Declarație controversată făcută de Viktor Orban privind războiul din Ucraina: Nici măcar nu este clar cine a atacat pe cine
Vineri, premierul ungar Viktor Orbán a pus sub semnul întrebării cine a început războiul dintre Rusia și Ucraina, lansând totodată critici la adresa liderilor occidentali pentru sprijinul acordat Kievului. Premierul ungar susține că liderii UE își justifică sprijinul prezentând Ucraina ca o țară mică care a fost atacată. „Desigur, nu este chiar atât de mică”, a spus Orbán, referindu-se la Ucraina. „Și nici măcar nu este clar cine a atacat pe cine. În orice caz, este o țară care a fost supusă violenței”, a fost declarația făcută de Orban, vineri. Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a răspuns la comentariile lui Orbán, postând pe rețelele de socializare: „La fel de „neclar” cum a fost pentru conducerea Ungariei în 1939”, notează POLITICO. Afirmațiile lui Viktor Orban au avut loc în aceeași zi în care Vladimir Putin a ținut conferința anuală de presă în care a apărat scopul „operațiunii militare speciale” – sintagmă folosită de Kremlin care denumește războiul din Ucraina. „Nu ne considerăm responsabili pentru moartea oamenilor, deoarece nu noi am început războiul”, a spus Putin vineri. Ungaria, Slovacia și Cehia au decis să nu participe la programul de finanțare a Kievului, în valoare de 90 de miliarde de euro, consolidându-și alianța sceptică față de Ucraina și dând o nouă lovitură unității UE.
Trump susține că nu are nevoie de aprobarea Congresului pentru a lansa atacuri asupra Venezuelei
Donald Trump a declarat joi că nu are nevoie de autorizația Congresului SUA pentru a lansa potențiale atacuri împotriva Venezuelei. „Nu m-ar deranja să le spun… Nu sunt obligat”, a afirmat președintele SUA când un reporter l-a întrebat dacă intenționează să solicite aprobarea Congresului pentru a lansa atacuri terestre în Venezuela. În schimb, el s-a declarat îngrijorat de scurgerile de informații. „Sper doar să nu scurgă informații. Știți, oamenii lasă să se scurgă astfel de informații. Sunt politicieni și unii sunt ca o sită”, a spus Trump, potrivit Le Figaro. Președintele SUA a amenințat de mai multe ori că va lansa atacuri terestre împotriva Venezuelei pentru a nimici cartelurile de droguri. Statele Unite efectuează atacuri din septembrie împotriva navelor suspectate de trafic de droguri în Caraibe și Pacific. Acestea s-au soldat cu cel puțin 99 de morți. De asemenea, atacurile au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea acestor operațiuni,. Trump, fără aprobare de la Congres Numeroși membri ai Congresului, atât democrați, cât și republicani, consideră că președintele nu are autoritatea legală de a efectua astfel de atacuri și că orice intervenție terestră are nevoie de aprobarea Parlamentului. Cu toate acestea, Camera Reprezentanților, cu majoritate republicană, a respins miercuri două proiecte de lege care încercau să ofere un cadru legal pentru atacuri. Măsuri similare au eșuat în Senat. „Președintele nu a demonstrat că are autoritatea necesară în temeiul dreptului american sau internațional pentru a efectua aceste atacuri. Nimeni nu poate susține în mod credibil că aceste nave, dintre care unele nici măcar nu se îndreptau spre Statele Unite și se aflau la mii de mile de teritoriul american, reprezentau o amenințare iminentă”, a declarat reprezentantul democrat Gregory Meeks în timpul dezbaterii din Cameră. Doar Congresul poate declara război Administrația Trump susține că președintele are dreptate, deoarece aceste atacuri se încadrează în „conflictul armat” pe care l-a lansat împotriva cartelurilor de droguri, pe care le numește „organizații teroriste străine”. Conform Constituției SUA, deși președintele este comandantul-șef al forțelor armate, doar Congresul are autoritatea de a declara oficial război. În ultimele decenii, președinții americani s-au bazat pe rezoluții ale Congresului pentru a desfășura operațiuni militare în străinătate.
