Zelenski: Putin a început deja Al Treilea Război Mondial. Kievul respinge concesiile teritoriale și cere garanții beton de securitate
Interviul a avut loc în incinta puternic securizată a administrației de la Kiev, într-un context în care, potrivit relatării, verificările de acces au fost mult mai stricte decât la întâlnirile obișnuite cu șefi de stat — o măsură explicabilă într-o țară aflată în război, cu un președinte care a fost deja o țintă pentru Rusia. Declarațiile vin pe fondul negocierilor de pace mediate de SUA la Geneva, descrise de părți drept „dificile”, fără un progres decisiv. În timp ce Washingtonul a vorbit despre „progrese semnificative”, președintele american Donald Trump a cerut public Kievului să accepte rapid o înțelegere. „Nu e vorba doar despre pământ” În interviu, Zelenski a respins explicit ideea că un armistițiu ar trebui obținut prin retragerea Ucrainei de pe terenuri pe care Rusia nu a reușit să le cucerească, în pofida pierderilor. Despre solicitările Moscovei, el a spus că nu le privește „simplu ca pe pământ”, ci ca pe o slăbire a pozițiilor și o renunțare la „sute de mii” de oameni care trăiesc acolo. Potrivit Reuters, unul dintre punctele de fricțiune rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze aproximativ 20% din estul regiunii Donețk pe care forțele ruse nu au reușit să-l cucerească, solicitare pe care Kievul a respins-o în mod repetat. „O pauză” pentru Putin Zelenski a avertizat că o încetare a focului obținută prin concesii ar putea să-i ofere lui Putin doar timpul necesar refacerii capacității militare. „Ar putea să-l satisfacă pentru o vreme… are nevoie de o pauză…”, a spus el, adăugând că nu exclude reluarea războiului după regrupare. Cum arată „victoria”, în viziunea lui Zelenski Întrebat ce ar însemna victoria, președintele ucrainean a spus că obiectivul imediat este oprirea uciderilor și revenirea la o viață normală, însă a insistat și pe o dimensiune mai largă: oprirea lui Putin „astăzi”, pentru că „nu se va opri la Ucraina”. În același timp, Zelenski a afirmat că recuperarea tuturor teritoriilor este „doar o chestiune de timp”, dar a recunoscut că „astăzi” costul ar fi uriaș în vieți omenești și că lipsa de armament depinde și de parteneri. El a reluat ideea revenirii la granițele din 1991, anul independenței Ucrainei după prăbușirea Uniunea Sovietică, pe care o descrie drept „justiție”. Garanțiile de securitate și alegerile În contextul relației cu Washingtonul, Zelenski a respins acuzația că ar fi „dictator” și că ar fi început războiul. Iar despre posibilitatea unor garanții americane de securitate, el a sugerat că acestea ar trebui ancorate instituțional, inclusiv prin aprobări ale Congresul Statelor Unite, pentru a rezista schimbărilor politice de la Washington, D.C.. Pe tema cererii americane ca Ucraina să organizeze alegeri, Zelenski a spus că scrutinul este dificil sub lege marțială și în condițiile în care milioane de ucraineni sunt refugiați, iar teritorii sunt ocupate, dar a lăsat deschisă posibilitatea dacă ar deveni o condiție pentru încheierea războiului — cu insistența că ar fi nevoie mai întâi de garanții solide de securitate. În paralel, negocierile de la Geneva nu au produs încă un acord, iar subiectele teritoriale și garanțiile de securitate rămân printre cele mai sensibile puncte ale discuțiilor.
