Etichetă: razboi

Expoziție despre războiul din Ucraina deschisă la muzeul buncărului nazist din Berlin

Arme, alte obiecte aduse de pe front și mărturii din conflict au fost colectate de Berlin Story Bunker, un muzeu găzduit într-un fost adăpost antiaerian din timpul celui de-al Doilea Război Mondial din capitala Germaniei. Scopul este de a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la „realitatea fizică” a conflictului, a declarat pentru AFP curatorul muzeului, Wieland Giebel. Secțiunea ucraineană este adăugată la expozițiile permanente existente axate pe nazism și Germania din 1945 până în prezent. „Vizitatorii Germaniei nu își pot imagina cu adevărat cum este războiul – vrem să li-l arătăm”, a spus Giebel, stând în fața intrării uriașe în buncărul construit în 1943. În sălile expoziționale, aproximativ 20 de epave de drone rusești sunt suspendate de tavan, deasupra unei mașini distruse de o bombă. Germania, unul dintre principalii aliați ai Ucrainei Germania este unul dintre principalii susținători ai Ucrainei; este cel mai mare furnizor de arme către Kiev în Europa și un aliat diplomatic important. De asemenea, găzduiește aproximativ 1,3 milioane de refugiați ucraineni. Majoritatea germanilor susțin Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, însă livrările de arme sunt un subiect controversat într-o țară cu o puternică tradiție pacifistă din cauza trecutului său întunecat nazist. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care este prietenos cu Rusia, a înregistrat și el o creștere a sprijinului în ultima vreme, ocupând locul al doilea în sondajele naționale de anul trecut. Însă guvernul cancelarului Friedrich Merz le reamintește în mod regulat germanilor că, dacă Ucraina este înfrântă, Rusia și-ar putea îndrepta atenția către alte părți ale Europei. Astfel de temeri au determinat coaliția sa să lanseze o campanie de reînarmare care vizează transformarea armatei germane, mult timp neglijată, în cea mai mare forță convențională din Europa.

Radu Miruță, mesaj la patru ani de război în Ucraina: Problemele României nu sunt vina victimelor unui război

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis marți un mesaj, când se împlinesc patru ani de la debutul invaziei rusești în Ucraina. Ministrul a subliniat, în mesajul său, solidaritatea arătată de România în primele zile ale conflictului. „Acum 4 ani, lumea s-a schimbat într-o dimineață. Un război în Europa, ceva ce mulți dintre noi credeam imposibil, a început chiar lângă granița noastră. În primele zile, România a fost extraordinară. Ne-am deschis casele. Am ajutat. Am arătat solidaritate. Am fost oameni”, a scris Radu Miruță în postarea sa de pe Facebook. Ministrul susține că în prezent, o parte a discursului public s-a schimbat, fiind marcat de „suspiciune, ceartă și manipulare”. „Azi, acea solidaritate s-a transformat în suspiciune, ceartă și manipulare. Ni se spune că avem drumuri proaste, școli slabe și spitale insuficiente pentru că am ajutat Ucraina. Fals. Avem exact țara pe care am construit-o noi în 36 de ani de democrație. Problemele noastre nu sunt vina victimelor unui război”, a completat Miruță. Acesta a atras atenția asupra efectelor propagandei și ale dezinformării, pe care le consideră factori de divizare în societate. „E trist că propaganda a ajuns să ne dezbine familiile. E trist că minciuna a devenit mai puternică decât realitatea”, a mai transmis el. În mesajul său, Radu Miruță a reiterat gravitatea situației din Ucraina, subliniind că „la doi pași de noi se moare” și că „oameni nevinovați își pierd casele, familiile, viitorul, totul din ambiția unui regim agresiv”. În final, oficialul a susținut că istoria „va ține minte că România, chiar și dezbinată, a ales partea corectă”, subliniind că această alegere „face diferența între un popor mic și unul mare”.