WSJ: După ce o generație întreagă a trăit vremuri de pace, Europa le spune cetățenilor să se pregătească de război
Oficialii europeni din domeniul securității transmit tot mai des un mesaj de neimaginat în urmă cu un deceniu: pregătiți-vă pentru un conflict cu Rusia. Aproape că nu trece o săptămână fără ca un guvern european, un lider militar sau un șef al serviciilor de securitate să țină un discurs sumbru, avertizând populația că se îndreaptă spre un posibil război cu Rusia. Este o schimbare psihologică profundă pentru un continent care, după două războaie mondiale, s-a reconstruit promovând armonia și prosperitatea economică comună, scrie publicația Wall Street Journal. În weekend, cancelarul german Friedrich Merz a comparat strategia președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina cu cea a lui Hitler din 1938, când a anexat regiunea Sudetă din Cehoslovacia, locuită de vorbitori de limbă germană, înainte de a continua cucerirea unei mari părți a continentului. „Dacă Ucraina cade, nu se va opri. Așa cum Sudetele nu au fost suficiente în 1938”, a declarat Merz la o conferință de partid, sâmbătă. Declarația a venit la câteva zile după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că „conflictul este la ușa noastră” și că „trebuie să fim pregătiți pentru amploarea războiului pe care l-au trăit bunicii sau străbunicii noștri”. Rutte a spus că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în următorii cinci ani. Șeful armatei franceze a declarat recent că Franța este expusă riscului „pentru că nu este pregătită să accepte pierderea copiilor săi”. Temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord nefiresc Acest sentiment de urgență s-a amplificat pe fondul eforturilor administrației Trump de a intermedia un acord de pace în Ucraina. În capitalele europene există temeri că Ucraina va fi forțată de Trump să accepte un acord dezechilibrat, care l-ar încuraja pe Putin și ar lăsa țara vulnerabilă în fața unor viitoare atacuri rusești. Un armistițiu ar elibera, de asemenea, resurse militare rusești ce ar putea fi redirecționate spre Europa, deschizând calea unui posibil atac asupra flancului estic al continentului. Avertismentele sunt însoțite de teama că o administrație Trump mai izolaționistă nu ar veni în ajutorul Europei în cazul unui atac. Strategia Națională de Securitate a SUA, publicată luna aceasta, afirmă că guvernul american va încerca să împiedice extinderea războiului în Europa și să „restabilească stabilitatea strategică cu Rusia”. Pentru prima dată în ultimii ani, documentul nu mai menționează Rusia ca inamic. Evaluarea anuală a amenințărilor din Regatul Unit, prezentată luni de șeful MI6, Blaise Metreweli, a avut un ton complet diferit. Acesta a avertizat că Rusia va continua să încerce destabilizarea Europei „până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”. UE, creată pentru a evita un nou război total pe continent Șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a declarat la rândul său că situația „este mai periculoasă decât oricând în cariera mea” și că publicul britanic trebuie să fie pregătit. „Mai multe familii vor înțelege ce înseamnă sacrificiul pentru națiune”, a spus el. Pentru Europa, acest mesaj dur marchează o schimbare majoră. Uniunea Europeană a fost creată explicit, cu sprijinul SUA, pentru a preveni un nou război total pe continent, iar populația a beneficiat de așa-numitul „dividend al păcii”, prin reducerea cheltuielilor militare după Războiul Rece și redirecționarea fondurilor către cheltuieli sociale. Politicienii avertizează