Imaginile din satelit arată că Iranul se pregătește de războiul cu SUA
Pe fondul unei acumulări semnificative de forțe americane în Orientul Mijlociu, Iranul transmite semnale clare că se pregătește pentru un posibil conflict major. Deși negocierile indirecte dintre Teheran și Washington au continuat la Geneva, tensiunile rămân ridicate, iar ambele părți par să își consolideze pozițiile pe teren. Potrivit unor surse citate de CNN, Casa Albă a fost informată că armata americană ar putea fi pregătită pentru un atac chiar din acest weekend, după mobilizarea accelerată a unor active aeriene și navale în regiune. Iranul reconstruiește infrastructura militară distrusă După atacul surpriză lansat de Israel în iunie anul trecut, care a vizat instalații nucleare și baze de producție a rachetelor, Iranul a trecut rapid la reconstrucție. În conflictul de 12 zile, Teheranul a răspuns cu sute de rachete și drone lansate asupra orașelor israeliene. Imagini satelitare recente arată că la baza de rachete Imam Ali din Khorramabad au fost reconstruite sau reparate mai multe structuri distruse anterior. De asemenea, la baza aeriană Tabriz, pistele și căile de rulare au fost refăcute, iar la baza Hamadan craterele provocate de bombardamente au fost astupate și adăposturile pentru aeronave reparate. Un punct strategic major este facilitatea de producție a rachetelor cu combustibil solid din Shahrud, unde lucrările de reconstrucție au avansat rapid. Experții susțin că producția ar putea fi acum chiar mai mare decât înaintea atacurilor. Occidentul nu a reușit până acum să convingă Iranul să își limiteze programul de rachete, pe care Teheranul îl consideră esențial pentru apărarea sa. Facilități nucleare fortificate În paralel cu reconstrucția militară, Iranul își consolidează facilitățile nucleare. La complexul subteran de lângă Natanz, intrările în tuneluri sunt întărite cu beton și acoperite cu pământ pentru a rezista eventualelor lovituri aeriene. La situl cunoscut drept „Taleghan 2”, din complexul militar Parchin, imaginile satelitare arată construirea unui sarcofag din beton peste instalație, ulterior acoperit cu sol, ceea ce ar putea transforma locația într-un buncăr greu de identificat și distrus. În apropiere de Isfahan, la Complexul Industrial „7th of Tir”, asociat producției de componente pentru centrifuge, clădirile avariate au fost refăcute, în ciuda sancțiunilor ONU impuse în octombrie 2025. Reformarea conducerii și pregătiri pentru scenarii extreme Conflictul de anul trecut a scos la iveală vulnerabilități în structurile de comandă iraniene. Liderul suprem, Ali Khamenei, ar fi devenit dificil de contactat în timpul atacurilor, iar autoritatea s-a dispersat la nivel provincial. Ca răspuns, Teheranul a consolidat Consiliul Suprem de Securitate Națională și a creat un nou Consiliu al Apărării pentru a gestiona situațiile de război. Veteranul de război și fost comandant IRGC, Ali Shamkhani, a fost numit secretar al noului organism, într-un semnal interpretat de analiști drept pregătire pentru un posibil „decapitation strike” american. Represiune internă și demonstrații de forță Pe plan intern, autoritățile iraniene au intensificat represiunea împotriva disidenței, temându-se că un conflict ar putea declanșa o schimbare de regim. Proteste generate de condițiile economice precare au fost reprimate violent, iar regimul a acuzat manifestanții că ar fi agenți străini. În același timp, Iranul a organizat exerciții navale în Golful Persic și a închis temporar porțiuni din Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ o cincime din producția mondială zilnică de petrol. Marina iraniană a desfășurat și exerciții comune cu Rusia în Golful Oman. SUA au răspuns prin desfășurarea a două portavioane în regiune, iar incidentele dintre navele și dronele iraniene și forțele americane s-au înmulțit. Mesajul Teheranului Experții susțin că strategia Iranului este clară: transmiterea unui avertisment către Washington că un conflict ar avea costuri ridicate. „Tactica iraniană este să convingă Statele Unite că războiul va fi costisitor”, a explicat Vali Nasr, profesor la Universitatea Johns Hopkins. Potrivit acestuia, Teheranul încearcă să arate că un atac nu ar fi o operațiune rapidă și fără consecințe, ci un conflict complex cu impact regional și global. În timp ce diplomația continuă formal, pregătirile militare de ambele părți sugerează că Orientul Mijlociu se află într-un moment de maximă tensiune, iar următoarele zile ar putea fi decisive pentru stabilitatea regiunii.
