Etichetă: razboi

Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară

Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară dacă războiul din regiunea Orientului Mijlociu se va prelungi până în vară.  Criza energetică ar putea duce în mod direct la o criză alimentară, scrie BBC .  Regatul Unit ar putea fi prima țară dezvoltată care va fi lovită de criza alimentară globală. Scenariu de COȘMAR În iulie 2026, britanicii care vor merge la supermarket vor fi întâmpinați cu rafturi goale, împânzite de ceva timp cu etichete galbene cu prețuri „astronomice”. Conserve, făină, zahăr, pâine, lapte, ouă, ulei și alte alimente esențiale – mai deloc! Poate vor mai fi câteva dulciuri și condimente ale căror ambalaje colorate mai atenuează atmosfera anxioasă. Este un scenariu care evocă provocări economice și industriale cu care țările dezvoltate nu s-au mai lovit din perioada interbelică, pe durata Marii Depresiuni. Blocajele navale din zona Golfului Persic vor provoca probleme lanțului global de aprovizionare și comerțului mondial. O sursă guvernamentală a transmis către BBC că a fost planificat un scenariu care ar presupune închiderea Strâmtorii Ormuz pe termen îndelungat. Nu va duce la penurie de petrol, dar și la o penurie de dioxid de carbon. CO2 este esențial pentru uciderea unor animale și conservarea cărnii. Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale a spus că va continua să colaboreze îndeaproape cu întreprinderile mici pentru a aborda impactul războiului. „Scenariile rezonabile, cele mai pesimiste, sunt un instrument de planificare folosit de experți și nu reprezintă o predicție a evenimentelor viitoare”, a adăugat acesta. Liderii din sectoarele alimentare indică că sunt mai îngrijorați de creșterile prețurilor decât de potențiala penurie. Consiliul Britanic pentru Păsări de Curte a făcut apel la calm tocmai după ce guvernul a anunțat măsuri de contingență pentru CO2. „Membrii noștri nu raportează nicio dificultate până acum, dar monitorizăm îndeaproape situația”, a declarat directorul executiv Richard Griffiths. Consorțiul Britanic de Comerț cu Amănuntul a declarat că are așteptări ca guvernul să fie pregătit pentru toate scenariile. Comerciații cu amănuntul au mai experimentat perturbări ale lanțului de aprovizionare după pandemia de COVID-19 în 2020-2021. „Cu toate acestea, situația din Orientul Mijlociu continuă să adauge presiuni inflaționiste într-un moment în care comercianții cu amănuntul se confruntă deja cu costuri semnificative din cauza politicilor interne”, a precizat asociația comercială. Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară și în HoReCa Directorul lanțului de magazine Tesco a declarat că „nu există probleme cu disponibilitatea alimentelor” după ce planurile de contingență au fost publicate de revista Times. Publicația a scris că o penurie majoră de CO2 ar putea avea impact semnificativ și asupra industriei ospitalității. Sursa Foto: Autorul recomandă: Liderii UE avertizează: războiul din Iran ar putea cauza efecte similare cu cele ale pandemiei de COVID-19

Republicanii din Senatul SUA resping eforturile de a opri războiul din Iran

A fost a patra oară în acest an când Senatul a votat pentru cedarea puterilor sale de război președintelui într-un conflict pe care democrații îl consideră ilegal și nejustificat. Republicanii spun că își vor păstra încrederea în conducerea lui Trump în timp de război, deocamdată, invocând capacitățile nucleare ale Iranului și miza mare a retragerii. Însă parlamentarii republicani sunt, de asemenea, nerăbdători ca conflictul să se încheie – și este posibil să nu se supună puterii executive la nesfârșit, potrivit AP. Unii republicani au precizat deja că vizează viitoarele alegeri care ar putea deveni un test important pentru președinte dacă războiul se prelungește. Termen limită Conform Legii puterilor de război din 1973, Congresul trebuie să declare război sau să autorizeze utilizarea forței în termen de 60 de zile de la începerea acestuia – un termen limită care va ajunge la sfârșitul acestei luni. Legea prevede o posibilă prelungire de 30 de zile a acestui termen limită, dar legislatorii au precizat clar că doresc ca administrația să elaboreze în curând un plan pentru încheierea conflictului.

Război total între Vatican și Casa Albă. Vicepreședintele JD Vance îl avertizează pe Papa Leon al XIV-lea să fie atent când vorbește despre teologie