însă că reinstilarea unei mentalități militare în rândul populației, alături de explicarea compromisurilor bugetare dificile care urmează, va fi o provocare. Un sondaj Gallup de anul trecut arată că doar o treime dintre europeni ar fi dispuși să lupte pentru apărarea țării lor, comparativ cu 41% în SUA. Amiralul olandez în retragere Rob Bauer, fostul cel mai înalt oficial militar al NATO, spune că, pentru a menține pacea, Europa trebuie să se pregătească de război, pentru a-l descuraja pe Putin. În ultimele luni, mesajul „s-a întărit”, afirmă el, oficialii fiind alarmați de datele care arată că industria militară rusă produce mai mult decât este necesar pentru războiul din Ucraina. Între război și pace În privat, oficialii europeni spun că alegătorii vor susține sacrificiile necesare – de la creșterea cheltuielilor militare până la reintroducerea serviciului militar – doar dacă vor crede că un atac este posibil. Între timp, șefii securității europene susțin că Rusia a început deja un atac „în zona gri”, menit să afecteze economia și să semene confuzie. Moscova este suspectată de sabotaje asupra infrastructurii critice și a facilităților militare, de atacuri cibernetice, incendieri și incursiuni cu drone. „Operăm acum într-un spațiu între pace și război”, a spus Metreweli. Kremlinul neagă implicarea și susține că ideea unei invazii a Europei este „o minciună”. Guvernele europene iau măsuri de pregătire: Franța vrea să reintroducă serviciul militar voluntar, Germania face simulări de mobilizare rapidă a trupelor, iar Marea Britanie își reorientează pregătirea militară spre amenințarea rusă. Cheltuielile militare cresc, NATO stabilind un prag de 3,5% din PIB până în 2035, plus încă 1,5% pentru măsuri de securitate conexe. Germania a promis investiții de peste un trilion de dolari în armată și infrastructură în următorul deceniu, pentru a crea cea mai mare forță convențională din Europa. Totuși, în multe economii vest-europene, costurile reale încă nu sunt resimțite de populație, iar liderii militari avertizează că va fi nevoie de și mai mult pentru a descuraja Rusia.
Politico: Germania va fi principalul garant al unui împrumut acordat Ucrainei folosind active rusești
Germania a fost de acord să ofere 25% din „împrumuturile pentru reparații” pentru Ucraina în cazul în care țările membre UE vor fi obligate să returneze activele rusești blocate pe teritoriul lor. Comisia Europeană a propus un „împrumut pentru reparații” – prevede alocarea a 115 miliarde de euro pentru finanțarea industriei de apărare a Ucrainei pe o perioadă de 5 ani și a 50 de miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor bugetare ale țării. Alte 45 de miliarde de euro vor fi folosite pentru rambursarea împrumutului pe care țările din G7 l-au acordat Ucrainei în 2024. Săptămâna trecută, cancelarul german Friedrich Merz a discutat această problemă cu Bart de Wever și a dat asigurări că țările UE ar trebui să își împartă riscul. Potrivit unui document citat de Politico, garanțiile financiare, distribuite proporțional între țările UE, sunt esențiale pentru ca premierul belgian Bart de Wever să aprobe planul de finanțare a unui împrumut acordat Ucrainei din activele rusești. Volodimir Zelenski și Friedrich Merz la Berlin, pe 28 mai 2025. În Belgia există temeri că Ucraina nu va reuși să-și plătească datoria Wever se teme că Ucraina nu ar putea reuși să ramburseze datoria în viitor, ceea ce ar forța Belgia să ramburseze fondurile Rusiei. Depozitarul belgian Euroclear deține majoritatea fondurilor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei în UE – aproximativ 185 de miliarde de euro. Germania ar trebui să ofere 51 de miliarde de euro drept „garanție financiară”. Franța ar putea primi 34 de miliarde de euro, Italia 25 miliarde de euro, iar Spania 18,9 miliarde de euro. Unele țări precum Ungaria nu vor contribui Sumele ar putea fi modificate dacă nu toate țările membre UE nu sunt dispuse să contribuie, precum Ungaria. Decizia finală va fi luată la summitul UE din 18 decembrie; aprobarea va necesita o majoritate calificată. Potrivit Liga, UE ar pregăti garanții de 210 de miliarde de euro pentru împrumutarea Ucrainei, iar Germania ar cotiza cu 52 de miliarde de euro. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Cancelarul Merz pariază în continuare pe MOTORUL TERMIC /Întreaga industrie auto germană depinde de el
Financial Times dezvăluie jocul dublu al lui Macron. Franța nu vrea să folosească activele ruse blocate în băncile sale
Sub administrația președintelui Emmanuel Macron, Franța a susținut sancționarea Rusiei după invadarea Ucrainei la scară largă. Însuși președintele Macron a vorbit despre posibilitatea trimiterii trupelor europene în Ucraina. Între timp, țara protejează un fond de active rusești de 18 miliarde de euro. Pare a fi un „joc dublu”, ceea ce ar pune Franța într-o ipostază rușinoasă pe fondul campaniei „folosirii activelor ruse” pentru reparațiile postbelice din Ucraina. Timp de doi ani, Parisul ar fi păstrat secret numele băncilor private. Băncile franceze dețin a doua cea mai mare acumulare de fonduri de stat rusești confiscate. Franța, presată de Comisia Europeană să folosească activele înghețate ale Rusiei pentru reconstrucția Ucrainei Franța este supusă unei presiuni crescânde pentru a ajuta la finanțarea și reconstrucția Ucrainei prin utilizarea activelor rusești. Ultima propunere a Comisiei Europene vizează utilizarea activelor înghețate în întreaga Uniune Europeană. Depozitarul central Euroclear de valori mobiliare cu sediul la Bruxelles are 185 de miliarde de euro. În privința activelor din Franța, custodia și localizarea acestora sunt necunoscute, fiind a doua cea mai mare acumulare a activelor rusești confiscate. Spre deosebire de băncile din Franța, Euroclear a fost obligată să dezvăluie suma pe care o deține. „Tranzacțiile băncilor comerciale cu băncile centrale și rezervele valutare sunt probabil cel mai puțin transparent segment al pieței financiare globale”, a declarat Nicolas Véron, cercetător senior la grupul Bruegel. „Nimeni nu vrea să dezvăluie lumii unde își pune banii.”, a adăugat el. Belgia acuză că Euroclear a fost nedreptățită și riscă represalii din partea Rusiei Planul Comisiei își propune să abordeze obiecțiile de lungă durată ale Belgiei, care dorește ca activele din Franța și din alte țări să facă parte din orice acord de împrumut. Belgia susține că Euroclear a fost până acum presată în mod nedrept, ceea ce o face mai „vulnerabilă la represalii din partea Rusiei” și la riscurile financiare ale oricărei scheme de împrumut. Sursa foto: Profimedia Active ale statului rusesc imobilizate în UE: Active înghețate în Belgia: 192 miliarde euro Active înghețate în Franța: 18 miliarde euro Active înghețate în Germania: 200 milioane euro Active înghețate în Cipru: mai puțin de 100 milioane euro Active înghețate în Suedia: 10.000 euro Active înghețate în Luxemburg: 10.000 euro „Acestea sunt informații sensibile din punct de vedere al pieței – este același lucru ca și cum medicii ar discuta public despre dosarele medicale”, a declarat purtătorul de cuvânt al comisiei, Olof Gill, pentru