Armata ucraineană a eliberat 300 de kilometri pătrați în urma unei contraofensive în sudul țării, anunță Zelenski
„Nu putem spune că pierdem războiul, sincer, cu siguranță nu-l pierdem. Întrebarea este dacă vom câștiga, da, aceasta este întrebarea, dar o întrebare care vine cu un preț foarte mare”, a declarat președintele Zelenski, într-un interviu acordat AFP. Liderul de la Kiev a anunțat că armata ucraineană a eliberat 300 de kilometri pătrați de teritoriu în cadrul unei contraofensive: „Astăzi pot felicita armata noastră mai presus de toate, toate forțele de apărare, pentru că până în prezent au fost eliberați 300 de kilometri pătrați”. Privind situația militară, șeful statului ucrainean a anunțat existența unor dificultăți tehnice pe linia frontului, inclusiv probleme de conectare la serviciul Starlink. „Există probleme, există provocări. I-am cerut ministrului Apărării să facă tot ce poate. Forțele rusești au probleme mult mai serioase în această privință”, spune Zelenski. În perspectiva negocierilor de pace, președintele ucrainean a spus că atât Moscova, cât și Washingtonul i-au cerut abandonarea Donbasului. „Americanii și rușii spun că, dacă vreți ca războiul să se termine mâine, părăsiți Donbasul”, spune liderul de la Kiev. Zelenski a mai acuzat Moscova că încearcă să folosească ideea organizării de alegeri în Ucraina pentru a-l înlătura de la putere: „Nimeni în Ucraina nu își dorește alegeri în timpul unui război. Toată lumea se teme de un efect distructiv, de o divizare a societății”. Șeful statului a mai declarat că în cazul desfășurării de trupe străine în timpul unui armistițiu, „Am dori să vedem contingentul mai aproape de linia frontului”. Despre sprijinul în domeniul informațiilor, președintele a precizat că Ucraina continuă să fie sprijinită de la Statele Unite, Franța și alți parteneri europeni, la un nivel similar cu cel anterior.
Viktor Orban declară Ucraina drept inamicul Ungariei. Ne atrag într-un război
Premierul maghiar Viktor Orban a catalogat oficial Ucraina drept „inamicul” Ungariei. Acesta acuză conducerea de la Kiev pentru violarea intereselor fundamentale ale guvernului de la Budapesta. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs electoral, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din primăvară. „Câtă vreme Ucraina îi cere Ungariei să renunțe la energia rusească ieftină, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră”, a spus premierul Ungariei. „Aderarea la UE a Ucrainei nu ar trebui să intre în discuție”, a adăugat Orban. „Ucrainenii trebuie să ne înțeleagă, Kievul să renunțe să mai solicite în mod constant, sau scuze Bruxelles, că trebuie ca Ungaria să renunțe la aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin. Câtă vreme Ucraina face asta, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră. Ucraina ne încalcă interesele fundamentale prin a solicita și a incita constant Bruxelles-ul pentru a deconecta Ungaria de la energia ieftină rusească. Oricine face asta nu este adversarul Ungariei, ci este inamicul ei.”, este declarația completă a premierului maghiar. Orban: Datorită Rusiei, un maghiar plătește la curent 600 de euro anual, nu 2700 de euro ca polonezii Viktor Orban spune că dacă Rusia nu aproviziona Ungaria cu gaz ieftin, un maghiar consumator obișnuit ar fi plătit anual în medie 2100 sau 2700 de euro, nu 660 de euro ca acum. „Dacă nu este petrol rusesc sau gaz rusesc, atunci noi toți trebuie să plătim prețuri mai mair. Astăzi, prețul mediu anual la energie a ajuns la 250.000 de florinți maghiari (660 de euro). Dar pentru polonezi și cehi, prețul este echivalentul a 800.000 sau chiar al unui milion de florinți maghiari (2110 – 2700 de euro).” Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: Clash Report Autorul recomandă: Viktor Orban a fost invitat la Casa Albă pentru a doua oară. După aproape un an de mandat, Nicușor Dan nu a fost primit încă de Donald Trump
