Etichetă: razboi

Macron avertizează: SUA nu vor mai proteja Europa pe termen lung

„Provocarea Europei noastre este să fie mai puternică și mai independentă, pentru că avem Statele Unite ale Americii care nu ne vor mai proteja pe termen lung”, a spus Macron. El a invocat situațiile legate de Groenlanda, Iran și Ucraina drept semnale de alarmă pentru securitatea europeană. Președintele francez a subliniat că Statele Unite rămân aliați importanți, dar a atras atenția că Europa s-a construit mult timp pe ideea că Washingtonul îi va garanta securitatea „pentru eternitate”. „Pentru generația voastră, cred că acest lucru nu va mai fi adevărat”, le-a transmis el elevilor școlii franco-cipriote din capitala Ciprului. Macron a pledat pentru consolidarea suveranității europene, inclusiv în domeniul apărării și al tehnologiei. „Dacă mâine nu vom mai fi capabili să ne protejăm singuri, dacă toate soluțiile noastre tehnologice vor fi în mâinile altora, vom putea spune ce vrem, dar nu vom mai alege”, a afirmat liderul de la Paris. În același dialog, Emmanuel Macron a vorbit și despre cauzele războaielor, spunând că acestea apar din „neînțelegeri, lipsă de comunicare sau din nebunia unor lideri” și uneori a unor popoare care cred că propria securitate poate fi obținută prin distrugerea vecinului. „Pacea nu se proclamă într-o dimineață”, a spus Macron, îndemnând tinerii să caute mereu să îi înțeleagă pe ceilalți și să păstreze „gustul viitorului”. „Iubește războiul cel care nu mai speră nimic. Când iubești viitorul, nu ai nicio dorință să faci război”, a adăugat președintele francez.

Cel mai mare producător de prezervative crește prețurile. Cum a ajuns războiul SUA-Iran să fie cauza principală

Karex, cel mai mare producător global de anticoncepționale, plănuiește să crească prețurile la prezervative de la 20% la 30%. Compania atenționează că s-ar putea confrunta chiar cu perturbări majore în lanțul de aprovizionare din cauza crizei petroliere. De la începerea războiului din 28 februarie, au crescut costurile fabricării cauciucului sintetic, foliei de aluminiu și a prezerativelor. Războiul SUA-Iran, principala cauză Directorul executiv a declarat marți pentru Reuters  că principala cauză este războiul dintre SUA și Iran. Conflictul a dus deja la scumpiri în masă în domeniul energiei. Karex susține că ar putea crește cererea de prezervative fiindcă brandurile care îi sunt clienți au rămas cu stocurile scăzute, a mai declarat directorul companiei, Goh Miah Kiat, pentru Reuters. Cererea de prezervative a crescut cu 30% în ultimul an. Livrările către Europa și SUA durează până la 2 luni din cauza blodadei iraniene asupra Strâmtorii Ormuz. „Situația este foarte fragilă, prețurile devin mai mari…. Nu avem de ales decât să transferăm costurile chiar acum către clienți”, a spus  Goh. Karex produe anual 5 miliarde de prezervative și este principalul furnizor pentru branduri ca Trojan și Durex, precum și pentru sistemele de sănătate publică din Marea Britanie și programele ONU. Prezervativele se află printre primele produse care s-au scumpit din cauza războiului, alături de mănușile de plastic, sticlele de plastic și orice produs care are la bază petrolul. Șeful Agenției Internaționale de Energie face predicții dezastruoase pentru luna Aprilie. „Multe țări vor începe raționalizarea energetică” Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Zborurile ar putea fi anulate din mai Un grup care reprezintă 360 de linii aeriene se așteaptă ca zborurile să fie anulate în Asia și Europa chiar de la finalul lunii mai, exact la debutul sezonului vacanțelor de vară. IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian) a declarat pentru The Telegraph că ar putea fi anulate zboruri de la finalul luni mai. Agenția Internațională de Energie a atenționat că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar 6 săptămâni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate

Dezvăluiri Axios din culisele Casei Albe: Trump s-a săturat. Ce nu-i convine în războiul din Iran

