Zelenski laudă noul pachet de sancțiuni europene și mulțumește SUA pentru sprijinul militar
Volodimir Zelenski a declarat, în cadrul summitului Uniunii Europene, că noul pachet de sancțiuni reprezintă „un rezultat puternic” și un semnal de unitate al Europei în fața agresiunii ruse. „Adevărul înseamnă mereu presiune și aceasta este ceea ce apasă asupra Rusiei. Le mulțumesc tuturor liderilor europeni pentru această zi și pentru presiunea prin sancțiuni”, a spus Zelenski. Președintele ucrainean a menționat că este recunoscător și Statelor Unite, precum și președintelui Donald Trump, pentru „sancțiunile energetice” care contribuie la slăbirea economiei ruse. „Presiunea este și ea o armă, iar apărarea antiaeriană este cea mai importantă armă în timpul acestor atacuri masive”, a afirmat liderul de la Kiev. Zelenski a mulțumit statelor care s-au alăturat programului Pearl, prin care Ucraina achiziționează rachete americane pentru sistemele Patriot, menționând în mod special Finlanda și Spania. El a subliniat și deciziile importante luate de Germania în sprijinul apărării ucrainene. „Suntem recunoscători pentru semnalul de astăzi că Uniunea Europeană va continua sprijinul financiar pentru Ucraina în 2026 și 2027. Este un semnal puternic de încredere și solidaritate”, a mai declarat președintele ucrainean.
Trump, despre război: Nu am spus niciodată că Ucraina îl va câștiga
Donald Trump a declarat luni, în cadrul unei conferințe de presă că mai are „o singură încercare” în ceea ce privește soluționarea războaielor. „Este vorba despre Rusia și Ucraina și cred că vom ajunge acolo, dar s-a dovedit a fi urât pentru că aveți doi lideri care se urăsc cu adevărat. Se urăsc mai mult decât orice altceva și asta face lucrurile puțin dificile”, a spus Trump, potrivit Sky News. Președintele SUA a fost întrebat dacă el crede că Ucraina poate câștiga războiul. „Nu cred că o vor face, dar tot l-ar putea câștiga, nu am spus niciodată că îl vor câștiga. Am spus că pot câștiga, orice se poate întâmpla. Războiul este un lucru foarte ciudat, se întâmplă multe lucruri rele”, a adăugat Trump. Președintele SUA și-a schimbat tonul după ce, în urmă cu câteva săptămâni, a sugerat la o reuniune a ONU că Ucraina ar putea să-și recucerească întreg teritoriul. Săptămâna trecută, Trump și Putin au vorbit la telefon și ulterior președintele SUA și-a temperat discursurile despre dotarea Ucrainei cu rachete Tomahawk. De asemenea, se pare că vineri s-a certat cu Zelenski la Casa Albă, sugerând că Ucraina ar trebui să accepte cererile lui Putin privind teritoriile pentru a pune capăt războiului.
Războiul din Ucraina, ziua 1334. Un atac în masă rusesc asupra unei instalații / Trump i-ar fi spus lui Zelenski să accepte condițiile lui Putin
Trump i-ar fi spus lui Zelenski să accepte condițiile lui Putin: Acceptă condițiile Moscovei sau așteaptă-te la distrugere Președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-ar fi spus omologului său ucrainean, Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii de vineri de la Washington, să accepte condițiile Moscovei pentru încheierea războiului sau să fie „distrus” de Rusia, a relatat Financial Times duminică, citând surse, scrie Baha. Întâlnirea dintre cei doi lideri a fost descrisă ca tensionată, Trump „într-un limbaj vulgar continuu”. El ar fi „aruncat la o parte” hărțile cu liniile frontului din Ucraina și i-ar fi cerut lui Zelenski să cedeze regiunea Donbas, din estul țării, susținând ulterior ideea de a încheia conflictul de-a lungul actualelor linii de control. Un atac în masă rusesc asupra unei instalații de cărbune a prins aproape 200 de mineri în subteran Rusia a lansat un atac la scară largă împotriva unei mine de cărbune din regiunea Dnipropetrovsk pe 19 octombrie, blocând 192 de angajați în subteran, a relatat compania energetică ucraineană DTEK. Atacul marchează al patrulea