Viktor Orban declară Ucraina inamicul Ungariei: Kievul ne încalcă interesele fundamentale
Premierul maghiar Viktor Orban a catalogat oficial Ucraina drept „inamicul” Ungariei. Acesta acuză conducerea de la Kiev pentru violarea intereselor fundamentale ale guvernului de la Budapesta. Declarația a fost făcută în timpul unui discurs electoral, în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din primăvară. „Câtă vreme Ucraina îi cere Ungariei să renunțe la energia rusească ieftină, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră”, a spus premierul Ungariei. „Aderarea la UE a Ucrainei nu ar trebui să intre în discuție”, a adăugat Orban. „Ucrainenii trebuie să ne înțeleagă, Kievul să renunțe să mai solicite în mod constant, sau scuze Bruxelles, că trebuie ca Ungaria să renunțe la aprovizionarea cu gaz rusesc ieftin. Câtă vreme Ucraina face asta, Ucraina nu este un simplu adversar – Ucraina este INAMICA noastră. Ucraina ne încalcă interesele fundamentale prin a solicita și a incita constant Bruxelles-ul pentru a deconecta Ungaria de la energia ieftină rusească. Oricine face asta nu este adversarul Ungariei, ci este inamicul ei.”, este declarația completă a premierului maghiar. Orban: Datorită Rusiei, un maghiar plătește la curent 600 de euro anual, nu 2700 de euro ca polonezii Viktor Orban spune că dacă Rusia nu aproviziona Ungaria cu gaz ieftin, un maghiar consumator obișnuit ar fi plătit anual în medie 2100 sau 2700 de euro, nu 660 de euro ca acum. „Dacă nu este petrol rusesc sau gaz rusesc, atunci noi toți trebuie să plătim prețuri mai mair. Astăzi, prețul mediu anual la energie a ajuns la 250.000 de florinți maghiari (660 de euro). Dar pentru polonezi și cehi, prețul este echivalentul a 800.000 sau chiar al unui milion de florinți maghiari (2110 – 2700 de euro).” Sursa Foto: Profimedia Sursa Video: Clash Report Autorul recomandă: Viktor Orban a fost invitat la Casa Albă pentru a doua oară. După aproape un an de mandat, Nicușor Dan nu a fost primit încă de Donald Trump
Polonia va furniza generatoare electrice Ucrainei pentru a rezista până la primăvară
În timp ce Ucraina traversează o perioadă dificilă pe durata valului de frig extrem și a penelor de curent cauzate de atacurile rusești asupra infrastructurii electrice ucrainene, Volodimir Zelenski l-a primit pe premierul polonez Donald Tusk, aflat în vizită la Kiev. Tusk a anunțat într-o conferință de presă că Polonia va furniza generatoare electrice Ucrainei pentru a rezista până la primăvară. Criza energetică s-a agravat în ultimele luni, iar Vladimir Putin și-a încălcat promisiunea făcută lui Donald Trump privind încetarea focului timp de o săptămână. „În acest moment critic, Ucraina nu poate fi lăsată singură”, a declarat Donald Tusk înainte de vizită. Premierul Poloniei a fost întâmpinat la gara centrală din Kiev de ministrul ucrainean de Externe Andrii Sybiha. „Polonia este un lider în sprijinirea Ucrainei, inclusiv în asistența energetică”, a spus Sybiha. În timpul conferinței de presă, liderul de la Kiev s-a declarat recunoscător premierului polonez pentru ajutorul făcut Ucrainei. „Ne-am întâlnit împreună cu Donald Tusk și cu reprezentanții presei. Am discutat detaliile negocierilor noastre și ne-am concentrat în primul rând pe problemele energetice și pe situația din Ucraina. Există proiecte pe care trebuie să le implementăm împreună cu Polonia. Mă aștept la o colaborare fructuoasă între ministerele energiei din țările noastre. Este important ca activitatea companiilor noastre din domeniul energiei să continue să fie una substanțială și, în ceea ce privește furnizarea de gaze către Europa și, în special, Ucraina, Polonia lucrează deja cu noi la acest lucru și vom mări volumele de furnizare a gazelor lichefiate. Sunt recunoscător societății poloneze pentru autorul acordat Ucrainei sub forma echipamentelor energetice necesare, în special a generatoarelor, care ajută Kievul și alte orașe”, a spus Zelenski. Autorul recomandă: Alertă în Ucraina. Curentul a căzut în toată țara în război. Probleme și peste Prut