Președintele Trump a declarat luni dimineață că un acord de pace cu Iranul va fi semnat „astăzi” la Islamabad și că vicepreședintele Vance era pe drum. Numai că Vance era încă la Washington, așteptând un semnal de la Teheran înainte de a se îmbarca în avion – un semn al incertitudinii profunde cu privire la ce se va întâmpla în continuare. Axios dezvăluie că „Trump vrea ca războiul să se încheie acum, în termenii săi. Dar mai este doar o zi până la expirarea armistițiului, Iranul controlează încă Strâmtoarea Ormuz, iar părțile nu au reușit până acum să stabilească nici măcar o întâlnire. Prin urmare, războiul s-ar putea afla în pragul unei expansiuni masive”. 11 April 2026, US, Washington: US President Donald Trump speaks to the media prior to boarding Marine One on the South Lawn of the White House. Photo: Andrew Leyden/ZUMA Press Wire/dpa „Trump vrea să se termine. Nu-i place că Iranul menține controlul asupra Strâmtorii” „Vrea să se termine. Nu-i place că Iranul își menține [controlul asupra strâmtorii] peste Orientul Mijlociu. Nu-i place că ne țin asta sub control. Nu mai vrea să lupte. Dar o va face dacă simte că trebuie”, a declarat un oficial al administrației pentru Axios. Săptămâna trecută s-au înregistrat progrese reale în negocieri. Începând de vineri, declarațiile optimiste ale lui Trump privind pacea iminentă păreau plauzibile. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, tocmai declarase strâmtoarea „complet deschisă”. Piețele globale erau încântate. A fost nevoie de doar 24 de ore pentru ca situația să revină în pragul războiului. La câteva ore după ce Araghchi a declarat strâmtoarea deschisă sâmbătă, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a tras asupra petrolierelor care încercau să o traverseze, invocând reticența lui Trump de a-și ridica propria blocadă. Oficialii americani au văzut asta ca o dovadă a unei diviziuni între președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și comandantul IRGC, generalul Ahmad Vahidi. „Am crezut că negociază cu oamenii potriviți, că ajunseseră la cocktailul a ceea ce conveniseră, la ceea ce putea fi anunțat”, a declarat un oficial superior al administrației. „Dar ceea ce s-a întâmplat este că echipa iraniană s-a întors, iar IRGC și acești oameni au spus «oh, nu, nu. Nu vorbiți în numele nostru».” „Nu suntem siguri cine este la conducere” „Acum există o diviziune reală între aceste facțiuni și nu suntem siguri cine va câștiga. Sperăm că echipa cu care am negociat o va face”, a spus oficialul. Un al doilea oficial american a declarat pentru Axios: „Nu suntem siguri cine este la conducere și nici ei. Asta se va rezolva de la sine.” Duminică, 24 de ore mai târziu, SUA au escaladat atacurile, trăgând asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian și confiscând-o în afara strâmtorii din Golful Oman. Comentariile repetate ale lui Trump au amplificat confuzia, acesta oscilând între amenințări, optimism și lipsă de onestitate. În timp ce negociatorii ofereau 20 de miliarde de dolari în fonduri înghețate pentru stocul de uraniu al Iranului și discutau despre un moratoriu temporar asupra îmbogățirii. Iar