atac la scară largă asupra întreprinderilor de cărbune DTEK în ultimele două luni, a anunțat compania . În momentul grevei, 192 de mineri se aflau în subteranul întreprinderii, a declarat DTEK. A fost efectuată o evacuare pentru a-i aduce pe angajați la suprafață. Compania a anunțat ulterior că toți cei 192 de angajați au fost readuși în siguranță la suprafață. Niciunul dintre mineri nu a fost rănit. „Va lua ceva” – Trump spune că Putin a „câștigat” teritoriu în Ucraina Președintele rus Vladimir Putin a „câștigat anumite proprietăți” în timpul invaziei la scară largă a Ucrainei și ar trebui să fie de așteptat să preia teritoriul ucrainean ca parte a unui acord de pace, a declarat președintele american Donald Trump într-un interviu acordat Fox News, difuzat pe 19 octombrie. Interviul a fost înregistrat cu câteva zile mai devreme, imediat după conversația telefonică a sa cu Putin, pe 16 octombrie. Apelul a avut loc înainte de întâlnirea lui Trump de la Casa Albă cu președintele Volodimir Zelenski – discuții care s-au încheiat cu dezamăgire pentru delegația ucraineană, fără nicio promisiune privind rachetele Tomahawk . Înainte de apelul cu Putin, Trump adoptase un ton mai dur față de Rusia în comentariile publice. Însă, în comentariile adresate gazdei Fox News, Maria Bartiromo, care a întrebat dacă Putin ar accepta un acord de pace fără concesii teritoriale, Trump a fost nepăsător în ceea ce privește pierderea teritoriilor ucrainene. „Ei bine, o să ia ceva”, a spus Trump. „Adică, s-au luptat și, ăă, are o mulțime de proprietăți. Adică, știi, a câștigat anumite proprietăți, dacă spui asta, a câștigat anumite proprietăți.” UE dorește să-și extindă competențele pentru a aborda navele flotei fantomă a Rusiei, potrivit unui document UE dorește să-și extindă competențele blocului pentru a aborda navele flotei fantomă a Rusiei în scopul efectuării de inspecții, potrivit unui document pregătit pentru reuniunea de luni a miniștrilor de externe ai UE și consultat de POLITICO. Gigantica uzină de gaz din Rusia suspendă aprovizionarea din Kazahstan după atacul cu drone ucrainene Uzina de procesare a gazului din Orenburg, cea mai mare instalație de acest gen din lume, a fost nevoită să suspende aprovizionarea cu gaz din Kazahstan după un atac cu drone ucrainene, a declarat duminică ministerul energiei din Kazahstan. Guvernatorul regional al regiunii Orenburg, Yevgeny Solntsev, a declarat duminică că uzina a fost parțial avariată și că atacul cu drone a provocat un incendiu într-un atelier al uzinei. Incendiul a fost stins ulterior, a raportat mass-media rusă Kommersant, citând operatorul. Dronele ucrainene au lovit peste noapte o importantă uzină de prelucrare a gazelor din sudul Rusiei, provocând un incendiu Uzina din Orenburg, administrată de gigantul gazier de stat Gazprom și situată într-o regiune cu același nume, lângă granița cu Kazahstanul, face parte dintr-un complex de producție și prelucrare care este una dintre cele mai mari instalații de acest gen din lume, cu o capacitate anuală de 45 de miliarde de metri cubi. Oligarhul rus exilat: Putin i-a transmis lui Trump semnalul că este pregătit pentru un acord privind Ucraina Oligarhul rus exilat Mihail Hodorkovski a afirmat că Vladimir Putin îi transmite semnalul că este pregătit să încheie un acord privind Ucraina cu Donald Trump. Soldat ucrainean și mare maestru câștigă medalia de aur la Campionatul European de Șah pe Echipe Soldatul ucrainean și mare maestru de șah Ihor Kovalenko a câștigat medalia de aur individuală la Campionatul European de Șah pe Echipe, a raportat The Guardian pe 18 octombrie, citând organizatorii turneului. Forțele ruse continuă să avanseze pe mai multe linii de front din Ucraina Forțele ruse continuă să avanseze pe mai multe porțiuni ale lungii linii de front din Ucraina, în ciuda unui nou apel al președintelui american Donald