Financial Times . Băncile franceze refuză să răspundă Nu este clar câte bănci din Franța dețin activele, deși trei persoane informate despre această chestiune au declarat sub anonimat că au înțeles că cea mai mare parte se află la cel mai mare creditor al țării, BNP Paribas. Inițial, BNP a refuzat să comenteze. După publicarea articolului, banca a declarat: „BNP Paribas nu deține active în Franța de la entități publice rusești, inclusiv Banca Centrală a Rusiei.” PCE, a patra cea mai mare bancă din Franța, nu a răspuns la o solicitare de comentarii. BNP Paribas Fortis, cel mai mare creditor din Belgia și o filială a băncii franceze, nu a răspuns la o solicitare de comentarii. KBC și Belfius au refuzat să comenteze când au fost întrebate dacă dețin active ale băncii centrale rusești, invocând „confidențialitatea datelor”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Franța va mobiliza activele rusești înghețate pentru a asigura mentenanța tunurilor CAESAR în Ucraina
Maduro despre criza dintre Venezuela și SUA: război psihologic
El a autorizat operațiuni clandestine ale CIA în Venezuela și a reiterat că nu exclude o intervenție militară, lăsând de înțales totodată că va discuta cu Nicolás Maduro. Statele Unite au desfășurat în Caraibe cel mai mare portavion din lume, împreună cu o flotilă de nave de război și avioane de vânătoare, ca parte a operațiunilor antidrog care vizează în mod specific Venezuela, potrivit Le Figaro. „Timp de 17 săptămâni, forțele imperialiste străine au amenințat încontinuu că vor perturba pacea din Marea Caraibelor, America de Sud și Venezuela, sub pretexte eronate și extravagante ”, a declarat Nicolás Maduro într-un mesaj înregistrat adresat armatei cu ocazia celei de-a 105-a aniversări a aviației militare. „Șaptesprezece săptămâni de război psihologic și presiune imorală, care, departe de a-i speria pe poporul nostru, au trezit o forță fabuloasă de rezistență și conștiință națională”, a adăugat el. În timpul ceremoniei aniversare, ministrul Apărării, Vladimir Padrino Lopez, a criticat cooperarea militară dintre Statele Unite și unii dintre vecinii săi din Caraibe. „Guverne servile care se implică în jocul imperialist, pentru a militariza Caraibe, pentru a transforma Caraibe într-o mare închisă, pentru propriile interese”, a declarat el. Exerciții militare în apropiere de Venezuela Cu o zi înainte, Republica Dominicană a acordat armatei americane permisiunea de a utiliza principalul său aeroport și o bază aeriană. Trinidad și Tobago, un mic arhipelag vorbitor de limbă engleză situat la aproximativ zece kilometri de Venezuela, a efectuat exerciții militare cu Statele Unite în ultimele săptămâni. Washingtonul a intensificat presiunile asupra lui Nicolás Maduro luni, desemnând Cartelul Soarelui drept organizație teroristă. Înainte de desfășurarea militară în Caraibe, Departamentul de Justiție al SUA a majorat recompensa la 50 de milioane de dolari pentru informații care să ducă la capturarea lui Maduro, pe care Washingtonul îl acuză că este unul dintre liderii cartelului. „ Cartel de los Soles” este o organizație a cărei existență rămâne nedovedită, potrivit multor experți, care sugerează în schimb că este formată din rețele de corupție care tolerează activități ilicite. Statele Unite au efectuat aproximativ 20 de atacuri aeriene împotriva navelor unor presupuși traficanți de droguri, ucigând cel puțin 83 de persoane. Autoritățile venezuelene susțin că desfășurarea americană este un pretext pentru a-l răsturna pe președintele Maduro și a confisca rezervele de petrol ale țării.