Trump le-a spus mai multor reporteri că Iranul a fost de acord să renunțe la uraniu și la îmbogățire. Declarații contradictorii WASHINGTON, DC – APRIL 10: President Donald Trump and Eric Trump, executive vice president of Trump Organization Inc., walk to Marine One on the South Lawn of the White House, on Friday, April 10, 2026 in Washington, DC. President Donald Trump is traveling to his winery in Charlottesville, Virginia. (Photo by Al Drago for The Washington Post) Când negocierile au intrat pe o pantă dificilă, Trump a făcut o serie de declarații contradictorii despre cine din echipa sa urma să meargă în Pakistan și când. Mai întâi Vance nu mergea – apoi mergea, apoi era în aer, apoi nu. Între timp, partea iraniană a rămas neangajată. Pe fondul declarațiilor sale conform cărora un acord era aproape, Trump a amenințat și cu distrugerea podurilor și centralelor electrice din Iran. Teheranul bănuia că aceasta era adevărata sa intenție, iar diplomația nu era decât o acoperire pentru un atac surpriză. „Respectarea angajamentelor este baza unui dialog semnificativ”, a scris luni președintele iranian Masoud Pezeshkian pe X. Există o neîncredere istorică profundă a Iranului în negocieri „O neîncredere istorică profundă în Iran față de conduita guvernului american rămâne, în timp ce semnalele neconstructive și contradictorii din partea oficialilor americani transmit un mesaj amar; aceștia cer capitularea Iranului. Iranienii nu se supun forței”, arată Axios. Mediatorii pakistanezi au încercat să repună procesul pe drumul cel bun și au transmis propuneri între părți. Cel mai recent proiect acoperă „sancțiuni, îmbogățire, bani, materialul nuclear, viitorul”, a declarat oficialul de rang înalt. În ciuda afirmațiilor lui Trump, iranienii nu au fost de acord în niciun moment să renunțe definitiv la îmbogățire. „Este undeva între «nu vom construi o armă nucleară» și «nu vom îmbogăți în țara noastră» și «nu vom atinge nimic timp de 5, 10, 15 ani»”, a explicat oficialul. Deși Trump insistă că nu o va face, oficialii administrației spun că probabil ar dezgheța fondurile iraniene pentru o înțelegere corectă. Unul dintre ei a spus că guvernul iranian este „falimentar”, adăugând: „Ei vor bani, acces la banii lor. Vor ridicarea sancțiunilor.” „Am dori să menținem anumite condiții, în special în ceea ce privește îmbogățirea viitoare și deschiderea strâmtorii și, poate, obținerea prafului. Dar suntem încă pregătiți să obținem praful noi înșine.” Echipa lui Trump consideră că Iranul suferă de o presiune economică intensă ca urmare a blocadei: „Credem că nu pot supraviețui acestui lucru. Devastarea economică este reală. Perșii sunt duri și stoici. Dar este mult”. „Suntem optimiști. Perioada de timp ar putea fi prea optimistă. De aceea vedem discuții despre măsuri provizorii pe frontul economic, cum ar fi deschiderea unei benzi de trecere prin strâmtoare.” „Până acum nu s-a ajuns la punctul în care Donald Trump a spus să o facem. Și nu este în punctul în care să spună că este cu rea-credință și că vom începe să aruncăm bombe”, a spus oficialul. O nouă campanie militară? Trump și echipa sa discută acum cum

Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 51. Trump: Israelul este un mare aliat al SUA și știe cum să câștige / Spațiul aerian al Iranului va fi redeschis în patru etape

Pakistanul întărește măsurile de securitate în perspectiva unui eventual al doilea tur de negocieri Deși Iranul a anunțat sâmbătă că nu a fost stabilită nici o dată pentru un al doilea tur de negocieri de pace, în această dimineață s-au intensificat măsurile de securitate în capitala Pakistanului, Islamabad. Donald Trump a afirmat vineri că al doilea tur de negocieri directe ar putea avea loc în acest weekend. Astăzi au fost mobilizați mai mulți polițiști și au fost instalate puncte de control, deși pregătirile nu au atins nivelul înregistrat în weekendul trecut, potrivit imaginilor apărute în presa internațională. Armata libaneză lucrează la refacerea podurilor și a drumurilor din sud Armata din Liban anunță că unitățile specializate au redeschis complet drumul Khardali-Nabatieh și au redeschis parțial podul Burj Rahal-Tyre. „De asemenea, sunt în curs lucrări de reabilitare a podului Tayr Falsay-Tyre, în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Râul Litani, în urma pagubelor provocate de agresiunea israeliană”, se arată într-un comunicat al armatei, potrivit Al Jazeera. Un soldat israelian a fost ucis, iar alți nouă au fost răniți în sudul Libanului Armata israeliană a declarat că soldatul a fost ucis în timpul unor lupte din sudul Libanului. Dintre cei nouă răniți, unul se află în stare critică, iar alți patru sunt în stare moderată, a precizat sursa. Ceilalți patru au suferit răni ușoare, a mai adăugat aceasta, potrivit Al Jazeera. Agenția de știri Tasnim, citându-l pe directorul adjunct al Organizației Aviației Civile din Iran, afirmă că spațiul aerian al țării va fi redeschis, zborurile de la est la vest urmând să fie reluate treptat. Aceasta a precizat că redeschiderea spațiului aerian al Iranului se va desfășura în patru etape. În prima etapă, spațiul aerian va fi deschis pentru zborurile de tranzit, apoi vor fi reluate zborurile de pe aeroporturile din estul țării. În a treia etapă, vor fi permise zborurile de pe aeroporturile Mehrabad și Imam Khomeini, urmate de zborurile de pe alte aeroporturi din vest. Un ministru din Emiratele Arabe Unite solicită „redeschiderea completă și necondiționată” a Strâmtorii Hormuz Un înalt oficial din Emiratele Arabe Unite a condamnat închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran și a afirmat că orice soluție la conflict trebuie să abordeze „întreaga gamă de amenințări” reprezentate de Teheran. Saeed Bin Mubarak Al Hajeri, ministru de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite, a declarat pentru ziarul Indian Express că închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran „reprezintă un act de terorism economic care trebuie abordat imediat de comunitatea internațională”. El a adăugat că un armistițiu în războiul cu Iranul „nu este suficient în sine”, scrie Al Jazeera. O posibilă extindere a blocadei impuse de SUA asupra navelor iraniene Comandamentul Central al SUA afirmă că peste 12 nave de război sunt implicate în blocada americană a porturilor iraniene. Se spune că sunt peste 10.000 de aviatori, pușcași marini și soldați, precum și numeroase aeronave care survolează zona, scrie Al Jazeera. Trump afirmă că Israelul este un „mare aliat al SUA” și „știe cum să câștige” Președintele SUA, Donald Trump, a lăudat Israelul prin intermediul unei postări pe Truth Social. „Indiferent dacă oamenilor le place sau nu Israelul, acesta s-a dovedit a fi un MARE aliat al Statelor Unite ale Americii”, a scris el. „Sunt curajoși, îndrăzneți, loiali și inteligenți și, spre deosebire de alții care și-au arătat adevărata față într-un moment de conflict și stres, Israelul luptă cu înverșunare și știe cum să CÂȘTIGE!”, a mai scris Trump. Comentariile vin la o zi după ce le-a spus israelienilor că le este „interzis” să bombardeze Libanul și că „ajunge”. Totuși, martorii spun că au mai avut loc atacuri sâmbătă. Turcia dorește o prelungire a contractului de gaze cu Iranul, afirmă ministrul energiei Turcia dorește să prelungească contractul de furnizare a gazelor naturale cu Iranul, care urmează să expire în următoarele luni, însă negocierile nu au început încă din cauza războiului, a declarat ministrul turc al energiei, Alparslan Bayraktar, scrie Al Jazeera. În declarațiile făcute reporterilor în marja Forumului Diplomatic de la Antalya, Bayraktar a afirmat că Ankara rămâne interesată de asigurarea aprovizionării cu gaze iraniene pentru a garanta continuitatea aprovizionării. „Nu există negocieri în acest moment, dar s-ar putea să ne așezăm la masă și să discutăm o potențială prelungire”, a declarat Bayraktar reporterilor. Ghalibaf critică dur decizia „nesăbuită și ignorantă” a SUA de a bloca porturile iraniene Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a vorbit presei iraniene despre situația armistițiului și negocierile cu Washingtonul. Acesta a spus că Iranul nu are încredere în SUA și consideră că acestea ar putea relua ostilitățile în orice moment, astfel încât forțele armate iraniene „de pe teren sunt pe deplin pregătite”. Strâmtoarea Ormuz se află sub controlul Iranului, iar decizia SUA de a bloca porturile iraniene este „nesăbuită” și „ignorantă”. Dacă SUA nu ridică blocada, „traficul în Strâmtoarea Ormuz va fi cu siguranță restricționat”, a mai spus Ghalibaf. „Am căutat întotdeauna normalizarea traficului în Strâmtoarea Hormuz și continuăm să o facem. Dacă acesta s-a oprit acum, este pentru că încetarea focului în Liban nu a fost pe deplin stabilită”, a completat acesta, notează Al Jazeera.

