Khamenei amenință SUA cu conflict regional dacă atacă Iranul. Navele americane se adună în Orientul Mijlociu
Potrivit informațiilor prezentate de presa de stat, Donald Trump ar fi amenințat în repetate rânduri cu intervenția în cazul în care Iranul nu ar accepta un acord nuclear sau dacă nu ar opri uciderea protestatarilor, în timp ce SUA și-ar fi consolidat prezența navală în Orientul Mijlociu. „(Trump) spune în mod regulat că a adus nave (…) Națiunea iraniană nu se va speria de aceste lucruri, poporul iranian nu va fi tulburat de aceste amenințări”, a afirmat Khamenei. El a adăugat că Iranul „nu este inițiatorul” și „nu vrea să atace nicio țară”, însă „va lovi puternic” pe oricine „atacă și hărțuiește” națiunea iraniană. În același timp, autoritățile iraniene au sugerat că o soluție diplomatică rămâne posibilă, declarându-se pregătite pentru negocieri „echitabile”, cu condiția ca acestea să nu urmărească limitarea capacităților defensive ale țării. Pe plan militar, Marina SUA ar avea în prezent în regiune șase distrugătoare, un portavion și trei nave de tip „littoral combat ship”, potrivit informațiilor citate. Tensiunile externe se suprapun peste consecințele protestelor interne, izbucnite la finalul lunii decembrie pe fondul dificultăților economice și transformate ulterior într-o provocare politică majoră pentru Republica Islamică, considerată cea mai acută de la înființarea sa în 1979. Manifestațiile s-au diminuat între timp, după reprimare. Bilanțul victimelor rămâne disputat: cifrele oficiale indică 3.117 decese asociate tulburărilor, în timp ce grupul pentru drepturi HRANA a anunțat duminică faptul că ar fi verificat până acum 6.713 decese. În declarațiile sale, Khamenei a comparat protestele cu o „lovitură de stat”, susținând că obiectivul „sedițiunii” ar fi fost atacarea centrelor care guvernează țara, potrivit presei de stat.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 848. Președintele Iranului declară că un război nu este în interesul nici al nostru, nici al SUA
Președintele iranian Massoud Pezeshkian a declarat că un război nu ar fi „în interesul nici al Iranului, nici al SUA”, afirmații făcute într-un moment în care Donald Trump întreține îndoiala cu privire la o operațiune militară împotriva Teheranului, informează France Presse. „Republica Islamică Iran nu a căutat niciodată și nu caută în niciun caz războiul, fiind profund convinsă că un război nu ar fi în interesul nici al Iranului, nici al SUA, nici al regiunii”, a afirmat Pezeshkian în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi. Progrese în negocierile cu SUA? Un înalt lider iranian a informat, sâmbătă, 31 ianuarie, despre „progrese în negocierile” cu Washingtonul, într-o răsturnare de situație a acestui context tensionat alimentat timp de mai multe zile de declarații belicoase de o parte și de alta. „Contrar propagandei de război create artificial de media, instituirea unui cadru de negociere progresează”, a scris în persană, pe platforma X, Ali Larijani, secretarul celei mai înalte structuri de securitate din Iran, care în ajun a fost primit la Moscova de președintele rus Vladimir Putin. Această declarație intervine în timp ce președintele american Donald Trump declara vineri că „Iranul vrea să încheie un acord” asupra programului nuclear, adăugând că el i-a dat Teheranului un ultimatum. Liderul de la Casa Albă nu a oferit alte detalii. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Fereastra lui Putin pentru pace se îngustează: bugetul Rusiei intră sub presiune pe fondul negocierilor privind Ucraina
