Nicușor Dan i-a expus comisarului european pentru transport și turism atuurile României în conectivitate
„Transportul și asigurarea unor rute sigure pentru mărfuri capătă o importanță strategică tot mai mare atât pentru România, cât și pentru întreaga Uniune Europeană, pe fondul războiului din Ucraina și a actualei crize din Orientul Mijlociu”, este de părere Nicușor Dan. În acest context, întâlnirea pe președintele României, Nicușor Dan, a avut-o marți, la Palatul Cotroceni, cu Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transport durabil și turism, a vizat, în primul rând, modul în care țara noastră își poate valorifica mai bine atuurile în arhitectura generală a conectivității. Astfel, Portul Constanța, coridoarele Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee și coridoarele Rin – Dunăre au devenit esențiale atât pentru fluxurile de mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară. „I-am spus comisarului european Apostolos Tzitzikostas că, dată fiind poziția geostrategică a României, inclusiv pentru implementarea Coridorului vertical, țara noastră trebuie să acceseze mai mult din fondurile europene suplimentare destinate interconectivității. România are nevoie în continuare de dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel național, inclusiv finalizarea a trei proiecte majore de autostrăzi – A1, Sibiu–Pitești, care face legătura cu Europa Centrală, A7 – autostrada Moldovei, spre Ucraina și A8 „Autostrada Unirii”, care ne conectează cu Republica Moldova. Pentru toate investițiile din infrastructură, fondurile de coeziune rămân esențiale pentru noi. Securitatea țării noastre și, implicit, a Europei, depinde și de extinderea, în siguranță, a coridoarelor europene de transport către Ucraina și Republica Moldova, care ar genera și integrarea treptată în Piața Unică a acestor state”, a expus Dan.
Avertismentul dat de Putin în privința războiului din Iran. Consecințele ar putea fi la fel de grave ca cele ale pandemiei COVID-19
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că este greu de prezis consecințele conflictului din Orientul Mijlociu, însă unele evaluări compară impactul acestuia cu cel al pandemiei de COVID-19. Conflictul, spune Putin, provoacă daune semnificative logisticii, producției și lanțurilor de aprovizionare internaționale, exercitând totodată presiuni puternice asupra companiilor din domeniul hidrocarburilor, metalelor și îngrășămintelor. „Consecințele conflictului din Orientul Mijlociu sunt încă greu de evaluat cu exactitate”, a declarat Putin la sesiunea plenară a Congresului Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia. „Mi se pare că nici cei implicați direct în conflict nu pot face previziuni, iar pentru noi este și mai dificil”, a adăugat el. Foto: Mediafax „Totuși, există deja estimări conform cărora acestea pot fi comparate cu epidemia de coronavirus”, spune liderul de la Kremlin. „Permiteți-mi să vă reamintesc că aceasta a încetinit dramatic dezvoltarea tuturor regiunilor și continentelor, fără excepție.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Război în Iran, ziua 27: Iranul respinge oficial planul de pace al lui Trump China vede „semnale” din Iran pentru negocieri cu SUA. Wang Yi vorbește despre o „rază de speranță” în privința păcii din Orientul Mijlociu
Din cauza războiului din Golf, criza energetică ar putea dura 5 ani. Șoferii afectați de scumpiri nu pot decât să facă haz de necaz prin meme-uri
Compania QatarEnergy a declarat stare de „forță majoră” pentru unele dintre contractele sale pe termen lung de aprovizionare cu gaz natural lichefiat. Contractele vizează clienți precum Belgia, China, Italia și Coreea de Sud. În timp ce unele țări se pregătesc pentru plafonarea prețurilor la benzină și motorină, potrivit unei clauze din contractele încheiate de către QatarEnergy, părțile vor fi scutite de obligații din cauza unor evenimente imprevizibile. Companiile petroliere din Bahrain și Kuweit au invocat la rândul lor „forță majoră”, ca urmare a perturbării producției și tranzitului petrolier după atacurile Iranului și