Război în Orientul Mijlociu, ziua 49. Armistițiul dintre Israel și Liban a intrat în vigoare. Trump spune că SUA și Iran sunt foarte aproape de un acord

Șeful ONU cere ca armistițiul dintre Israel și Liban să fie respectat „pe deplin”, după intrarea sa în vigoare Șeful ONU, António Guterres, a salutat armistițiul anunțat joi între Israel și Liban și a cerut „tuturor actorilor” să respecte pe deplin încetarea focului.„Secretarul general salută anunțul unui armistițiu de 10 zile între Israel și Liban și apreciază rolul Statelor Unite în facilitarea acestuia”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Guterres, Stephane Dujarric, într-un comunicat, adăugând că speră ca pauza temporară a luptelor să „deschidă calea pentru negocieri”. Armistițiul a intrat în vigoare la miezul nopții. Condițiile armistițiului, potrivit Departamentului de Stat al SUA, interzic Israelului acțiuni militare ofensive în Liban, dar par să lase mai mult spațiu pentru „autoapărare”. Marea Britanie și Franța vor prezida o reuniune privind Strâmtoarea Ormuz Marea Britanie și Franța vor conduce, vineri, o reuniune cu aliații pentru a discuta cum poate fi reluată libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Iranul a închis, în mod efectiv, această rută maritimă esențială, după loviturile SUA și Israelului, iar SUA au impus la rândul lor restricții asupra porturilor iraniene, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie. Aproximativ 40 de țări sunt așteptate la reuniunea din această după-amiază, a transmis biroul premierului britanic Keir Starmer. Liderii vor discuta „sprijinirea armistițiului fragil din regiune și asigurarea redeschiderii și securizării pe termen lung a rutelor de transport maritim prin strâmtoare”. Potrivit Downing Street, Starmer urmează să spună că „redeschiderea necondiționată și imediată” a strâmtorii „este o responsabilitate globală”. De asemenea, va fi analizată posibilitatea desfășurării „unei misiuni militare multinaționale strict defensive, pentru a asigura libertatea de navigație”, potrivit invitației trimise de Palatul Élysée, consultată de AFP. Trump numește această zi una „istorică” pentru Liban Donald Trump a descris această zi drept una „istorică” pentru Liban. „Se întâmplă lucruri bune!!!”, a scris el într-o postare pe Truth Social. Într-o postare separată, publicată anterior, el a spus că „speră ca Hezbollah să se comporte frumos și corect în această perioadă importantă”. Prețurile petrolului au scăzut ușor, după anunțarea unui armistițiu fragil între Israel și Liban Prețurile petrolului au înregistrat o ușoară scădere vineri dimineață, în Asia, după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Liban și Israel. Conflictul a pus presiune pe armistițiul condiționat, valabil de două săptămâni, dintre SUA și Iran, Teheranul afirmând că atacurile Israelului asupra Libanului reprezintă o încălcare a acordului. Prețul petrolului Brent, reperul global, a scăzut cu aproape 1%, la 98,50 dolari pe baril, în timp ce petrolul tranzacționat în SUA a coborât cu 1,2%, la 93,60 dolari. Trump spune că războiul din Iran „ar trebui să se încheie destul de curând” Președintele SUA, Donald Trump, a abordat pe scurt războiul din Iran în timpul unui eveniment în Nevada. Trump a declarat: „Voi spune că războiul din Iran merge foarte bine” și că acesta „ar trebui să se încheie destul de curând”. Nu a oferit detalii suplimentare, dar a lăudat armata americană pentru eficiența în interceptarea rachetelor. În weekend, discuțiile desfășurate la Islamabad între SUA, Iran și mediatori nu au reușit să ducă la un acord. Casa Albă a transmis că discuțiile privind o posibilă a doua rundă de negocieri de pace sunt „în desfășurare”, însă nu a fost confirmată nicio dată sau locație.

Blocarea Telegram în Rusia afectează armata și finanțarea războiului

Măsura afectează nu doar accesul populației la informații necenzurate, ci și infrastructura informală care susține operațiunile militare ruse din Ucraina, inclusiv comunicațiile de pe front și campaniile de strângere de fonduri, scrie The Insider. În ianuarie 2026, Telegram a depășit WhatsApp, ajungând la peste 90 de milioane de utilizatori în Rusia. La scurt timp, autoritățile au început să încetinească funcționarea aplicației, iar fondatorul său, Pavel Durov, a fost acuzat oficial că refuză eliminarea conținutului interzis și că ar pune în pericol securitatea națională. Restricțiile fac parte dintr-o strategie mai amplă de mutare forțată a utilizatorilor către Max, o aplicație controlată de holdingul VK, apropiat de cercurile de putere de la Kremlin. Avertismentele FSB Pe 21 februarie 2026, FSB a avertizat public că Telegram nu este sigur pentru personalul militar rus. Serviciul a susținut că aplicația permite obținerea rapidă de informații de către forțele ucrainene, punând în pericol viețile militarilor. Mesajul a fost amplificat de presa pro-Kremlin și de agenția TASS, prin relatări ale unor militari care susțin că Telegram ar compromite operațiunile de luptă. În ciuda liniei oficiale, numeroase canale pro-război „Z” au criticat deschis măsurile. Mai mulți corespondenți de front au subliniat că Telegram rămâne principalul instrument de coordonare între unități, fiind utilizat pentru transmiterea de imagini, coordonate, informații de intelligence și rapoarte post-lovitură. Chiar și comentatori loiali Kremlinului au avertizat că eliminarea Telegram fără o alternativă funcțională va afecta grav eficiența operațională a armatei ruse. Efectele asupra frontului și finanțării Potrivit The Insider, trupele ruse continuă să utilizeze Telegram prin VPN-uri, însă campaniile de strângere de fonduri au suferit deja pierderi semnificative. Întregul ecosistem de voluntari, ingineri și producători din așa-numitul „complex militar-industrial popular” funcționează aproape exclusiv prin Telegram. Limitarea aplicației afectează și grupurile mobile de apărare aeriană și coordonarea logistică, iar experții avertizează că ritmul operațiunilor militare va încetini inevitabil. Deși Kremlinul, inclusiv prin declarațiile lui Vladimir Putin, insistă asupra riscurilor „sistemelor de comunicații necontrolate”, realitatea din teren arată că Telegram rămâne un element-cheie al războiului modern purtat de Rusia. Fără o alternativă robustă și funcțională, blocarea aplicației riscă să afecteze coordonarea militară, fluxul de informații și sprijinul financiar venit din societatea civilă.

Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară

Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară dacă războiul din regiunea Orientului Mijlociu se va prelungi până în vară.  Criza energetică ar putea duce în mod direct la o criză alimentară, scrie BBC .  Regatul Unit ar putea fi prima țară dezvoltată care va fi lovită de criza alimentară globală. Scenariu de COȘMAR În iulie 2026, britanicii care vor merge la supermarket vor fi întâmpinați cu rafturi goale, împânzite de ceva timp cu etichete galbene cu prețuri „astronomice”. Conserve, făină, zahăr, pâine, lapte, ouă, ulei și alte alimente esențiale – mai deloc! Poate vor mai fi câteva dulciuri și condimente ale căror ambalaje colorate mai atenuează atmosfera anxioasă. Este un scenariu care evocă provocări economice și industriale cu care țările dezvoltate nu s-au mai lovit din perioada interbelică, pe durata Marii Depresiuni. Blocajele navale din zona Golfului Persic vor provoca probleme lanțului global de aprovizionare și comerțului mondial. O sursă guvernamentală a transmis către BBC că a fost planificat un scenariu care ar presupune închiderea Strâmtorii Ormuz pe termen îndelungat. Nu va duce la penurie de petrol, dar și la o penurie de dioxid de carbon. CO2 este esențial pentru uciderea unor animale și conservarea cărnii. Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale a spus că va continua să colaboreze îndeaproape cu întreprinderile mici pentru a aborda impactul războiului. „Scenariile rezonabile, cele mai pesimiste, sunt un instrument de planificare folosit de experți și nu reprezintă o predicție a evenimentelor viitoare”, a adăugat acesta. Liderii din sectoarele alimentare indică că sunt mai îngrijorați de creșterile prețurilor decât de potențiala penurie. Consiliul Britanic pentru Păsări de Curte a făcut apel la calm tocmai după ce guvernul a anunțat măsuri de contingență pentru CO2. „Membrii noștri nu raportează nicio dificultate până acum, dar monitorizăm îndeaproape situația”, a declarat directorul executiv Richard Griffiths. Consorțiul Britanic de Comerț cu Amănuntul a declarat că are așteptări ca guvernul să fie pregătit pentru toate scenariile. Comerciații cu amănuntul au mai experimentat perturbări ale lanțului de aprovizionare după pandemia de COVID-19 în 2020-2021. „Cu toate acestea, situația din Orientul Mijlociu continuă să adauge presiuni inflaționiste într-un moment în care comercianții cu amănuntul se confruntă deja cu costuri semnificative din cauza politicilor interne”, a precizat asociația comercială. Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară și în HoReCa Directorul lanțului de magazine Tesco a declarat că „nu există probleme cu disponibilitatea alimentelor” după ce planurile de contingență au fost publicate de revista Times. Publicația a scris că o penurie majoră de CO2 ar putea avea impact semnificativ și asupra industriei ospitalității. Sursa Foto: Autorul recomandă: Liderii UE avertizează: războiul din Iran ar putea cauza efecte similare cu cele ale pandemiei de COVID-19

Republicanii din Senatul SUA resping eforturile de a opri războiul din Iran

A fost a patra oară în acest an când Senatul a votat pentru cedarea puterilor sale de război președintelui într-un conflict pe care democrații îl consideră ilegal și nejustificat. Republicanii spun că își vor păstra încrederea în conducerea lui Trump în timp de război, deocamdată, invocând capacitățile nucleare ale Iranului și miza mare a retragerii. Însă parlamentarii republicani sunt, de asemenea, nerăbdători ca conflictul să se încheie – și este posibil să nu se supună puterii executive la nesfârșit, potrivit AP. Unii republicani au precizat deja că vizează viitoarele alegeri care ar putea deveni un test important pentru președinte dacă războiul se prelungește. Termen limită Conform Legii puterilor de război din 1973, Congresul trebuie să declare război sau să autorizeze utilizarea forței în termen de 60 de zile de la începerea acestuia – un termen limită care va ajunge la sfârșitul acestei luni. Legea prevede o posibilă prelungire de 30 de zile a acestui termen limită, dar legislatorii au precizat clar că doresc ca administrația să elaboreze în curând un plan pentru încheierea conflictului.