În acest context, emisarul Kremlinul, Kirill Dmitriev, urmează să se întâlnească sâmbătă, 31 ianuarie, la Miami cu oficiali americani, pe măsură ce Moscova se teme că cheltuielile bugetare din acest an ar putea depăși din nou nivelurile planificate dacă vor fi necesare alocări suplimentare pentru front. Oficiali ruși ar căuta surse noi de venit de până la 1,2 trilioane de ruble (aprox. 16 miliarde de dolari) pentru a echilibra un indicator bugetar-cheie, potrivit Bloomberg. Suma ar echivala cu încă aproximativ 0,5% din PIB peste deficitul planificat pentru 2026, de 1,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor din energie și al impactului unei aprecieri neașteptate a rublei, spun sursele. Negocierile avansează tehnic, dar se blochează politic la teritorii Pe plan diplomatic, reprezentanți ruși și americani explorează modalități de a încheia războiul declanșat de invazia la scară largă din 2022, însă Moscova ar vedea șanse reduse pentru un „breakthrough” rapid, potrivit acelorași persoane. În timp ce delegațiile militare ar discuta detalii tehnice despre implementarea unui eventual armistițiu, disputa privind teritoriile ar necesita decizii politice la cel mai înalt nivel. Calendarul politic din SUA poate schimba miza pentru Kremlin Potrivit lui Alexander Gabuev, director la Carnegie Russia Eurasia Center cu sediul la Berlin, Kremlinul urmărește și calendarul politic american: pe măsură ce Donald Trump se concentrează tot mai mult pe alegerile „midterm” din noiembrie, disponibilitatea Washingtonului de a menține aceleași propuneri ar putea să nu fie nelimitată. Petrolul și rubla, combinația care poate adânci gaura bugetară Presiunea pe buget ar putea crește dacă sancțiunile americane obligă producătorii ruși să vândă țițeiul cu discounturi mai mari, într-un context de prețuri slabe. Bugetul pe 2026 mizează pe venituri din petrol și gaze de 8,9 trilioane ruble, pe baza unei ipoteze de 59 dolari/baril pentru Urals și a unui curs de 92,2 ruble/dolar. În prezent, Urals ar fi în jur de 55 dolari/baril, iar rubla în jur de 75/dolar; dacă nivelurile persistă, veniturile s-ar reduce la circa 6,75 trilioane ruble, ceea ce ar lăsa un minus estimat la aproape 2,2 trilioane ruble, potrivit calculelor Bloomberg. Deși deficitul planificat pentru 2026 rămâne relativ mic în comparație internațională, autoritățile au fost nevoite anul trecut să revizuiască ținta de deficit pentru 2025 de la 0,5% la 2,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor energetice și al cheltuielilor ridicate; 2025 s-a încheiat, potrivit datelor raportate public, cu un deficit de 2,6% din PIB.
Soldați ruși, uciși pe front purtând costume de camuflaj Pinguin, testate în luptă
Militarii ucraineni susțin că trupele ruse au început să testeze pe front un nou tip de costum de camuflaj pentru operațiuni de iarnă, cunoscut sub numele de „Pinguin”, însă echipamentul s-a dovedit ineficient, scrie Defence Blog. Potrivit Brigăzii 120 Apărare Teritorială a Forțelor Armate ale Ucrainei, cel puțin doi soldați ruși care purtau aceste costume au fost uciși în confruntări recente desfășurate în zone acoperite de zăpadă. Informațiile sunt susținute de imagini video publicate de partea ucraineană, care arată un militar rus deplasându-se pe un câmp deschis, îmbrăcat într-un costum voluminos, alb, cu o formă neobișnuită. Soldatul a fost identificat rapid și lovit cu ajutorul unui sistem ghidat de drone. Potrivit militarilor ucraineni, costumele au fost concepute pentru a reduce vizibilitatea în peisajul de iarnă, însă silueta atipică și mișcarea greoaie au atras atenția în teren deschis. Aceștia spun că, în loc să ofere protecție, echipamentul a scos în evidență soldații, mai ales în zonele de stepă unde astfel de forme nu apar în mod natural. Surse militare ucrainene afirmă că armata rusă testează frecvent echipamente și tactici noi direct pe câmpul de luptă, fără perioade extinse de evaluare. În acest caz, soldații ar fi fost folosiți drept subiecți de testare în condiții reale de război. Costumul „Pinguin” pare destinat operațiunilor pe timp de iarnă și include o carapace exterioară largă, menită să rupă conturul uman. În practică, spun ucrainenii, designul a limitat mobilitatea și a crescut riscul de a fi detectat, mai ales de sistemele moderne de supraveghere aeriană. Apariția imaginilor a generat reacții și pe rețelele sociale, unde utilizatorii au făcut comparații ironice între costumele rusești și un mesaj recent publicat de Casa Albă, în care apare președintele SUA alături de un pinguin.