Autoritățile ruse organizează un campionat de drone pentru copii în Luhanskul ocupat

Autoritățile instalate de Rusia în așa-numita „Republică Populară Luhansk” au organizat o competiție de drone destinată exclusiv copiilor și tinerilor, cu scopul declarat de a selecta membri pentru o echipă locală de control al dronelor. Anunțul a fost făcut pe Telegram de Oleksii Kharchenko, șeful Administrației Militare Regionale Luhansk, care susține că evenimentul reprezintă o etapă de pregătire pentru implicarea viitoare a minorilor în război. Potrivit acestuia, la etapa de calificare au avut acces doar elevi și studenți, iar competiția a fost prezentată drept „primul campionat de drone al LNR”. Kharchenko afirmă că forțele de ocupație includ și instruire în utilizarea armelor în cadrul unor competiții devenite obligatorii în ultimii ani, iar numărul acestor activități a crescut semnificativ. Informațiile se înscriu într-un context mai larg documentat de anchetatori internaționali. Un raport al Laboratorului de Cercetare Umanitară al Universității Yale arată că copii ucraineni duși în Rusia au fost implicați în activități legate de producția de drone și alte echipamente militare. Ancheta a identificat 210 locații asociate unui sistem descris drept rețea de răpire, deportare, indoctrinare și adopții forțate. Potrivit raportului, peste 300 de copii din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie au fost transportați, din 2022 până în prezent, la un centru din Krasnodar Krai, unde ar fi fost obligați să asambleze drone, detectoare de mine, roboți și componente pentru arme.

Zelenski: Putin a început deja Al Treilea Război Mondial. Kievul respinge concesiile teritoriale și cere garanții beton de securitate

Interviul a avut loc în incinta puternic securizată a administrației de la Kiev, într-un context în care, potrivit relatării, verificările de acces au fost mult mai stricte decât la întâlnirile obișnuite cu șefi de stat — o măsură explicabilă într-o țară aflată în război, cu un președinte care a fost deja o țintă pentru Rusia. Declarațiile vin pe fondul negocierilor de pace mediate de SUA la Geneva, descrise de părți drept „dificile”, fără un progres decisiv. În timp ce Washingtonul a vorbit despre „progrese semnificative”, președintele american Donald Trump a cerut public Kievului să accepte rapid o înțelegere. „Nu e vorba doar despre pământ” În interviu, Zelenski a respins explicit ideea că un armistițiu ar trebui obținut prin retragerea Ucrainei de pe terenuri pe care Rusia nu a reușit să le cucerească, în pofida pierderilor. Despre solicitările Moscovei, el a spus că nu le privește „simplu ca pe pământ”, ci ca pe o slăbire a pozițiilor și o renunțare la „sute de mii” de oameni care trăiesc acolo. Potrivit Reuters, unul dintre punctele de fricțiune rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze aproximativ 20% din estul regiunii Donețk pe care forțele ruse nu au reușit să-l cucerească, solicitare pe care Kievul a respins-o în mod repetat. „O pauză” pentru Putin Zelenski a avertizat că o încetare a focului obținută prin concesii ar putea să-i ofere lui Putin doar timpul necesar refacerii capacității militare. „Ar putea să-l satisfacă pentru o vreme… are nevoie de o pauză…”, a spus el, adăugând că nu exclude reluarea războiului după regrupare. Cum arată „victoria”, în viziunea lui Zelenski Întrebat ce ar însemna victoria, președintele ucrainean a spus că obiectivul imediat este oprirea uciderilor și revenirea la o viață normală, însă a insistat și pe o dimensiune mai largă: oprirea lui Putin „astăzi”, pentru că „nu se va opri la Ucraina”. În același timp, Zelenski a afirmat că recuperarea tuturor teritoriilor este „doar o chestiune de timp”, dar a recunoscut că „astăzi” costul ar fi uriaș în vieți omenești și că lipsa de armament depinde și de parteneri. El a reluat ideea revenirii la granițele din 1991, anul independenței Ucrainei după prăbușirea Uniunea Sovietică, pe care o descrie drept „justiție”. Garanțiile de securitate și alegerile În contextul relației cu Washingtonul, Zelenski a respins acuzația că ar fi „dictator” și că ar fi început războiul. Iar despre posibilitatea unor garanții americane de securitate, el a sugerat că acestea ar trebui ancorate instituțional, inclusiv prin aprobări ale Congresul Statelor Unite, pentru a rezista schimbărilor politice de la Washington, D.C.. Pe tema cererii americane ca Ucraina să organizeze alegeri, Zelenski a spus că scrutinul este dificil sub lege marțială și în condițiile în care milioane de ucraineni sunt refugiați, iar teritorii sunt ocupate, dar a lăsat deschisă posibilitatea dacă ar deveni o condiție pentru încheierea războiului — cu insistența că ar fi nevoie mai întâi de garanții solide de securitate. În paralel, negocierile de la Geneva nu au produs încă un acord, iar subiectele teritoriale și garanțiile de securitate rămân printre cele mai sensibile puncte ale discuțiilor.