Război total între Vatican și Casa Albă. Vicepreședintele JD Vance îl avertizează pe Papa Leon al XIV-lea să fie atent când vorbește despre teologie

Între Vatican și Casa Albă este război total și asta urmare a declarațiilor făcute de liderul american. Acum, în discuțiile dintre Donald Trump și Papa Leon al XIV-lea a intervenit și vicepreședintele JD Vance. El l-a avertizat pe Suveranul Pontif să fie „atent” când vorbește despre teologie, scrie Mediafax. La subiect, Vance i-a criticat pozițiile șefului Bisericii Catolice în legătură cu războiul declanșat împotriva Iranului. De unde a pornit totul Declarațiile lui JD Vance au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat în statul Georgia. Reacția vicepreședintelui american vine după ce Suveranul Pontif a afirmat că „Iisus nu este niciodată de partea celor care folosesc sabia sau aruncă bombe”. Vicepreședintele american a contestat vehement afirmațiile Papei Leon, invocând exemple istorice precum implicarea SUA în cel de-Al Doilea Război Mondial. El a susținut că intervențiile americane, inclusiv eliberarea Franței și a lagărelor naziste, pot fi considerate acțiuni justificate. Vance, care este catolic, a precizat că apreciază implicarea Papei în teme precum imigrația sau avortul, dar consideră că există limite. „Este important ca și Papa să fie atent când vorbește despre teologie”, a spus acesta. Vance a mai subliniat că astfel de opinii trebuie să fie „ancorate în adevăr”. El a adăugat că, la fel cum liderii politici trebuie să fie precauți în declarațiile publice, și liderii religioși au o responsabilitate similară. Trump l-a numit „un papă slab” Schimbul de replici dintre cei doi a apărut într-un context deja extrem de tensionat între Papa Leon al XIV-lea și administrația condusă de Donald Trump. Suveranul Pontif a criticat intervenția militară a SUA împotriva Iranului. În mai multe rânduri, el a făcut apeluri la pace. La rândul său, Trump l-a descris drept un papă „slab și ineficient în politica externă”. Declarațiile liderilor de la Washington au generat reacții în rândul comunității catolice din Statele Unite. Mai mulți reprezentanți ai clerului au apărat pozițiile Papei Leon și au criticat atacurile venite din zona politică. În același timp, chiar Suveranul Pontif a transmis că nu se teme de criticile administrației americane. El a spus că va continua să promoveze mesajul de pace bazat pe Evanghelie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Giorgia Meloni este de partea lui Leon în disputa cu Trump. „Papa poate să condamne toate formele de război” Papa Leon i-a răspuns lui Donald Trump. Șeful Bisericii Catolice nu vrea sa intre într-o dezbatere cu președintele SUA Donald Trump a publicat o imagine realizată cu IA în care apare pe post de vindecător, precum Iisus Hristos

Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 39. Trump: Avionul de vânătoare F-15 american a fost doborât de o rachetă lansată de pe umăr / Mojtaba Khamenei: Eliminarea liderilor de rang înalt nu va descuraja luptătorii iranieni