blocarea Strâmtorii Ormuz. Pagube devastatoare. QatarEnergy anunță cât vor dura și vor costa reparațiile de după război Piețele globale de energie au fost devastate după ce Iranul a lovit infrastructura energetică a țărilor arabe din Golf și chiar o centrală nucleară din Israel. Săptămâna trecută, directorul executi al QatarEneregy, Saad al-Kaabi, a a anunțat că instalația de gaz din Ras Laffan a fost distrusă în proporție de 17%, cauzând pagube anuale de 20 miliarde de dolari, pierderi care ar putea periclita consumul de carburanți din țări din Asia și Europa pentru mulți ani, potrivit Yahoo Finance. Reparațiile vor opri producția de 12,8 de milioane de tone pe an de gaz natural lichefiat, de la 3 la 5 ani. Qatar și alte țări din Golf au condamnat atacurile iraniene din regiune, acuzându-l de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU. Regimul islamist de la Teheran susține că a atacat doar bazele militare ale SUA staționate în țările arabe din Golf. Șoferii nu pot decât să facă haz de necaz. Vor fi constrânși să folosească mai rar mașinile Ca urmare a scumpirilor la benzină și motorină de după închiderea Strâmtorii Ormuz, mulți internauți, care s-au văzut nevoiți să-și lase mașinile în parcare și să se deplaseze cu transportul public în comun, n-au putut decât să facă haz de necaz prin meme-uri postate pe internet. Unele țări deja au anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină, însă pentru termen limitat. Anii următori se anunță a fi dificili din cauza penuriei de petrol și gaz natural lichefiat. Unii internauți au propus pe X mai multe mijloace „îndrăznețe” pentru reluarea tranzitului petrolier în regiunea Golfului Persic. Metode hazlii pentru reluarea tranzitului petrolier Transportarea petrolului cu camioane în stilul filmului „Mad Max Fury Road” de la punctul de îmbarcare la punctul de debarcare situat cât mai departe de Strâmtoarea Ormuz, însă ar presupune un drum de-a lungul Emiratelor Arabe Unite și Omanului; Al internaut a sugerat că lumea nu are nevoie de Strâmtoarea Ormuz, ci doar de vapoare cu baloane zburătoare; Vaporul cu roți gigantice de camion; O referință de tip „Easter Egg” la jocurile Portal; Revenirea la metodele vechi: cămilele; Unii insistă pe ideea cu vapoarele cu baloane cu heliu; Un internaut a sugerat că tot țițeiul extras ar trebui aruncat în ocean, iar vasele de pe coasta Omanului ar urma să-l colecteze dacă curenții oceanici sunt în direcția estică. AI spune că ar trebui construit o conductă prin care să fie reluat tranzitul petrolier; Cămile, din nou? Există și varianta ca brigăzi de muncitori să transporte găleți cu petrol dacă nu sunt destule cămile disponibile; Viermii de nisip din „Dune” – este sugestia cea mai SF propusă de către un internaut de pe X. Sursa Foto: X Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
Război în Ucraina, ziua 1489. Rușii atacă dezlănțuit, sirenele răsună în aproape toată Ucraina
Războiul din Ucraina a intrat marți, 24 martie 2026, în a 1.489-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Cel puțin trei persoane au fost ucise și alte 14 rănite marți în atacuri rusești la Poltava și Zaporojie, în centrul și sudul Ucrainei, anunță autoritățile regionale. Atac combinat cu rachete și drone La Poltava (centru), șeful administrației regionale, Vitali Dyakivnych, a făcut cunoscut pe Telegram că cel puțin două persoane au fost ucise și 11 rănite într-un atac inițial, care a provocat incendii și pagube în mai multe clădiri rezidențiale și la un hotel. În Zaporojie (sud), șeful administrației regionale, Ivan Fedorov, a anunțat pe Telegram „un atac masiv combinat cu rachete și drone. Din păcate, o persoană a fost ucisă și alte trei au fost rănite”. Pe de altă parte, în Peninsula Crimeea, anexată de Rusia, guvernatorul Sevastopolului a raportat cel puțin două morți și opt răniți într-o explozie urmată de un incendiu într-o clădire rezidențială din oraș, fără a oferi inițial o cauză a incendiului sau a stabili o legătură cu războiul în curs. Alerte aeriene au fost lansate marți pe întreg teritoriul Ucrainei, cu excepția