Imaginile din satelit arată că Iranul se pregătește de războiul cu SUA

Pe fondul unei acumulări semnificative de forțe americane în Orientul Mijlociu, Iranul transmite semnale clare că se pregătește pentru un posibil conflict major. Deși negocierile indirecte dintre Teheran și Washington au continuat la Geneva, tensiunile rămân ridicate, iar ambele părți par să își consolideze pozițiile pe teren. Potrivit unor surse citate de CNN, Casa Albă a fost informată că armata americană ar putea fi pregătită pentru un atac chiar din acest weekend, după mobilizarea accelerată a unor active aeriene și navale în regiune. Iranul reconstruiește infrastructura militară distrusă După atacul surpriză lansat de Israel în iunie anul trecut, care a vizat instalații nucleare și baze de producție a rachetelor, Iranul a trecut rapid la reconstrucție. În conflictul de 12 zile, Teheranul a răspuns cu sute de rachete și drone lansate asupra orașelor israeliene. Imagini satelitare recente arată că la baza de rachete Imam Ali din Khorramabad au fost reconstruite sau reparate mai multe structuri distruse anterior. De asemenea, la baza aeriană Tabriz, pistele și căile de rulare au fost refăcute, iar la baza Hamadan craterele provocate de bombardamente au fost astupate și adăposturile pentru aeronave reparate. Un punct strategic major este facilitatea de producție a rachetelor cu combustibil solid din Shahrud, unde lucrările de reconstrucție au avansat rapid. Experții susțin că producția ar putea fi acum chiar mai mare decât înaintea atacurilor. Occidentul nu a reușit până acum să convingă Iranul să își limiteze programul de rachete, pe care Teheranul îl consideră esențial pentru apărarea sa. Facilități nucleare fortificate În paralel cu reconstrucția militară, Iranul își consolidează facilitățile nucleare. La complexul subteran de lângă Natanz, intrările în tuneluri sunt întărite cu beton și acoperite cu pământ pentru a rezista eventualelor lovituri aeriene. La situl cunoscut drept „Taleghan 2”, din complexul militar Parchin, imaginile satelitare arată construirea unui sarcofag din beton peste instalație, ulterior acoperit cu sol, ceea ce ar putea transforma locația într-un buncăr greu de identificat și distrus. În apropiere de Isfahan, la Complexul Industrial „7th of Tir”, asociat producției de componente pentru centrifuge, clădirile avariate au fost refăcute, în ciuda sancțiunilor ONU impuse în octombrie 2025. Reformarea conducerii și pregătiri pentru scenarii extreme Conflictul de anul trecut a scos la iveală vulnerabilități în structurile de comandă iraniene. Liderul suprem, Ali Khamenei, ar fi devenit dificil de contactat în timpul atacurilor, iar autoritatea s-a dispersat la nivel provincial. Ca răspuns, Teheranul a consolidat Consiliul Suprem de Securitate Națională și a creat un nou Consiliu al Apărării pentru a gestiona situațiile de război. Veteranul de război și fost comandant IRGC, Ali Shamkhani, a fost numit secretar al noului organism, într-un semnal interpretat de analiști drept pregătire pentru un posibil „decapitation strike” american. Represiune internă și demonstrații de forță Pe plan intern, autoritățile iraniene au intensificat represiunea împotriva disidenței, temându-se că un conflict ar putea declanșa o schimbare de regim. Proteste generate de condițiile economice precare au fost reprimate violent, iar regimul a acuzat manifestanții că ar fi agenți străini. În același timp, Iranul a organizat exerciții navale în Golful Persic și a închis temporar porțiuni din Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din producția mondială zilnică de petrol. Marina iraniană a desfășurat și exerciții comune cu Rusia în Golful Oman. SUA au răspuns prin desfășurarea a două portavioane în regiune, iar incidentele dintre navele și dronele iraniene și forțele americane s-au înmulțit. Mesajul Teheranului Experții susțin că strategia Iranului este clară: transmiterea unui avertisment către Washington că un conflict ar avea costuri ridicate. „Tactica iraniană este să convingă Statele Unite că războiul va fi costisitor”, a explicat Vali Nasr, profesor la Universitatea Johns Hopkins. Potrivit acestuia, Teheranul încearcă să arate că un atac nu ar fi o operațiune rapidă și fără consecințe, ci un conflict complex cu impact regional și global. În timp ce diplomația continuă formal, pregătirile militare de ambele părți sugerează că Orientul Mijlociu se află într-un moment de maximă tensiune, iar următoarele zile ar putea fi decisive pentru stabilitatea regiunii.