Trump: Cred că ne apropiem foarte mult de un acord privind Ucraina
Donald Trump a făcut declarațiile din Grădina de Trandafiri a Casei Albe în timpul ceremoniei de grațiere a curcanilor de Ziua Recunoștinței. „Nu este ușor, dar cred că vom ajunge acolo. Cred că ne apropiem foarte mult de un acord pe care îl vom afla… Cred că facem progrese”, a declarat Donald Trump recent, referindu-se la războiul din Ucraina, potrivit Sky News. De asemenea, liderul american a reluat afirmațiile despre încheierea mai multor războaie și despre faptul că oprirea conflictului din Ucraina trebuia să fie mai ușoară. Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina este „gata să avanseze cu cadrul acordului de pace”, potrivit unui raport analizat de Reuters. Se pare că el dorește să discute punctele sensibile ale acordului de pace cu Trump. De asemenea, Zelenski cere ca liderii europeni să participe la întâlnire. În paralel, au loc discuții între ruși și americani la Abu Dhabi, confirmă sursele. Secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, și delegația sa negociază cu rușii și există optimism pentru următorul pas, susține un oficial american. Oficialii ucraineni au declarat americanii că au fost de acord să semneze planul de pace revizuit, dar Rusia nu a răspuns încă nimic, a mai transmis sursa. Driscoll a fost principalul oficial al Casei Albe care i-a prezentat lui Volodimir Zelenski prima formă a planului de pace al SUA în 28 de puncte. Discuția a avut loc săptămâna trecută la Kiev. Toată lumea așteaptă răspunsul rușilor Înainte de consulta forma documentului acceptată de ucraineni, Moscova a declarat că ar putea respinge planul de pace dacă nu satisface cerințele cheie ale președintelui rus Vladimir Putin. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că se așteaptă ca americanii să respecte cerințele formulate de Putin la summitul din Alaska,. „Pentru că, dacă spiritul și litera acordului de la Anchorage sunt șterse, pe baza înțelegerilor cheie conținute în acesta, atunci, desigur, ne vom afla într-o situație fundamental diferită”, a spus Lavrov.
Macron: Trupe franceze, britanice și turce ar putea fi desfășurate în Ucraina după semnarea păcii
Trupe franceze, britanice sau turce ar putea fi desfășurate în Ucraina imediat după încheierea unui acord de pace, a anunțat președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat postului RTL. Forțele ar face parte din „Coaliția Doritorilor” și ar opera în zone din spatele frontului, precum Kiev sau Odesa, cu rol de securizare și instruire, fiind concepute ca o garanție de securitate pentru Ucraina în perioada post-conflict. Macron a precizat că desfășurarea nu s-ar face sub umbrela NATO, ci în cadrul unei cooperări interguvernamentale. „Avem aproximativ 20 de țări care au spus deja ce sunt pregătite să facă, fie în aer, pe uscat sau pe mare”, a spus liderul francez. El a menționat și posibilitatea creării unei „forțe aeriene de reasigurare”, care ar putea opera din afara Ucrainei, în coordonare cu Forțele Aeriene Ucrainene. Coaliția condusă de Franța și Marea Britanie a fost formată la începutul anului pentru a oferi garanții de securitate Ucrainei în perspectiva unui eventual acord de pace, cu obiectivul de a descuraja viitoare agresiuni ruse, notează Kyiv Independent. Londra și Paris au coordonat discuțiile privind trimiterea unei forțe internaționale care să sprijine armata ucraineană, să asigure stabilitatea în regiunile vestice și să ofere sprijin aerian și naval. Un oficial turc citat de Reuters în august nu a exclus participarea Ankarei, dar a subliniat că orice misiune de menținere a păcii ar necesita oîncetare a focului și un mandat clar. Turcia, deși membră NATO și parte a coaliției, a încercat să mențină un rol de mediator între Kiev și Moscova. Rusia a respins în repetate rânduri prezența trupelor NATO pe teritoriul ucrainean ca parte a unui acord de pace.