regiunii Odesa (în sud), urmare a unui val masiv de atacuri rusești, notează AFP. Kievul anunță pierderile… Moscovei Forțele ruse au suferit mii de decese și cazuri de răniri grave în rândul soldaților săi în urma ofensivei de primăvară din Ucraina din ultimele săptămâni, a postat pe Facebook cel mai înalt oficial militar al Kievului, generalul Oleksandr Sîrskîi. „În patru zile, inamicul a pierdut peste 6.090 de soldați căzuți sau răniți”, a declarat generalul cu patru stele. Pierderile rusești din ultima săptămână au totalizat peste 8.700 de morți și răniți grav, mai a spus Sîrskîi. Cu toate acestea, ucrainenii nu au reușit să spargă frontul, a recunoscut comandantul-șef al trupelor lui Zelenski. Pe de altă parte, observatorii independenți au sesizat o activitate sporită a unităților rusești de-a lungul frontului în ultimele zile, trupele Moscovei încercând să exploateze condițiile meteorologice îmbunătățite și sfârșitul perioadei noroioase pentru a-și intensifica atacurile. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a raportat ocuparea a încă două localități din regiunea Donețk. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front
Suedia propune tăierea taxelor pe carburanți pentru a reduce impactul prețurilor cauzate de criza petrolieră. În urmă cu 3 zile, Bolojan a respins plafonarea prețurilor, considerată soluție populistă
Guvernul Suediei a anunțat că va propune micșorarea temporară a taxelor pe petrol și diesel, în timp ce creșterile de prețuri continuă să perturbe piața energetică globală ca urmare a războiului regional din Orientul Mijlociu, scrie Bloomberg. Dacă va trece de votul Parlamentului Suediei, propunerea tăierii de taxe va intra în vigoare de la 1 mai 2026. Până la finalul lunii septembrie 2026, consumatorii suedezi vor beneficia de prețuri plafonate. În toamna acestui an, Suedia va organiza alegeri parlamentare. Suedia reduce taxele la benzină și diesel „Toate partidele trebuie să recunoască că ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu și în restul lumii testează economia Suediei”, a declarat prim-ministrul Ulf Kristersson (Partidul Moderat) într-o conferință de presă, potrivit RTE. Conform planului guvernului Ulf Kristersson, tăierea taxelor va duce la reducerea prețului cu un krona (0,1 $) la litrul de benzină și 0,4 krona la litrul de diesel. Opoziția naționalistă se declară solidară cu guvernul liberal din Suedia Jimmie Akesson, liderul partidului naționalist „Democrații Suedezi” din opoziție, le-a declarat reporterilor: „Necesitarea unei mașini este evidentă în unele regiuni ale țării. Dar reducerea costurilor la carburanți este, de asemenea, o măsură care contribuie la reducerea inflației și aceasta este un alt motiv pentru a o face”. Coaliția de guvernare condusă de Ulf Kristersson este alcătuită din ministere conduse de Partidul Moderat (liberal-conservator pro-UE), Liberalii și Creștini-Democrații. Suedia ar putea subvenționa și electricitatea Dacă va fi necesar, Suedia va solicita permisiunea Comisiei Europene pentru a reduce și mai mult taxele, a declarat guvernul Suediei. Guvernul a adăugat că va introduse subvenții pentru gospodăriile care nu fac față prețurilor crescute la facturile de electricitate. Bolojan a respins plafonarea prețurilor la carburanți:Refuz să vând soluții populiste Cu toate că guvernul Suediei este de dreapta, a plafonat prețurile la carburanți pentru a atenua povara asupra consumatorilor. În urmă cu trei zile, premierul liberal Ilie Bolojan a refuzat să plafoneze prețurile la carburanți. „O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la o penurie”, a declarat Ilie Bolojan pe 20 martie. Premierul a precizat că se caută de „soluții de temperare a scumpirii carburanților”. România este din nou în urmă datorită liberalilor din PNL Abia luni, 23 martie, la aproape o lună de la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu care a declanșat cea mai mare criză energetică din ultimii 50 de ani, guvernul României a constatat „situația de criză”. „Guvernul va declara marți situație de criză pe piața carburanților și va limitra prin Ordonanță de Urgență adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile, arată un comunicat al Executivului.Măsurile vor fi luate pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire cu câte 3 luni, iar adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică.” Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