Armata ucraineană a eliberat 300 de kilometri pătrați în urma unei contraofensive în sudul țării, anunță Zelenski

„Nu putem spune că pierdem războiul, sincer, cu siguranță nu-l pierdem. Întrebarea este dacă vom câștiga, da, aceasta este întrebarea, dar o întrebare care vine cu un preț foarte mare”, a declarat președintele Zelenski, într-un interviu acordat AFP.  Liderul de la Kiev a anunțat că armata ucraineană a eliberat 300 de kilometri pătrați de teritoriu în cadrul unei contraofensive: „Astăzi pot felicita armata noastră mai presus de toate, toate forțele de apărare, pentru că până în prezent au fost eliberați 300 de kilometri pătrați”.  Privind situația militară, șeful statului ucrainean a anunțat existența unor dificultăți tehnice pe linia frontului, inclusiv probleme de conectare la serviciul Starlink. „Există probleme, există provocări. I-am cerut ministrului Apărării să facă tot ce poate. Forțele rusești au probleme mult mai serioase în această privință”, spune Zelenski.  În perspectiva negocierilor de pace, președintele ucrainean a spus că atât Moscova, cât și Washingtonul i-au cerut abandonarea Donbasului. „Americanii și rușii spun că, dacă vreți ca războiul să se termine mâine, părăsiți Donbasul”, spune liderul de la Kiev.  Zelenski a mai acuzat Moscova că încearcă să folosească ideea organizării de alegeri în Ucraina pentru a-l înlătura de la putere: „Nimeni în Ucraina nu își dorește alegeri în timpul unui război. Toată lumea se teme de un efect distructiv, de o divizare a societății”.   Șeful statului a mai declarat că în cazul desfășurării de trupe străine în timpul unui armistițiu, „Am dori să vedem contingentul mai aproape de linia frontului”.   Despre sprijinul în domeniul informațiilor, președintele a precizat că Ucraina continuă să fie sprijinită de la Statele Unite, Franța și alți parteneri europeni, la un nivel similar cu cel anterior.