Un bărbat s-a prezentat la Urgențe în Toulouse cu un obuz din Primul Război Mondial în rect
Operația neobișnuită a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, la spitalul Rangueil din Toulouse (Haute-Garonne), scrie Le Parisien. Un bărbat de 24 de ani s-a prezentat la urgențe cu un obuz din 1918 înfipt în rect, relatează La Dépêche, citat de Le Parisien. La sosirea la Urgențe, tânărul s-a plâns de dureri, dar nu a oferit mai multe detalii, precizează ICI Occitanie. Pacientul a fost operat rapid, iar echipa medicală a descoperit cu uimire un obuz din Primul Război Mondial în anusul pacientului. Obiectul măsoară 16 cm lungime și 4 cm diametru, precizează sursa. A fost instituit un perimetru de securitate și chemați geniștii, împreună cu forțele de ordine și pompierii, deoarece exista teama că dispozitivul ar putea exploda. Pompierii au confirmat pentru ziarul Le Parisien că au intervenit în timpul nopții la spitalul respectiv pentru a ajuta la dezamorsarea unei bombe. Geniștii s-au ocupat de neutralizarea proiectilului, care în final nu a reprezentat niciun pericol. Pacientul este încă internat în spital și ar putea fi audiat în curând. Presa locală precizează că forțele de ordine intenționează să deschidă o procedură „pentru încălcarea legislației privind armele”. Nu este prima dată când o situație improbabilă are loc în Franța. În decembrie 2022, un octogenar s-a prezentat cu un obuz introdus în rect, provocând evacuarea parțială a instituției.
Khamenei amenință SUA cu conflict regional dacă atacă Iranul. Navele americane se adună în Orientul Mijlociu
Potrivit informațiilor prezentate de presa de stat, Donald Trump ar fi amenințat în repetate rânduri cu intervenția în cazul în care Iranul nu ar accepta un acord nuclear sau dacă nu ar opri uciderea protestatarilor, în timp ce SUA și-ar fi consolidat prezența navală în Orientul Mijlociu. „(Trump) spune în mod regulat că a adus nave (…) Națiunea iraniană nu se va speria de aceste lucruri, poporul iranian nu va fi tulburat de aceste amenințări”, a afirmat Khamenei. El a adăugat că Iranul „nu este inițiatorul” și „nu vrea să atace nicio țară”, însă „va lovi puternic” pe oricine „atacă și hărțuiește” națiunea iraniană. În același timp, autoritățile iraniene au sugerat că o soluție diplomatică rămâne posibilă, declarându-se pregătite pentru negocieri „echitabile”, cu condiția ca acestea să nu urmărească limitarea capacităților defensive ale țării. Pe plan militar, Marina SUA ar avea în prezent în regiune șase distrugătoare, un portavion și trei nave de tip „littoral combat ship”, potrivit informațiilor citate. Tensiunile externe se suprapun peste consecințele protestelor interne, izbucnite la finalul lunii decembrie pe fondul dificultăților economice și transformate ulterior într-o provocare politică majoră pentru Republica Islamică, considerată cea mai acută de la înființarea sa în 1979. Manifestațiile s-au diminuat între timp, după reprimare. Bilanțul victimelor rămâne disputat: cifrele oficiale indică 3.117 decese asociate tulburărilor, în timp ce grupul pentru drepturi HRANA a anunțat duminică faptul că ar fi verificat până acum 6.713 decese. În declarațiile sale, Khamenei a comparat protestele cu o „lovitură de stat”, susținând că obiectivul „sedițiunii” ar fi fost atacarea centrelor care guvernează țara, potrivit presei de stat.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 848. Președintele Iranului declară că un război nu este în interesul nici al nostru, nici al SUA