Trump pentru încetarea luptelor de-a lungul liniilor existente. Ambele părți „ar trebui să se oprească acolo unde se află”, a declarat Trump vineri pe rețelele de socializare, după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky la Washington DC. Ucraina nu poate câștiga războiul cu Rusia și ar trebui să negocieze condițiile de pace Ucraina nu poate câștiga războiul cu Rusia și ar trebui să negocieze condițiile de pace cu Kremlinul, potrivit celui mai înalt ofițer al armatei britanice. Feldmareșalul Lord Richards a declarat că Kievul nu va putea alunga soldații lui Vladimir Putin din Ucraina fără ajutorul forțelor NATO, care nu se vor implica pe teren. A început repararea centralei nucleare de la Zaporojie Lucrările de reparare a liniilor electrice avariate care alimentează centrala nucleară ucraineană de la Zaporojie au început după o lungă perioadă de întrerupere a alimentării, a anunțat sâmbătă agenția nucleară a ONU. Centrala, ocupată de forțele ruse din martie 2022, a pierdut conexiunea la rețeaua electrică pe 23 septembrie pentru a zecea oară – cea mai lungă întrerupere a alimentării externe a centralei de la invadarea Ucrainei de către Rusia. Putin subliniază ca vrea controlul deplin asupra regiunii Donețk Putin a subliniat din nou că controlul deplin asupra regiunii Donețk este esențial pentru orice acord, semnalând în același timp posibile compromisuri privind regiunile Zaporojie și Herson în cadrul convorbirii telefonice
Care e condiția lui Putin să oprească războiul. Discuția, în telefonul de peste 2 ore cu Trump
Președintele rus Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump. El a cerut Kievului să predea controlul deplin asupra Donețkului, o regiune strategic vitală din estul Ucrainei, drept condiție pentru încheierea războiului. Oficialii au spus despre cererea lui Putin că ar dezavantaja semnificativ Ucraina, dar și că ar putea fi un obstacol în calea păcii. Condiția lui Vladimir Putin pentru încetarea războiului din Ucraina Concentrarea lui Putin asupra Donețkului sugerează că acesta nu renunță la cererile anterioare care au lăsat conflictul într-un impas, în ciuda optimismului lui Trump cu privire la obținerea unui acord. Rusia sau separatiștii susținuți de Rusia au revendicat părți din regiune din 2014, dar nu au reușit niciodată să cucerească întreaga regiune prin forță. Donald Trump nu a comentat public cererea lui Vladimir Putin, el intenționează să aibă o întâlnire cu liderul rus în Ungaria în următoarele săptămâni pentru continuarea discuțiilor despre cum să pună capăt războiului. Putin, dispus să cedeze două regiuni ale Ucrainei În apelul telefonic dintre Trump și Putin, liderul rus a sugerat că ar fi dispus să cedeze părți din alte două regiuni ale Ucrainei pe care le-a cucerit parțial, Zaporijia și Herson, în schimbul controlului deplin asupra Donețkului. Unii oficiali ai Casei Albe au prezentat acest lucru ca un progres, potrivit unuia dintre cei doi înalți oficiali, care a fost informat despre apelul telefonic cu Putin. Trump și-a reînnoit atenția asupra încheierii războiului după ce a obținut un armistițiu și un acord de schimb de ostatici și prizonieri în Gaza. Președintele a oscilat între perspectiva rusă și cea ucraineană asupra conflictului timp de luni de zile. Oficialii au declarat că trimisul lui Trump, Steve Witkoff, a presat delegația ucraineană cu privire la predarea Donețkului în timpul întâlnirii de vineri, menționând că regiunea este în mare parte vorbitoare de limbă rusă, un subiect frecvent de discuție la Kremlin. Mulți ucraineni — inclusiv Zelenski însuși — au crescut vorbind limba rusă ca limbă maternă, iar în societatea ucraineană, vorbirea limbii ruse nu a fost dintotdeauna un semn de simpatie față de Moscova. Ucrainenii au trecut la utilizarea limbii ucrainene în anii de la anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014.