Viktor Orban declară Ucraina drept inamicul Ungariei. Ne atrag într-un război

Premierul maghiar Viktor Orban a catalogat oficial Ucraina drept „inamicul” Ungariei. Acesta acuză conducerea de la Kiev pentru violarea intereselor fundamentale ale guvernului de la Budapesta. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs electoral, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din primăvară. „Câtă vreme Ucraina îi cere Ungariei să renunțe la energia rusească ieftină, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră”, a spus premierul Ungariei. „Aderarea la UE  a Ucrainei nu ar trebui să intre în discuție”, a adăugat Orban. „Ucrainenii trebuie să ne înțeleagă, Kievul să renunțe să mai solicite în mod constant, sau scuze Bruxelles, că trebuie ca Ungaria să renunțe la aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin. Câtă vreme Ucraina face asta, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră. Ucraina ne încalcă interesele fundamentale prin a solicita și a incita constant Bruxelles-ul pentru a  deconecta Ungaria de la energia ieftină rusească. Oricine face asta nu este adversarul Ungariei, ci este inamicul ei.”, este declarația completă a premierului maghiar. Orban: Datorită Rusiei, un maghiar plătește la curent 600 de euro anual, nu 2700 de euro ca polonezii Viktor Orban spune că dacă Rusia nu aproviziona Ungaria cu gaz ieftin, un maghiar consumator obișnuit ar fi plătit anual în medie 2100 sau 2700 de euro, nu 660 de euro ca acum. „Dacă nu este petrol rusesc sau gaz rusesc, atunci noi toți trebuie să plătim prețuri mai mair. Astăzi, prețul mediu anual la energie a ajuns la 250.000 de florinți maghiari (660 de euro).  Dar pentru polonezi și cehi, prețul este echivalentul a 800.000 sau chiar al unui milion de  florinți maghiari  (2110 – 2700 de euro).”  Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: Clash Report Autorul recomandă: Viktor Orban a fost invitat la Casa Albă pentru a doua oară. După aproape un an de mandat, Nicușor Dan nu a fost primit încă de Donald Trump

Viktor Orban declară Ucraina inamicul Ungariei: Kievul ne încalcă interesele fundamentale

Premierul maghiar Viktor Orban a catalogat oficial Ucraina drept „inamicul” Ungariei. Acesta acuză conducerea de la Kiev pentru violarea intereselor fundamentale ale guvernului de la Budapesta. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs electoral, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din primăvară. „Câtă vreme Ucraina îi cere Ungariei să renunțe la energia rusească ieftină, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră”, a spus premierul Ungariei. „Aderarea la UE  a Ucrainei nu ar trebui să intre în discuție”, a adăugat Orban. „Ucrainenii trebuie să ne înțeleagă, Kievul să renunțe să mai solicite în mod constant, sau scuze Bruxelles, că trebuie ca Ungaria să renunțe la aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin. Câtă vreme Ucraina face asta, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră. Ucraina ne încalcă interesele fundamentale prin a solicita și a incita constant Bruxelles-ul pentru a  deconecta Ungaria de la energia ieftină rusească. Oricine face asta nu este adversarul Ungariei, ci este inamicul ei.”, este declarația completă a premierului maghiar. Orban: Datorită Rusiei, un maghiar plătește la curent 600 de euro anual, nu 2700 de euro ca polonezii Viktor Orban spune că dacă Rusia nu aproviziona Ungaria cu gaz ieftin, un maghiar consumator obișnuit ar fi plătit anual în medie 2100 sau 2700 de euro, nu 660 de euro ca acum. „Dacă nu este petrol rusesc sau gaz rusesc, atunci noi toți trebuie să plătim prețuri mai mair. Astăzi, prețul mediu anual la energie a ajuns la 250.000 de florinți maghiari (660 de euro).  Dar pentru polonezi și cehi, prețul este echivalentul a 800.000 sau chiar al unui milion de  florinți maghiari  (2110 – 2700 de euro).”  Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: Clash Report Autorul recomandă: Viktor Orban a fost invitat la Casa Albă pentru a doua oară. După aproape un an de mandat, Nicușor Dan nu a fost primit încă de Donald Trump