Crucea Roșie anunță că zonele civile au fost vizate de atacurile americano-israeliene din Iran în această dimineață Societatea Crucii Roșii Iraniene a publicat o listă cu ceea ce consideră a fi zone civile vizate de atacurile americano-israeliene din această dimineață. Acestea includ mai multe zone din capitala Teheran și părți din provincia Fars din sud-vestul țării. „Nu există nicio justificare pentru a ataca civilii; dreptul internațional umanitar a afirmat explicit acest lucru – atacarea civililor lipsiți de apărare este o crimă de război”, se arată în comunicat. Agenția de știri Human Rights Activists, cu sediul în SUA, a declarat că cel puțin 49 de civili au fost uciși ieri în Iran, iar alți 58 au fost răniți, ceea ce reprezintă „cea mai mare rată de atacuri înregistrată în ultimele zece zile”. Criza combustibililor este mai gravă decât cea din 1973, 1979, 2002 la un loc, declară șeful AIE Actuala criză a petrolului și gazelor, declanșată de blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Ormuz, este „mai gravă decât cele din 1973, 1979 și 2002 la un loc”, a avertizat șeful Agenției Internaționale pentru Energie. Într-o declarație acordată ziarului francez Le Figaro, Fatih Birol a declarat că lumea „nu a experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. El a spus că țările cele mai expuse riscului sunt națiunile în curs de dezvoltare, ale căror populații vor fi puternic afectate de creșterea prețurilor la petrol și gaze și de creșterea prețurilor la alimente, precum și de creșterea generală a inflației. Acest lucru se întâmplă în contextul în care țările membre ale AIE au convenit luna trecută să elibereze o parte din rezervele lor strategice în contextul blocadei asupra strâmtorii Ormuz, prin care circulă aproximativ 20% din petrolul mondial. Birol a declarat că o parte din acestea au fost deja eliberate, dar a adăugat că procesul este încă în desfășurare. Un pod important care leagă Arabia Saudită de Bahrain a fost redeschis după amenințări. Un pod cheie care leagă Arabia Saudită și Bahrain s-a redeschis în această dimineață, după ce a fost închis timp de ore din cauza unor posibile amenințări din partea Iranului, notează Sky News. Autoritatea Regelui Fahd Causeway a făcut anunțul într-o postare pe X, spunând că singura rută rutieră dintre Bahrain și Peninsula Arabică s-a redeschis. Închiderea, care a durat câteva ore, a avut loc după ce un atac cu rachete balistice din partea Iranului a vizat Arabia Saudită. Pezeshkian spune că el și 14 milioane de iranieni sunt gata să „își sacrifice viața” Președintele Iranului spune că el și alte 14 milioane au răspuns apelurilor de a se oferi voluntari pentru a lupta în cazul unei invazii terestre din partea SUA sau a Israelului, titrează Sky News. Masoud Pezeshkian a scris pe X: „Peste 14 milioane de iranieni mândri și-au declarat, până în acest moment, disponibilitatea de a-și sacrifica viața în apărarea Iranului. Și eu am fost, sunt și voi fi un sacrificiu pentru Iran.” Mass-media de stat și campaniile de mesaje text au îndemnat oamenii să se ofere voluntari în armată. Soldații retrași au fost, de asemenea, chemați de guvern să-și exprime interesul de a lupta. Iranul are o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori. BREAKING Schimb armat mortal în apropierea consulatului israelian din Istanbul Trei persoane au fost ucise după un incident armat în apropierea consulatului israelian din Istanbul, relatează presa turcă. Curtea de presă Haberturk a declarat că doi ofițeri de poliție au fost, de asemenea, răniți. Nu au existat informații imediate despre identitatea atacatorilor sau care ar fi putut fi motivele acestora. Surse au declarat pentru agenția de știri Reuters că niciun diplomat israelian nu este staționat în Turcia, nici la consulatul din Istanbul, nici la ambasada din Ankara. Ministrul justiției din Turcia a declarat că a fost lansată o anchetă. Istanbulul și-a unit eforturile pentru a negocia un armistițiu în războiul din Iran. Un muzician iranian își instalează tabăra în fața unei centrale electrice după amenințarea lui Trump Un muzician iranian spune că și-a instalat tabăra în fața unei centrale electrice responsabilă pentru furnizarea a jumătate din energia electrică a Teheranului pentru a ajuta la prevenirea atacurilor asupra infrastructurii Iranului. Ali Ghamsari, compozitor și interpret de gudron, a îndemnat artiștii internaționali să se alăture campaniei și să ajute la „menținerea luminilor aprinse în fiecare casă”, scrie Sky News. Acest lucru vine după ce un oficial iranian i-a încurajat pe tineri să formeze „lanțuri umane” în jurul centralelor electrice ale țării, în urma amenințărilor cu noi atacuri din partea SUA. Armata israeliană avertizează populația din Iran să evite să folosească trenurile Armata israeliană a emis un „avertisment urgent” către iranieni, cerându-le să nu călătorească cu trenul pe teritoriul Iranului până în această seară. „Dragi cetățeni, pentru siguranța dumneavoastră, vă rugăm ca din acest moment și până la ora 21:00, ora Iranului, să evitați folosirea și deplasarea cu trenul în întreaga țară”, a transmis, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt în limba persană al IDF, potrivit The Times of Israel. „Prezența dumneavoastră în trenuri și în apropierea liniilor ferate vă pune viața în pericol”, adaugă acesta. În cursul nopții, Israelul a efectuat mai multe lovituri aeriene în Iran, având ca țintă ceea ce a descris drept „infrastructură a regimului”. Avionul de vânătoare F-15E al Forțelor Aeriene Americane, doborât deasupra Iranului în weekend, a fost lovit de o rachetă cu căutare termică lansată de pe umăr, a declarat președintele american Donald Trump la Casa Albă, luni, scrie CNN. „Aceasta era o rachetă cu căutare de căldură, de umăr, portabilă, lansată de pe umăr… a trebuit să ai noroc, dar au tras-o și a fost aspirată direct de motor”, a spus Trump. Doborârea, primul F-15 american doborât vreodată de foc ostil, a dus la salvarea dramatică atât a pilotului, cât și a ofițerului de sistem de armament din adâncul teritoriului iranian. SUA au pierdut și un avion de atac A-10, două aeronave de misiune specială MC-130J Hercules și cel puțin un elicopter în timpul operațiunilor. Înseamnă sute de milioane de dolari