Războiul din Ucraina, ziua 1333. ISW: Rusia încearcă să normalizeze relațiile cu SUA și să limiteze sprijinul pentru Ucraina / Zelenski, după întâlnirea cu Trump: Încetarea focului trebuie să fie primul pas
Rusia își reconstruiește rețeaua de spioni în Europa, după pierderea a peste 700 de agenți Serviciul de Informații Externe al Ucrainei anunță că rețeaua de spioni ruși în Europa a suferit pierderi majore de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Volodimir Zelenski: Trump a spus că Putin mă urăște Volodimir Zelenski, a declarat, după întâlnirea de vineri cu președintele american Donald Trump, că acesta i-ar fi spus că liderul rus Vladimir Putin „îl urăște” Orban spune că Budapesta oferă o șansă pentru pacea în Ucraina Viktor Orban a menționat următoarea întâlnire dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și președintele rus, Vladimir Putin care va avea loc în Budapesta. Liderii europeni insistă asupra unui plan de pace pentru Ucraina, după întâlnirile dezamăgitoare de la Washington. În urma discuțiilor la nivel înalt dintre oficialii ucraineni și americani care au avut loc săptămâna aceasta la Washington, liderii europeni își reînnoiesc apelurile pentru un plan de pace care să pună capăt invaziei Rusiei, după o aparentă schimbare a sprijinului SUA pentru Kiev. „În urma întâlnirii sale cu președintele (Donald) Trump, am coordonat și vom asista la următorii pași. Ceea ce are nevoie Ucraina acum este un plan de pace”, a scris Merz pe X. Merz ar fi mai spus că întâlnirea nu a decurs așa cum spera președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit publicației germane n-tv. AIEA anunță că sunt în curs de desfășurare reparații la centrala nucleară din Zaporijia, odată cu stabilirea zonelor de armistițiu Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a declarat că „ambele părți au colaborat constructiv” cu agenția pentru a facilita implementarea planului de reparații. Lucrările de restaurare a energiei la Centrala nucleară Zaporojie au început sub supravegherea AIEA Lucrările de restaurare a alimentării cu energie electrică la Centrala nucleară Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, au început după patru săptămâni în care instalația a fost complet deconectată de la rețeaua electrică a Ucrainei. Kremlinul continuă să folosească o strategie retorică dublă, combinând propuneri economice cu amenințări militare implicite, în timp ce încearcă, în paralel, să normalizeze relațiile SUA–Rusia și să limiteze sprijinul Washingtonului pentru Ucraina, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW). Se precizează că, în zilele de 16–17 octombrie, directorul Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF) și principal negociator al Kremlinului, Kirill Dmitriev, a publicat o serie de mesaje pe platforma X, promovând ideea unui posibil proiect economic comun între SUA și Rusia. Analiștii consideră că această inițiativă a fost menită să convingă administrația președintelui Donald Trump că normalizarea relațiilor dintre cele două țări ar aduce beneficii economice și politice, fără a fi nevoie de negocieri de pace cu Ucraina. Potrivit cercetătorilor, Dmitriev acționează, practic, ca un „agent de persuasiune” pe care Kremlinul îl folosește pentru a consolida contactele cu administrația Trump. Inițiativa sa are probabil scopul de a atrage atenția mass-media și de a întări narațiunea Kremlinului potrivit căreia cooperarea economică bilaterală ar reprezenta o alternativă mai bună la negocierile de pace privind Ucraina. Raportul mai menționează că, vineri, directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei (SVR), Serghei Narîșkin, a declarat că Moscova ar considera furnizarea de rachete Tomahawk către Ucraina drept un „gest ostil” care amenință securitatea globală. „Kremlinul s-a bazat constant pe amenințări voalate și explicite, inclusiv pe retorica nucleară, și a început să ofere stimulente economice pentru a descuraja ajutorul occidental acordat Ucrainei”, au concluzionat experții ISW. Finlanda nu va recunoaște niciodată Crimeea ca parte a Rusiei Donald Trump este „singurul care îl poate forța” pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor privind războiul din Ucraina, a declarat președintele Finlandei într-un interviu pentru BBC. Stubb a subliniat că Finlanda nu va recunoaște niciodată Crimeea, nici regiunile Donețk și Lugansk, ca părți ale Rusiei. „Singurii care pot decide asupra teritoriilor sunt ucrainenii înșiși”, a spus el. Un mort și 11 răniți în urma atacurilor rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina Atacurile lansate de Rusia în ultimele 24 de ore pe teritoriul Ucrainei s-au soldat cu moartea unui civil și rănirea a cel puțin 11 persoane, au anunțat sâmbătă dimineață autoritățile regionale. Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, Rusia a lansat peste noapte 136 de drone, toate fiind interceptate. Moscova a tras, de asemenea, trei rachete ghidate antiaeriene de tip S-300 din regiunea Kursk, vizând nordul, sudul, estul și centrul Ucrainei. În Harkov, un bărbat de 58 de ani a fost ucis, iar o femeie de 83 de ani a fost rănită în urma unui atac rusesc. În total, forțele ruse au lovit 12 localități din regiune folosind 23 de drone, a precizat guvernatorul Oleh Syniehubov. În Herson, o femeie de 20 de ani se află în stare gravă după ce mașina sa a fost atacată cu un dispozitiv exploziv lansat de o dronă. Potrivit guvernatorului Oleksandr Prokudin, bombardamentele rusești au avariat șase blocuri de locuințe, 11 case, o clădire administrativă, o instituție de învățământ, un autobuz și mai multe vehicule. Trei persoane au fost rănite. În Zaporojie, o persoană a fost rănită în urma unui atac cu dronă, a declarat guvernatorul Ivan Fedorov. Cinci persoane au fost rănite în Sumî, potrivit administrației regionale. În Dnipropetrovsk, atacurile cu drone au afectat o unitate medicală, o fermă, o seră și un autoturism. Orașul Nikopol a fost, de asemenea, lovit de artileria rusă în ultimele 24 de ore. Kievul susține că armata rusă a pierdut 1.150 de soldați în ultimele 24 de ore Rusia a pierdut peste 1.129.000 de militari, uciși sau răniți, în Ucraina de la începutul invaziei la scară largă din 24 februarie 2022, potrivit unui raport publicat sâmbătă de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Ukrinform. În ultimele 24 de ore, armata ucraineană estimează că aproximativ 1.150 de soldați ruși au fost uciși sau răniți. În total, armata rusă ar fi pierdut 11.267 de tancuri, 23.396 de vehicule blindate de luptă, 33.789 de sisteme de artilerie, 1.522 de lansatoare multiple de rachete, 1.228 de sisteme antiaeriene, 428 de avioane, 346 de elicoptere, 71.523 de drone tactice, 3.864 de rachete de croazieră, 28 de nave,
Războiul din Ucraina, ziua 1327. Zelenski: Rusia a lansat peste 3.100 de drone, 92 de rachete și 1.360 de bombe într-o săptămână / Serviciile secrete americane ajută Ucraina să atace infrastructura energetică a Rusiei
Trupele ruse au lansat peste 3.100 de drone, aproximativ 1.360 de bombe planante și 92 de rachete de diferite tipuri asupra Ucrainei în ultima săptămână, a declarat, duminică, președintele Volodimir Zelenski. Într-un efort reînnoit de a perturba rețeaua energetică a Ucrainei înainte de venirea iernii, Rusia a efectuat săptămâna aceasta mai multe atacuri cu rachete și drone la scară largă asupra instalațiilor energetice și de gaze. Un atac nocturn de vineri a dus la întreruperi de curent pe scară largă în mai multe regiuni. Infrastructura civilă a fost, de asemenea, lovită, provocând victime atât în Kiev, cât și în regiunile Zaporizhzhia și Dnipropetrovsk din estul țării. Zelenski a declarat că Rusia intensifică atacurile pe măsură ce atenția globală se îndreaptă către Orientul Mijlociu, unde Israelul și Hamas au convenit săptămâna aceasta asupra primei faze a unui plan de pace negociat de SUA, scrie The Kyiv Independent. Serviciile secrete americane ajută Ucraina să atace infrastructura energetică a Rusiei Statele Unite ajută Ucraina de luni de zile să lanseze atacuri de lungă distanță asupra instalațiilor energetice rusești, într-un efort comun de a slăbi economia și de a-l forța pe Vladimir Putin să se așeze la masa negocierilor, a scris, duminică, Financial Times (FT) citat de Reuters. Serviciile secrete americane au ajutat Kievul să lovească importante active energetice rusești, inclusiv rafinării de petrol, situate mult în spatele liniei frontului, a scris ziarul, citând oficiali ucraineni și americani anonimi familiarizați cu campania. Peskov: „Moscova știa” Casa Albă, biroul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și ministerul de Externe al Ucrainei nu au răspuns imediat la solicitările Reuters de a comenta. Nu a existat niciun comentariu imediat din partea ministerului de Externe rus. Moscova a declarat luna aceasta că Washingtonul și alianța NATO furnizau în mod regulat informații serviciilor secrete de la Kiev în războiul lansat de Putin în februarie 2022. Peste 135.000 de soldați ruși au fost uciși până acum în război Publicația independentă rusă Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a confirmat identitatea a 135.100 de militari ruși uciși în Ucraina. Cel mai recent raport al publicațiilor acoperă perioada 24 februarie 2022 – 9 octombrie 2025. De la ultima actualizare, la sfârșitul lunii septembrie, au fost confirmați încă 2.485 de militari ruși uciși. Jurnaliștii menționează că cifrele reale sunt probabil mult mai mari, deoarece informațiile verificate provin din surse publice, precum necrologuri, postări ale rudelor, evenimente comemorative (cum ar fi plantări de copaci), articole din presa regională sau declarații ale autorităților locale. Potrivit publicațiilor, bilanțul raportat al morților include acum 38.200 de voluntari, 18.450 de prizonieri recrutați și 15.200 de soldați mobilizați. De asemenea, peste 5.800 de ofițeri au fost confirmați ca fiind uciși.