Polonia va furniza generatoare electrice Ucrainei pentru a rezista până la primăvară

În timp ce Ucraina traversează o perioadă dificilă pe durata valului  de frig extrem și a penelor de curent cauzate de atacurile rusești asupra infrastructurii electrice ucrainene, Volodimir Zelenski l-a primit pe premierul polonez Donald Tusk, aflat în vizită la Kiev. Tusk a anunțat într-o conferință de presă că Polonia va furniza generatoare electrice Ucrainei pentru a rezista până la primăvară. Criza energetică s-a agravat în ultimele luni, iar Vladimir Putin și-a încălcat promisiunea făcută lui Donald Trump privind încetarea focului timp de o săptămână. „În acest moment critic, Ucraina nu poate fi lăsată singură”, a declarat Donald Tusk înainte de vizită. Premierul Poloniei a fost întâmpinat la gara centrală din Kiev de ministrul ucrainean de Externe Andrii Sybiha. „Polonia este un lider în sprijinirea Ucrainei, inclusiv în asistența energetică”, a spus Sybiha. În timpul conferinței de presă, liderul de la Kiev s-a declarat recunoscător premierului polonez pentru ajutorul făcut Ucrainei. „Ne-am întâlnit împreună cu Donald Tusk și cu reprezentanții presei. Am discutat detaliile negocierilor noastre și ne-am concentrat în primul rând pe problemele energetice și pe situația din Ucraina. Există proiecte pe care trebuie să le implementăm împreună cu Polonia. Mă aștept la o colaborare fructuoasă între ministerele energiei din țările noastre. Este important ca activitatea companiilor noastre din domeniul energiei să continue să fie una substanțială și, în ceea ce privește furnizarea de gaze către Europa și, în special, Ucraina, Polonia lucrează deja cu noi la acest lucru și vom mări volumele de furnizare a gazelor lichefiate. Sunt recunoscător societății poloneze pentru autorul acordat Ucrainei sub forma echipamentelor energetice necesare, în special a generatoarelor, care ajută Kievul și alte orașe”, a spus Zelenski. Autorul recomandă: Alertă în Ucraina. Curentul a căzut în toată țara în război. Probleme și peste Prut

Un bărbat s-a prezentat la Urgențe în Toulouse cu un obuz din Primul Război Mondial în rect

Operația neobișnuită a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, la spitalul Rangueil din Toulouse (Haute-Garonne), scrie Le Parisien. Un bărbat de 24 de ani s-a prezentat la urgențe cu un obuz din 1918 înfipt în rect, relatează La Dépêche, citat de Le Parisien. La sosirea la Urgențe, tânărul s-a plâns de dureri, dar nu a oferit mai multe detalii, precizează ICI Occitanie. Pacientul a fost operat rapid, iar echipa medicală a descoperit cu uimire un obuz din Primul Război Mondial în anusul pacientului. Obiectul măsoară 16 cm lungime și 4 cm diametru, precizează sursa. A fost instituit un perimetru de securitate și chemați geniștii, împreună cu forțele de ordine și pompierii, deoarece exista teama că dispozitivul ar putea exploda. Pompierii au confirmat pentru ziarul Le Parisien că au intervenit în timpul nopții la spitalul respectiv pentru a ajuta la dezamorsarea unei bombe. Geniștii s-au ocupat de neutralizarea proiectilului, care în final nu a reprezentat niciun pericol. Pacientul este încă internat în spital și ar putea fi audiat în curând. Presa locală precizează că forțele de ordine intenționează să deschidă o procedură „pentru încălcarea legislației privind armele”. Nu este prima dată când o situație improbabilă are loc în Franța. În decembrie 2022, un octogenar s-a prezentat cu un obuz introdus în rect, provocând evacuarea parțială a instituției.