CSIS: Rusia înregistrează cele mai mari pierderi militare de după Al Doilea Război Mondial
Potrivit CSIS, aproximativ 325.000 de soldați ruși ar fi fost uciși, iar dimensiunea totală a pierderilor este comparabilă cu populația unui oraș precum Bruxelles. Experții subliniază că acest cost uman este „extraordinar” în raport cu câștigurile teritoriale modeste obținute pe front, mai scrie Euronews. În ciuda sacrificiilor masive, avansul trupelor rusești rămâne extrem de lent. În sectorul Pokrovsk, ritmul mediu de înaintare a fost de doar 70 de metri pe zi. Acesta este mai redus decât în unele dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului XX, precum Bătălia de pe Somme. De la începutul anului 2024, Rusia a reușit să ocupe mai puțin de 1,5% din teritoriul ucrainean, în pofida intensificării ofensivei. Pierderi militare: implicații economice și presiune crescută Raportul arată că războiul exercită o presiune severă asupra economiei rusești, riscând transformarea acesteia într-o putere economică de rang secundar. Sancțiunile, deficitul bugetar și pierderea forței de muncă limitează capacitatea Moscovei de a susține un conflict de durată. Pe de altă parte, autoritățile ucrainene își propun să sporească presiunea militară. Președintele Volodimir Zelenski a declarat la Forumul Economic Mondial de la Davos că pierderile rusești au atins, în decembrie, aproximativ 35.000 de soldați uciși pe lună. Ministrul Apărării, Mykhailo Fedorov, a afirmat că aceste date sunt „verificate video”. El a mai indicat că atingerea unui prag de 50.000 de morți pe lună reprezintă un obiectiv strategic pentru Kiev. În timp ce Ucraina estimează că Rusia mobilizează lunar între 40.000 și 43.000 de soldați, ambele state evită publicarea oficială a cifrelor exacte de pierderi militare. Totuși, analiza CSIS sugerează că rezervele umane ale Rusiei se epuizează, efectele resimțindu-se tot mai vizibil pe câmpul de luptă.
Zelenski, după prima zi de negocieri SUA-Ucraina-Rusia: Este încă prea devreme pentru a trage concluzii
La Abu Dhabi au început, astăzi, negocierile între Rusia, Ucraina și SUA privind încheierea războiului care a început în februarie 2022. Într-o postare pe X, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut o scurtă declarație, în contextul în care prima zi de discuții s-a încheiat. „Echipa diplomatică ucraineană raportează aproape în fiecare oră din Emiratele Arabe Unite, unde astăzi a avut loc o discuție între delegațiile ucraineană, americană și rusă. Se discută parametrii pentru încheierea războiului. Până acum, echipa noastră ar trebui să fi primit deja cel puțin câteva răspunsuri din partea Rusiei. Cheia este că Rusia trebuie să fie pregătită să pună capăt războiului pe care l-a început. Poziția Ucrainei este clară. Am definit cadrul de dialog pentru delegația noastră”, a scris Volodimir Zelenski pe X. Ukrainian diplomatic team reports almost every hour from the UAE, where a conversation took place today involving the Ukrainian, American, and Russian delegations. They are discussing the parameters for ending the war. By now, our team should already have at least some answers… pic.twitter.com/U1IsDfWWiZ — Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) January 23, 2026 După rapoartele primite privind conținutul discuțiilor, liderul de la Kiev a subliniat că negocierile vor continua și sâmbătă și că, momentan, este prematur să fie trase concluzii. „În ceea ce privește conținutul discuțiilor de astăzi, este încă prea devreme pentru a trage concluzii. Vom vedea cum se va desfășura conversația mâine și ce rezultate va produce. Este necesar ca nu numai Ucraina să aibă dorința de a pune capăt războiului și de a obține securitate deplină, ci și ca o dorință similară să apară într-un fel și în Rusia”, a mai explicat președintele ucrainean. Pe de altă parte, un oficial al Casei Albe a declarat pentru The Kyiv Independent că runda de negocieri de vineri a fost „productivă”, adăugând că discuțiile vor continua și a doua zi. Joi, Zelenski a spus că problema privind teritoriul din estul țării rămâne, în continuare, nerezolvată. Rusia insistă ca Ucraina să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk, ocupate parțial, însă această cerere a fost respinsă de Kiev în repetate rânduri. Negocierile care se desfășoară vineri și sâmbătă devin primele negocieri în format trilateral petrecute încă de la începutul Invaziei din Ucraina, în 2022.