Ce se va întâmpla dacă România va fi pusă în situația de a deschide focul. Declarația generalului Vlad Gheorghiță
Generalul Vlad Gheorghiță a vorbit în cadrul unui interviu despre ce se va întâmpla în cazul în care România va fi pusă în situația de a deschide focul și dacă asta va însemna începutul războiului sau nu. „Dacă avem amenințare pentru deschiderea focului, se va deschide focul, e clar. Nu neapărat că am intrat în război, pentru că repet, România este parte a alianței Nord Atlantice”, a precizat Generalul Vlad Gheorghiță. Când se poate spune că într-o țară a început războiul Invitat la Antena 3, Generalul Vlad Gheorghiță a făcut declarații și despre condițiile în care se poate activa articolul 5 al Tratatului de la Washington „Pentru activarea articolului 5 al Tratatului de la Washington în cadrul unui consiliu care este o decizie politică. Se activează la solicitarea țărilor membre, în momentul în care s-a luat o decizie în consiliul Nord Atlantic atunci se poate considera că a intrat o țară în război.” Întrebat când a fost activat acest articol, Generalul a amintit de atentatele de la 11 septembrie 2001. În dimineața acelei zile, 19 teroriști Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri. Vlad Gheorghiță a precizat că activarea articolului în 2001 nu a însemnat că toate statele membre NATO au intrat atunci în război. „Până în momentul de față nu a fost activat articolul 5 decât după evenimentele din Statele Unite, decât după 11 septembrie. Au intrat toate țările din NATO în război în momentul respectiv? Nu. Au fost decizii naționale.”, a mai spus Generalul. Recomandările autorului:
Adrian Severin: Războiul tulbură afacerile. Bursele vor reacționa pozitiv când se va discuta despre pace
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a analizat schimbările geopolitice și efectele lor asupra economiei europene. Discuția a pornit de la rețelele de influență formate în ultimele două decenii și a ajuns la impactul războiului din Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Păi dacă n-a fost valid, înseamnă că n-ai niciun rezultat” Pornind de la ideea că sistemele construite în 10–20 de ani sunt greu de destructurat, Severin a spus că aceste rețele nu sunt doar recente, ci osificate în timp. El consideră că procesul a început în România încă din anii 2005–2010. S-a accentuat odată cu referendumul din 2012. „S-a osificat și asta n-a început de astăzi. Eu cred că de prin 2009, cel mai târziu 2010, chiar și 2005, dar era mai complicat, a început acest proces și el s-a accelerat de prin 2012 cu referendumul acela care a fost tot o lovitură de stat categorică de demitere a președintelui, care a fost invalidat pur și simplu, fără eventual să-l reluăm. Bun, să zicem că ăla n-a fost valid. Păi dacă n-a fost valid, înseamnă că n-ai niciun rezultat. Trebuie să-l repeți. Nu să spui că e în regulă cum a fost.”, afirmă invitatul. „Războiul tulbură afacerile” Comentând analiza privind prăbușirea lui Macron și efectele asupra piețelor, Severin a spus că nu este vorba despre căderea unui lider, Se discută despre efectele unui război prelungit. Războiul sperie investitorii, pentru că banul „fuge” de instabilitate. „Nu e deloc așa, dacă îmi dați voie. Războiul este cel care tulbură afacerile. Orice om de afaceri sau orice cetățean care cât de cât citește în domeniul ăsta sau se informează știe că războiul, revoluția, răscoala, cutremurul, pandemia, toate acestea sperie banul. Banul care este cel ce se investește pentru a realiza profit și afacerile merg. Dacă domnul Macron cade, care este identificat cu sabotarea păcii la care se poate ajunge în războiul acesta, nu ucraineano-rus, repet, euro sau la ora actuală este euro-rus, a fost euro-atlantico-rus, acum este doar euro. Americanii s-au retras și au fost de treaba, au șters-o, au întins-o.”, spune el.