Rusia pregătește terenul pentru respingerea planului de pace
Oficialii și mass-media de stat creează „condițiile informaționale” pentru a respinge propunerea și a accepta nimic mai puțin decât o victorie completă asupra Ucrainei, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Șeful comitetului pentru afaceri internaționale, Alexei Chepa, a declarat că orice plan trebuie să îndeplinească toate cerințele Rusiei și să abordeze „cauzele profunde” ale războiului său, un termen pe care Kremlinul îl folosește de mult timp ca sinonim pentru distrugerea suveranității Ucrainei, a afirmat think tank-ul. Posturile de televiziune de stat rusești și bloggerii militari au creat narațiuni similare, sugerând că planul era insuficient pentru a răspunde cerințelor Rusiei. „Kremlinul condiționează în mod activ poporul rus să nu accepte nimic mai puțin decât o victorie completă în Ucraina”, a declarat ISW. Declarațiile oficiale sugerează că „Rusia nu este interesată de niciun fel de negocieri de pace până când nu își va atinge obiectivele pe câmpul de luptă”. Înalți oficiali din Statele Unite, Ucraina și consilieri de securitate națională din Franța, Marea Britanie și Germania se întâlnesc duminică la Geneva pentru a discuta proiectul Washingtonului privind încheierea războiului din Ucraina. Vineri, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski are termen până joi să aprobe planul în 28 de puncte, care solicită Ucrainei să cedeze teritoriu, să accepte limitări ale armatei sale și să renunțe la ambițiile de a adera la NATO.
Întâlnirea americanilor cu rușii la Miami ridică semne de întrebare cu privire la planul de pace din Ucraina
Întâlnirea a avut loc la Miami la sfârșitul lunii octombrie și a inclus trimisul special Steve Witkoff, ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner, și Dmitriev, care conduce Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF), unul dintre cele mai mari fonduri suverane de investiții din Rusia, scrie Reuters. Aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, Dmitriev a jucat un rol important în negocierile cu SUA privind războiul și s-a întâlnit cu Witkoff de mai multe ori în acest an. Administrația Trump a emis o derogare specială pentru a-i permite intrarea în țară, a declarat un înalt oficial american pentru Reuters. Dmitriev și fondul său au fost incluși pe lista neagră a guvernului SUA în 2022, în urma invaziei rusești în Ucraina. Sancțiunile interzic efectiv cetățenilor și companiilor americane să facă afaceri cu ei. Reuniunea a dus la elaborarea unui plan în 28 de puncte pentru încheierea războiului, au declarat două persoane familiarizate cu situația. Planul, care a fost făcut public la începutul acestei săptămâni de Axios, a surprins oficialii americani din diferite colțuri ale administrației și a stârnit confuzie la ambasadele din Washington și din capitalele europene. De asemenea, a stârnit critici din partea ucrainienilor și a aliaților lor, care consideră că planul favorizează în mod evident interesele Rusiei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski promițând vineri că nu va trăda interesele Ucrainei. Documentul, care solicită concesii majore din partea Ucrainei, pare să contravină poziției mai dure adoptate recent de administrația Trump față de Moscova, inclusiv prin sancțiuni asupra sectorului energetic. Nu este clar dacă Dmitriev a venit la întâlnirea de la Miami cu anumite cereri din partea Rusiei și dacă acestea au fost incluse în planul de pace. Două persoane familiarizate cu întâlnirea au declarat că Rustem Umerov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, s-a aflat și el la Miami la începutul acestei săptămâni pentru a discuta planul cu Witkoff. O sursă familiarizată cu situația a declarat că Witkoff i-a vorbit lui Umerov despre plan în timpul acelei vizite și că Statele Unite au transmis planul Ucrainei prin intermediul guvernului turc miercuri, înainte de a-l prezenta direct la Kiev joi. Umerov și-a descris rolul ca fiind „tehnic” și a negat că ar fi discutat planul în detaliu cu oficialii americani. Dmitriev și ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns la solicitarea de comentarii. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un comunicat că orice plan de pace „trebuie să ofere garanții de securitate și descurajare pentru Ucraina, Europa și Rusia” și să ofere stimulente economice atât Ucrainei, cât și Rusiei. „Acest plan a fost elaborat pentru a reflecta realitățile situației și pentru a găsi cel mai bun scenariu avantajos pentru ambele părți, în care ambele părți câștigă mai mult decât trebuie să ofere”, a spus ea. Trump a declarat vineri că se așteaptă ca Zelenski să semneze planul până la sărbătoarea de Ziua Recunoștinței. SUA au avertizat Ucraina că ar putea reduce asistența militară dacă nu semnează, a raportat Reuters.