Președintele iranian Massoud Pezeshkian a declarat că un război nu ar fi „în interesul nici al Iranului, nici al SUA”, afirmații făcute într-un moment în care Donald Trump întreține îndoiala cu privire la o operațiune militară împotriva Teheranului, informează France Presse. „Republica Islamică Iran nu a căutat niciodată și nu caută în niciun caz războiul, fiind profund convinsă că un război nu ar fi în interesul nici al Iranului, nici al SUA, nici al regiunii”, a afirmat Pezeshkian în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi. Progrese în negocierile cu SUA? Un înalt lider iranian a informat, sâmbătă, 31 ianuarie, despre „progrese în negocierile” cu Washingtonul, într-o răsturnare de situație a acestui context tensionat alimentat timp de mai multe zile de declarații belicoase de o parte și de alta. „Contrar propagandei de război create artificial de media, instituirea unui cadru de negociere progresează”, a scris în persană, pe platforma X, Ali Larijani, secretarul celei mai înalte structuri de securitate din Iran, care în ajun a fost primit la Moscova de președintele rus Vladimir Putin. Această declarație intervine în timp ce președintele american Donald Trump declara vineri că „Iranul vrea să încheie un acord” asupra programului nuclear, adăugând că el i-a dat Teheranului un ultimatum. Liderul de la Casa Albă nu a oferit alte detalii. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Fereastra lui Putin pentru pace se îngustează: bugetul Rusiei intră sub presiune pe fondul negocierilor privind Ucraina
În acest context, emisarul Kremlinul, Kirill Dmitriev, urmează să se întâlnească sâmbătă, 31 ianuarie, la Miami cu oficiali americani, pe măsură ce Moscova se teme că cheltuielile bugetare din acest an ar putea depăși din nou nivelurile planificate dacă vor fi necesare alocări suplimentare pentru front. Oficiali ruși ar căuta surse noi de venit de până la 1,2 trilioane de ruble (aprox. 16 miliarde de dolari) pentru a echilibra un indicator bugetar-cheie, potrivit Bloomberg. Suma ar echivala cu încă aproximativ 0,5% din PIB peste deficitul planificat pentru 2026, de 1,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor din energie și al impactului unei aprecieri neașteptate a rublei, spun sursele. Negocierile avansează tehnic, dar se blochează politic la teritorii Pe plan diplomatic, reprezentanți ruși și americani explorează modalități de a încheia războiul declanșat de invazia la scară largă din 2022, însă Moscova ar vedea șanse reduse pentru un „breakthrough” rapid, potrivit acelorași persoane. În timp ce delegațiile militare ar discuta detalii tehnice despre implementarea unui eventual armistițiu, disputa privind teritoriile ar necesita decizii politice la cel mai înalt nivel. Calendarul politic din SUA poate schimba miza pentru Kremlin Potrivit lui Alexander Gabuev, director la Carnegie Russia Eurasia Center cu sediul la Berlin, Kremlinul urmărește și calendarul politic american: pe măsură ce Donald Trump se concentrează tot mai mult pe alegerile „midterm” din noiembrie, disponibilitatea Washingtonului de a menține aceleași propuneri ar putea să nu fie nelimitată. Petrolul și rubla, combinația care poate adânci gaura bugetară Presiunea pe buget ar putea crește dacă sancțiunile americane obligă producătorii ruși să vândă țițeiul cu discounturi mai mari, într-un context de prețuri slabe. Bugetul pe 2026 mizează pe venituri din petrol și gaze de 8,9 trilioane ruble, pe baza unei ipoteze de 59 dolari/baril pentru Urals și a unui curs de 92,2 ruble/dolar. În prezent, Urals ar fi în jur de 55 dolari/baril, iar rubla în jur de 75/dolar; dacă nivelurile persistă, veniturile s-ar reduce la circa 6,75 trilioane ruble, ceea ce ar lăsa un minus estimat la aproape 2,2 trilioane ruble, potrivit calculelor Bloomberg. Deși deficitul planificat pentru 2026 rămâne relativ mic în comparație internațională, autoritățile au fost nevoite anul trecut să revizuiască ținta de deficit pentru 2025 de la 0,5% la 2,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor energetice și al cheltuielilor ridicate; 2025 s-a încheiat, potrivit datelor raportate public, cu un deficit de 2,6% din PIB.