Motorina a ajuns la 10 lei. Băsescu spune până când va continua scumpirea carburanților
Traian Băsescu a vorbit la România TV din perspectiva unui fost comandant de navă care a transportat petrol. Diagnosticul său este simplu și dur. „Creșterea prețului se va opri doar dacă se opresc acțiunile militare și dacă se deschide Ormuz”, a declarat el. În lipsa acestor condiții, scumpirea va continua fără un plafon previzibil. 120 de dolari pe baril, un prag care poate fi depășit Băsescu și-a amintit perioada în care barilul de țiței ajunsese la 120 de dolari. „Era o adevărată dramă”, a spus el. Acum, în contextul actual, acest prag ar putea fi depășit în decurs de o săptămână dacă războiul continuă. Fostul președinte și-a exprimat îngrijorarea față de un scenariu și mai grav: lovirea instalațiilor de desalinizare a apei din Golf sau incendierea câmpurilor petrolifere. „Sper din suflet că nu se va ajunge acolo”, a spus el. Riscul extinderii conflictului Băsescu a avertizat că implicarea militară a mai multor state NATO în atacurile asupra Iranului ar putea declanșa reacții din partea Rusiei și Chinei. „Dacă ne ducem – Marea Britanie, Franța, Olanda, toată lumea – să bombardăm Iranul, stimulăm reacția Federației Ruse și a Chinei, care vor veni în sprijinul Iranului”, a explicat fostul președinte. Concluzia sa este îngrijorătoare. „Premisele unui război mondial sunt majore”, a afirmat Băsescu. El a adăugat că nicio mare putere nucleară nu acceptă să piardă un război fără a fi tentată să lanseze arma nucleară.
Traian Băsescu, avertisment dur: Nu suntem în siguranță. Despre Rutte: România nu trebuie să aibă încredere în acest om”
Pozițiile oficiale transmit liniște. Băsescu spune contrariul. Fostul președinte susține că războiul declanșat în Orientul Mijlociu a creat condiții favorabile pentru Rusia să avanseze în Ucraina și să se apropie de frontierele României. „Oricând lucrurile pot evolua rău”, a avertizat el, îndemnând românii să fie pregătiți pentru scenarii negative. Ucraina, abandonată. Rusia, avantajată Băsescu este de părere că efortul militar al Statelor Unite s-a mutat pe Orientul Mijlociu. Presiunea asupra statelor europene de a-l susține pe Trump și pe Netanyahu crește. Iar Ucraina, spune fostul președinte, este „pur și simplu abandonată”. „Bătălia noastră trebuie să fie să-i ținem pe europeni implicați în sprijinirea Ucrainei”, a declarat Băsescu. Altfel, România riscă să se trezească cu armata lui Putin la frontieră. Fostul președinte a menționat și blocajul creat de Viktor Orbán, care a împiedicat acordarea ajutorului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. „Ucrainenii sunt pe resurse proprii. E greu să faci față Rusiei doar cu resursele proprii”, a spus el. Atacul la adresa lui Rutte O declarație dură l-a vizat pe secretarul general NATO, Mark Rutte. Băsescu l-a cunoscut în Consiliul European și spune că România nu trebuie să aibă încredere în el. El a criticat mesajul lui Rutte, pe care îl consideră orientat exclusiv spre satisfacerea lui Trump, nu spre securitatea flancului estic. „Vine cu sloganul: niciun centimetru de teritoriu NATO nu va fi neapărat. Dar acum îți spune: hai să ne ducem toți în Golf”, a ironizat Băsescu. Pericolul unui al Treilea Război Mondial Fostul președinte a ridicat și o întrebare mai largă. Ce s-ar întâmpla dacă statele NATO ar trimite forțe militare în Golf pentru a-l susține pe Trump și pe Netanyahu? Care ar fi reacția Rusiei și a Chinei? „Nu cumva ne îndreptăm din prostie către al Treilea Război Mondial?”, a întrebat Băsescu . El a cerut o prezență militară americană concretă în Marea Neagră. „Nu l-am auzit pe Rutte să spună că ar trebui să punem un distrugător american în Marea Neagră”, a concluzionat fostul președinte.
Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 19. Atac cu rachete balistice iraniene în Israel/ Prețurile benzinei în SUA au atins cel mai ridicat nivel din toamna anului 2023
UPTADE: Garda Revoluționară Islamică afirmă că atacurile asupra Tel Avivului au fost o „răzbunare” pentru uciderea lui Larijani Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a transmis că rachetele sale au „lovit cu succes peste 100 de ținte militare și de securitate din inima” Israelului, ca răspuns la uciderea lui Larijani și a însoțitorilor săi. UPTADE: Incendiu izbucnit în urma unui atac asupra unei baze irakiene din Kirkuk Imaginile verificate de Al Jazeera arată flăcări pe cer în urma unui atac asupra bazei Imam Ali din orașul Kirkuk, situat în nord-estul țării. Baza găzduiește trupe ale Forțelor de Mobilizare Populară (PMF). Cunoscută în arabă sub numele de Hashd al-Shaabi, PMF este o grupare umbrelă formată în principal din facțiuni paramilitare șiite, inclusiv mai multe grupuri aliniate cu Iranul, și face parte oficial din forțele de securitate ale Irakului. Forțele americane și grupurile susținute de Teheran se angajează în schimburi de focuri de când a început războiul cu Iranul, cel puțin patru persoane fiind ucise marți într-un atac asupra unei clădiri folosite de PMF în Bagdad. Alte opt soldați ai PMF au fost uciși luni într-un atac asupra unui punct de control al PMF din provincia Anbar, în vestul Irakului. UPTADE: Presa israeliană raportează „pagube materiale semnificative” în centrul Israelului Postul de televiziune Channel 12 relatează că cel puțin patru locații au fost lovite în orașul Kafr Qassem, situat în centrul țării, în urma celui mai recent atac cu rachete din Iran, potrivit AlJazeera. „Există pagube materiale semnificative”, a relatat postul. „Două persoane afectate de panică au fost îngrijite la unul dintre locurile incidentului.” Anterior, am raportat că două persoane au fost ucise de răni provocate de șrapnel. Victimele se aflau în apropiere, în Ramat Gan. UPTADE: Arabia Saudită afirmă că 13 drone au fost interceptate în ultimele ore Ministerul Apărării al țării a declarat pe X că dronele au fost interceptate și distruse în provincia de est a țării. Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete asupra unor țări din regiunea Golfului, inclusiv Arabia Saudită, susținând că vizează obiective legate de armata americană, deși au fost lovite și infrastructuri civile. Datele au fost furnizate de Asociația Americană a Automobilelor, o organizație non-profit. Pe fondul crizei energetice, prețul unui galon a ajuns la 3,79 dolari. UPTADE: Atac de rachete din Iran – și în Dubai, Kuweit și Arabia Saudită în noapte de marți spre miercuri UPTADE: Agenția de știri Reuters raportează, citând martori oculari, despre „atacuri israeliene grele” în centrul Beirutului UPTADE: Ambasada SUA din Bagdad a fost atacată cu drone, potrivit postului de televiziune Al Hadath. UPTADE: Portavionul american Gerald R. Ford va ajunge la baza navală de pe insula Creta după un incendiu la bord Acest lucru a fost raportat de Reuters, care citează sursele. Motivele intrării sale în port nu au fost menționate. Incendiul la portavionul USS Gerald R. Ford nu a putut fi stins timp de peste 30 de ore, potrivit NYT. Doi oameni care au participat la stingerea incendiului au fost răniți, iar zeci de persoane au fost intoxicate cu monoxid de carbon. În incendiu au ars paturile a peste 600 de marinari, care acum sunt nevoiți să doarmă pe podea și pe mese. Pe 