Arma secretă a ucrainenilor pentru a rezista pe gerul năprasnic din case provocat de atacurile Rusiei. Nu alcoolul este soluția
Există convingerea falsă, în opinia medicilor specialiști, că alcoolul este aur pe vreme de ger. Nimic mai neadevărat, zic ei, argumentând că tăria este o soluție de moment, care poate face mai mult rău, în anumite situații. O altă băutură este indicată pentru momente critice create de gerul năprasnic. În urma atacurilor asupra infrastructurii energetice, mii de locuințe din Ucraina, inclusiv în Kiev, au rămas fără electricitate și încălzire. În multe apartamente, temperatura a scăzut la doar 10–12 grade Celsius, iar locuitorii caută soluții pentru a se încălzi, preia Adevărul. Ceaiul cu miere, lămâie sau ghimbir face miracole pe ger Medicii avertizează că alcoolul nu ajută prea multpe ger. Dimpotrivă, băuturile alcoolice dilată vasele de sânge și creează o senzație temporară de căldură, dar pierderea reală de căldură a corpului crește semnificativ. Potrivit nutriționiștilor, cea mai eficientă băutură în aceste condiții este ceaiul fierbinte cu ghimbir, care stimulează procesul natural prin care organismul produce căldură, scrie dialog. Adăugarea de miere sau lămâie poate spori efectul și ajută la reducerea oboselii. Experții recomandă și alte băuturi calde, precum apa cu miere, ceaiul cu scorțișoară, supa fierbinte de pui sau apa fierbinte băută în înghițituri mici. În schimb, trebuie evitat consumul excesiv de cafea, care poate favoriza deshidratarea. Autoritățile din Ucraina continuă lucrările de restaurare a electricității și încălzirii, însă aceste soluții simple pot ajuta locuitorii să facă față temperaturilor scăzute și să își mențină sănătatea. Recomandarea autorului: Ce se întâmplă cu organismul tău dacă consumi zilnic CEAI de plante. Cele patru ceaiuri cu efect revitalizant
Șeful armatei dezvăluie că Marea Britanie nu are niciun plan de apărare a regatului în caz de război
Marea Britanie nu are niciun plan de apărare a națiunii în caz de război, a declarat Sir Richard Knighton, șeful armatei britanice, potrivit Sky News. Șeful Statului Major al Apărării a mai dezvăluit că Marea Britanie nu este pregătită pentru mobilizarea medicilor și asistentelor medicale dacă va începe un război total în Europa. Declarațiile au fost făcute luni în timpul unei audieri parlamentare. Dezvăluirile apar în condițiile în care britanicii sunt tot mai îngrijorați cu privire la un posibil conflict cu Rusia și la intenția lui Donald de a ocupa Groenlanda. Răspunzând întrebărilor parlamentarilor, șeful statului major al apărării a confirmat că Ministerul Apărării nu are fonduri pentru a acoperi integral programul de achiziție de echipamente. El a refuzat să spună dacă se confruntă cu un deficit bugetar și a evitat să utilizeze cuvântul „reduceri”. Totuși a spus că reducerea sau încetinirea programelor militare se numără printre opțiunile luate în considerare. Șeful armatei nervos Șeful armatei a părut uneori frustrat în timpul audieri. El le-a cerut parlamentarilor să nu îi „pună vorbe în gură”, deoarece era presat de rapoartele conform cărora l-ar fi avertizat pe premier înainte de Crăciun că apărarea are o gaură de 28 de miliarde de lire sterline în bugetul său în următorii patru ani Cea mai uimitoare dezvăluire în timpul discuțiilor de două ore a fost confirmarea lui Knighton că Marea Britanie nu a realizat încă o versiune modernă a Cartei de Război a Guvernului. Elaborată în timpul Primului Război Mondial, aceasta conține un set cuprinzător de planuri pentru întreaga țară privind trecerea de la pace la război. Cartea nu a mai fost modificată după prăbușirea Uniunii Sovietice deși statele NATO sunt obligate să aibă planuri de apărare.