Adrian Severin: O politică de război este împotriva politicilor Uniunii Europene
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Adrian Severin a vorbit despre situația politică din Franța și despre consecințele acesteia asupra Uniunii Europene. El a explicat că politica președintelui Macron contravine intereselor reale ale Europei și pune în pericol stabilitatea statelor membre. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Este o politică împotriva intereselor Franței” Adrian Severin a spus că principalele partide din Franța, care se bucură de susținerea electoratului, sunt amândouă favorabile păcii. Acestea se opun direcție promovate de președintele Emmanuel Macron. Severin consideră că poziția lui Macron destabilizează întreaga construcție europeană. „Principalele partide politice din Franța care au reușit să atragă susținerea electoratului, susținerea populației, sunt amândouă în favoarea păcii și împotriva politicii războinice a domnului Macron, care, repet, este o politică împotriva intereselor Franței, intereselor fundamentale ale Franței și, pe cale de consecință, pentru că Franța este un actor european important, împotriva intereselor fundamentale ale Uniunii Europene.”, afirmă invitatul. „România este împinsă să-și asume riscuri” Fostul ministru de externe a explicat că România este afectată în mod direct de politica adoptată la Paris. El spune că Bucureștiul este adesea împins să își asume riscuri care depășesc capacitatea și interesul național. O asemenea atitudine poate deveni periculoasă pe termen lung. „Această politică e împotriva intereselor țărilor europene. Și, bineînțeles, asta am vrut să spun, intereselor României, ca țară membră a Uniunii Europene, care, în plus, e și țară de linia întâi și care, din această cauză, este împinsă mereu să-și asume riscuri nemăsurate.”, spune el. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică”
Rusia respinge acuzațiile privind dronele din Germania. Medvedev îi acuză pe Merz și Macron că vor să stârnească frica de război în Europa
„Există mulți politicieni în Europa care tind, în prezent, să dea vina pe Rusia pentru orice. O fac fără justificare și într-un mod generalizat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă Interfax. „Povestea cu aceste drone este, într-adevăr, ciudată, ca să nu spunem mai mult. Dar, pe de altă parte, nu există niciun motiv să fie învinuită Rusia pentru asta”, a adăugat Peskov, referindu-se la declarațiile făcute duminică de cancelarul Friedrich Merz, într-un interviu acordat postului public ARD. Friedrich Merz a declarat că autoritățile germane suspectează Rusia că se află în spatele multiplelor drone: „Știm că Putin vrea să ne testeze”. Președintele Vladimir Putin a afirmat joia trecută că acuzațiile la adresa Rusiei ar avea, probabil, scopul de a amplifica tensiunile și de a determina Europa să își majoreze cheltuielile pentru apărare. Totodată, el a respins drept „absurde” acuzațiile potrivit cărora Rusia ar intenționa să atace o țară membră NATO, în cadrul unui discurs susținut la un forum internațional de la Soci. Vicepreședintele Consiliului de Securitate Națională al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a acuzat pe Friedrich Merz și pe președintele francez Emmanuel Macron că vor să alimenteze teama de război. A sosit momentul ca populația să le „smulgă capetele” acestor „monștri”, a scris Medvedev. Fostul președinte al Rusiei a scris, luni, pe Telegram că ar putea exista diverse explicații pentru originea dronelor, inclusiv „provocări ale ucrainenilor care vor să atragă Europa într-un război”. Medvedev a admis și posibilitatea ca acestea să fie acțiunile unei „mişcări subterane pro-ruse” din anumite țări, având scopul de a destabiliza viața din Uniunea Europeană. În cele din urmă, ar putea fi și „opera unor huligani care vor doar să-și enerveze autoritățile”, a adăugat el. „De fapt, oricare dintre cauzele de mai sus, sau o combinație a acestora, ar putea fi motivul acestei panici legate de «dronele rusești»” a scris Medvedev. „Totuși, acesta nu este cel mai important lucru. Ceea ce contează cu adevărat este că europenii cu viziune scurtă experimentează pe pielea lor ce înseamnă pericolul de război”, a mai spus Medvedev.