12 martie, Forțele Navale ale Statelor Unite au anunțat un incendiu pe portavionul USS Gerald R. Ford, aflat în Marea Roșie și care participa la operațiunile împotriva Iranului. Atac masiv cu rachete balistice iraniene în centrul Israelului: Doi morți și pagube majore la infrastructură Două persoane au fost ucise într-un atac cu rachete balistice iraniene, potrivit serviciului israelian de intervenție în situații de urgență, arată CNN. Paramedicii de la Magen David Adom (MDA) au sosit la fața locului, în orașul Ramat Gan, și au constatat decesul unui bărbat și al unei femei care au suferit răni grave provocate de șrapnel.
Îngrijorări privind operele de artă franceze împrumutate la Louvre Abu Dhabi, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu
Louvre Abu Dhabi, inaugurat în 2017, nu a suferit daune până în prezent, în ciuda conflictului izbucnit la sfârșitul lunii februarie și a sutelor de atacuri cu drone și rachete lansate în regiune. Reprezentanții muzeului au transmis că siguranța vizitatorilor, a angajaților și a colecțiilor de artă rămâne prioritatea principală, iar instituția continuă să fie deschisă publicului. Cu toate acestea, intensificarea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran a generat temeri în Franța privind securitatea unor opere valoroase aflate în Emiratele Arabe Unite, mai scrie Euronews. Îngrijorări în Franța și un parteneriat cultural de miliarde de euro Didier Selles, unul dintre negociatorii acordului cultural dintre Franța și Emiratele Arabe Unite, a declarat că operele de artă trebuie protejate cu maximă atenție în contextul actual. Și presa culturală franceză a ridicat semne de întrebare. Publicația La Tribune de l’Art a avertizat că lucrările împrumutate trebuie protejate în mod corespunzător. Ministerul Culturii din Franța a încercat să calmeze îngrijorările. Acesta a anunțat că autoritățile franceze mențin contact permanent cu autoritățile din Emiratele Arabe Unite pentru a se asigura că operele de artă sunt protejate. Acordul dintre Franța și Emiratele Arabe Unite pentru dezvoltarea muzeului Louvre Abu Dhabi este unul dintre cele mai importante parteneriate culturale internaționale. Franța a oferit expertiză, opere de artă și organizarea de expoziții în schimbul unui acord financiar de aproximativ 1 miliard de euro. Din aceștia, 400 de milioane de euro sunt oferiți doar pentru utilizarea numelui „Louvre”. În 2021, parteneriatul a fost prelungit până în 2047, pentru încă 165 de milioane de euro. Sute de opere de artă sunt împrumutate din Franța Muzeul Louvre Abu Dhabi deține o colecție permanentă de aproximativ 600 de opere de artă. Alte aproximativ 250 de lucrări sunt împrumutate temporar din Franța. Autoritățile nu au făcut publică lista exactă a operelor expuse în prezent. La inaugurarea muzeului au fost prezentate lucrări semnate de artiști celebri precum Leonardo da Vinci, Claude Monet, Vincent van Gogh și Andy Warhol. Au fost prezente și artefacte istorice, inclusiv o statuie a faraonului Ramses al II-lea. Potrivit unor surse apropiate proiectului, muzeul a fost proiectat pentru a rezista amenințărilor de securitate și dezastrelor naturale. În acest context, specialiștii avertizează că repatrierea rapidă a operelor de artă ar putea implica propriile riscuri logistice și de securitate. O astfel de decizie trebuie analizată cu atenție. Deocamdată, autoritățile continuă să monitorizeze situația din regiune, în timp ce muzeul Louvre Abu Dhabi își menține activitatea normală.