Ucraina neagă că Rusia ar fi cucerit orașul Rodînske, în apropiere de Pokrovsk
Forțele de Asalt Aerian ale Ucrainei au transmis, sâmbătă, că armata rusă nu a preluat controlul asupra orașului Rodînske, situat la nord de Pokrovsk, una dintre cele mai disputate zone ale frontului din estul țării. Potrivit armatei ucrainene, militarii continuă apărarea atât în interiorul orașului, cât și în zonele adiacente. Un mesaj similar a fost publicat și de Corpul 1 Azov al Gărzii Naționale, care precizează că unități ale brigăzilor 20 și 14 ale Gărzii Naționale, alături de Batalionul 132 Cercetare Separat, mențin poziții în Rodînske. Ministerul rus al Apărării a anunțat pe 2 ianuarie capturarea orașului Rodînske, alături de Myrnohrad și alte două localități din regiune. Kievul califică aceste informații drept propagandă și susține că Rusia răspândește imagini și relatări false pentru a crea impresia unor câștiguri teritoriale. Rodînske se află pe un fost traseu logistic important pentru Ucraina către Pokrovsk și a devenit scenă a unor lupte intense încă din vara anului 2025, după apropierea trupelor ruse de mina situată la est de oraș. Situația din Pokrovsk rămâne una disputată, deși Ucraina recunoaște că o mare parte a orașului se află sub control rusesc. „Propaganda rusă continuă să difuzeze informații false despre situația de pe front în zona Rodînske. Controlul asupra pozițiilor-cheie se menține, iar inamicul suferă pierderi semnificative”, au transmis Forțele de Asalt Aerian.
Președintele Iranului spune că țara sa se află într-un război total cu SUA, Israel și Europa
Pezeshkian a afirmat, într-un interviu publicat sâmbătă pe site-ul liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, că acest conflict cu Occidentul este mai grav decât războiul sângeros dintre Iran și Irak din anii ’80, potrivit AP. „În opinia mea, ne aflăm într-un război total cu Statele Unite, Israelul și Europa”, a declarat Pezeshkian. „Suntem încercuiți din toate direcțiile” Președintele iranian a susținut că războiul dus de Occident împotriva Iranului este „mai complicat și mai dificil” decât războiul din perioada 1980–1988 cu Irakul, conflict care a provocat peste un milion de victime de ambele părți. „În timpul războiului cu Irakul, situația era clară: ei lansau rachete, iar noi știam exact unde răspundem. Acum însă suntem încercuiți din toate direcțiile”, a spus el. Declarațiile vin cu două zile înaintea întâlnirii planificate dintre Trump și Netanyahu, în cadrul vizitei premierului israelian în Statele Unite, Iranul urmând să fie unul dintre principalele subiecte ale discuțiilor. Loviturile aeriene lansate de Israel și Statele Unite asupra Iranului, în cadrul conflictului aerian de 12 zile din luna iunie, au provocat moartea a aproape 1.100 de iranieni, inclusiv comandanți militari de rang înalt și oameni de știință din domeniul nuclear. Atacurile cu rachete lansate de Iran ca represalii au ucis 28 de persoane în Israel.