratului de stat Rosatom. Explozii au fost raportate și în regiunile Vladimir și Iaroslavl. În Iaroslavl, atacurile ar fi vizat zona rafinăriei de petrol Novo-Iaroslavsky, unde apărarea antiaeriană ar fi fost activată. Rusia a lansat bombe ghidate și drone asupra mai multor orașe și regiuni ucrainene pe 30 octombrie, declanșând alerte de raid aerian și explozii în toată țara, cu victime civile raportate în Sumî, relatează The Kyiv Independent. Patru persoane au fost rănite în Sumî după ce Rusia a lansat 10 drone în mai puțin de o oră, lovind infrastructura civilă, inclusiv clădiri rezidențiale. O fetiță și o femeie în vârstă se numără printre răniți, potrivit guvernatorului Oleh Hryhorov. Și Zaporojie a fost, de asemenea, amenințată de bombele ghidate rusești KAB mai devreme în seara respectivă, potrivit mai multor surse. Guvernatorul Ivan Fedorov a avertizat locuitorii cu privire la „amenințarea continuă a bombelor KAB în regiunea Zaporojie și în orașul Zaporojie”.