Războiul din Orientul Mijlociu. Prețul petrolului urcă puternic. Trump avertizează: Dacă aliații nu reușesc să ajute SUA în Iran, NATO va avea un viitor foarte rău
Administrația Trump a încercat în repetate rânduri să calmeze piețele și să reducă temerile privind blocajele din transportul maritim. Președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite vor trimite forțe navale pentru a escorta și proteja petrolierele care ies din Orientul Mijlociu. Totuși, administrația a recunoscut recent că ar putea dura săptămâni până când Marina americană va fi pregătită să înceapă această operațiune. Între timp, Iranul și-a intensificat presiunile, inclusiv prin amplasarea de mine în strâmtoare și prin amenințări că va lovi orice infrastructură petrolieră și de gaze asociată Statelor Unite. De la izbucnirea războiului, mai multe petroliere au fost deja lovite în Strâmtoarea Ormuz. Statele Unite au bombardat și insula Kharg, unde se află cea mai mare parte a producției petroliere iraniene. Cu toate acestea, administrația Trump a transmis că, pentru moment, a evitat să lovească direct producția de petrol a Iranului. Pe fondul escaladării crizei, Washingtonul a încercat în weekend să crească rapid producția internă pentru a contracara scumpirea carburanților. Și Agenția Internațională pentru Energie a intervenit. Statele membre au convenit miercuri să elibereze 400 de milioane de barili din rezervele de urgență, cea mai amplă acțiune colectivă din istoria instituției. Cu toate acestea, petrolul provenit din America și Europa nu va ajunge pe piață înainte de sfârșitul lunii martie. Efectele blocajului din Ormuz depășesc însă piața petrolului. Fermierii din întreaga lume depind de îngrășămintele transportate prin această rută, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor. În plus, produsele perisabile transportate pe mare, precum lactatele, fructele, legumele și peștele, ar putea fi printre primele mărfuri care se vor scumpi pe fondul perturbărilor comerciale. Volatilitatea rămâne ridicată și pe piețele financiare. În tranzacțiile de după închiderea burselor, unde volumele sunt mai mici și speculatorii își acoperă pozițiile, petrolul tinde să aibă oscilații mai puternice. Duminica trecută, cotațiile au urcat până aproape de 120 de dolari pe baril, înainte de a reveni în jurul pragului de 100 de dolari în cursul zilei de luni. Într-o discuție telefonică cu Financial Times, președintele SUA, Donald Trump, a lansat avertismente puternice chiar liderilor Alianței Nord Atlantice. Dacă nu vor reuși să ajute SUA să deschidă Strâmtoarea Ormuz, NATO se va confrunta cu un viitor „foarte rău”, spune liderul de la Casa Albă, transmițând un mesaj direct națiunilor europene să se alăture efortului său de război în Iran. În interviu, liderul de la Casa Albă a anunțat ce ajutor dorește de la europeni și de la China pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. „Avem un lucru numit NATO. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina, dar i-am ajutat. Nu sunt sigur că vor fi acolo pentru noi” În ciuda avertismentului său, Trump a fost pesimist că aliații SUA vor ține cont de apelurile sale de ajutor. „Avem un lucru numit NATO”, a spus Trump, care a criticat adesea alianța. „Am fost foarte amabili. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina. Ucraina este la mii de kilometri distanță de noi… Dar i-am ajutat. Acum vom vedea dacă ne vor ajuta. Pentru că am spus de mult că vom fi acolo pentru ei, dar ei nu vor fi acolo pentru noi. Și nu sunt sigur că vor fi acolo.” Rugat să specifice ajutorul de care are nevoie, Trump a spus „orice ar fi”. El a adăugat că aliații ar trebui să trimită dragoare de mine, dintre care Europa deține mult mai multe decât SUA.