Între Vatican și Casa Albă este război total și asta urmare a declarațiilor făcute de liderul american. Acum, în discuțiile dintre Donald Trump și Papa Leon al XIV-lea a intervenit și vicepreședintele JD Vance. El l-a avertizat pe Suveranul Pontif să fie „atent” când vorbește despre teologie, scrie Mediafax. La subiect, Vance i-a criticat pozițiile șefului Bisericii Catolice în legătură cu războiul declanșat împotriva Iranului. De unde a pornit totul Declarațiile lui JD Vance au fost făcute în cadrul unui eveniment organizat în statul Georgia. Reacția vicepreședintelui american vine după ce Suveranul Pontif a afirmat că „Iisus nu este niciodată de partea celor care folosesc sabia sau aruncă bombe”. Vicepreședintele american a contestat vehement afirmațiile Papei Leon, invocând exemple istorice precum implicarea SUA în cel de-Al Doilea Război Mondial. El a susținut că intervențiile americane, inclusiv eliberarea Franței și a lagărelor naziste, pot fi considerate acțiuni justificate. Vance, care este catolic, a precizat că apreciază implicarea Papei în teme precum imigrația sau avortul, dar consideră că există limite. „Este important ca și Papa să fie atent când vorbește despre teologie”, a spus acesta. Vance a mai subliniat că astfel de opinii trebuie să fie „ancorate în adevăr”. El a adăugat că, la fel cum liderii politici trebuie să fie precauți în declarațiile publice, și liderii religioși au o responsabilitate similară. Trump l-a numit „un papă slab” Schimbul de replici dintre cei doi a apărut într-un context deja extrem de tensionat între Papa Leon al XIV-lea și administrația condusă de Donald Trump. Suveranul Pontif a criticat intervenția militară a SUA împotriva Iranului. În mai multe rânduri, el a făcut apeluri la pace. La rândul său, Trump l-a descris drept un papă „slab și ineficient în politica externă”. Declarațiile liderilor de la Washington au generat reacții în rândul comunității catolice din Statele Unite. Mai mulți reprezentanți ai clerului au apărat pozițiile Papei Leon și au criticat atacurile venite din zona politică. În același timp, chiar Suveranul Pontif a transmis că nu se teme de criticile administrației americane. El a spus că va continua să promoveze mesajul de pace bazat pe Evanghelie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Giorgia Meloni este de partea lui Leon în disputa cu Trump. „Papa poate să condamne toate formele de război” Papa Leon i-a răspuns lui Donald Trump. Șeful Bisericii Catolice nu vrea sa intre într-o dezbatere cu președintele SUA Donald Trump a publicat o imagine realizată cu IA în care apare pe post de vindecător, precum Iisus Hristos

Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 39. Trump: Avionul de vânătoare F-15 american a fost doborât de o rachetă lansată de pe umăr / Mojtaba Khamenei: Eliminarea liderilor de rang înalt nu va descuraja luptătorii iranieni

Crucea Roșie anunță că zonele civile au fost vizate de atacurile americano-israeliene din Iran în această dimineață Societatea Crucii Roșii Iraniene a publicat o listă cu ceea ce consideră a fi zone civile vizate de atacurile americano-israeliene din această dimineață. Acestea includ mai multe zone din capitala Teheran și părți din provincia Fars din sud-vestul țării. „Nu există nicio justificare pentru a ataca civilii; dreptul internațional umanitar a afirmat explicit acest lucru – atacarea civililor lipsiți de apărare este o crimă de război”, se arată în comunicat. Agenția de știri Human Rights Activists, cu sediul în SUA, a declarat că cel puțin 49 de civili au fost uciși ieri în Iran, iar alți 58 au fost răniți, ceea ce reprezintă „cea mai mare rată de atacuri înregistrată în ultimele zece zile”. Criza combustibililor este mai gravă decât cea din 1973, 1979, 2002 la un loc, declară șeful AIE Actuala criză a petrolului și gazelor, declanșată de blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Ormuz, este „mai gravă decât cele din 1973, 1979 și 2002 la un loc”, a avertizat șeful Agenției Internaționale pentru Energie. Într-o declarație acordată ziarului francez Le Figaro, Fatih Birol a declarat că lumea „nu a experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. El a spus că țările cele mai expuse riscului sunt națiunile în curs de dezvoltare, ale căror populații vor fi puternic afectate de creșterea prețurilor la petrol și gaze și de creșterea prețurilor la alimente, precum și de creșterea generală a inflației. Acest lucru se întâmplă în contextul în care țările membre ale AIE au convenit luna trecută să elibereze o parte din rezervele lor strategice în contextul blocadei asupra strâmtorii Ormuz, prin care circulă aproximativ 20% din petrolul mondial. Birol a declarat că o parte din acestea au fost deja eliberate, dar a adăugat că procesul este încă în desfășurare. Un pod important care leagă Arabia Saudită de Bahrain a fost redeschis după amenințări. Un pod cheie care leagă Arabia Saudită și Bahrain s-a redeschis în această dimineață, după ce a fost închis timp de ore din cauza unor posibile amenințări din partea Iranului, notează Sky News. Autoritatea Regelui Fahd Causeway a făcut anunțul într-o postare pe X, spunând că singura rută rutieră dintre Bahrain și Peninsula Arabică s-a redeschis. Închiderea, care a durat câteva ore, a avut loc după ce un atac cu rachete balistice din partea Iranului a vizat Arabia Saudită. Pezeshkian spune că el și 14 milioane de iranieni sunt gata să „își sacrifice viața” Președintele Iranului spune că el și alte 14 milioane au răspuns apelurilor de a se oferi voluntari pentru a lupta în cazul unei invazii terestre din partea SUA sau a Israelului, titrează Sky News. Masoud Pezeshkian a scris pe X: „Peste 14 milioane de iranieni mândri și-au declarat, până în acest moment, disponibilitatea de a-și sacrifica viața în apărarea Iranului. Și eu am fost, sunt și voi fi un sacrificiu pentru Iran.” Mass-media de stat și campaniile de mesaje text au îndemnat oamenii să se ofere voluntari în armată. Soldații retrași au fost, de asemenea, chemați de guvern să-și exprime interesul de a lupta. Iranul are o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori. BREAKING Schimb armat mortal în apropierea consulatului israelian din Istanbul Trei persoane au fost ucise după un incident armat în apropierea consulatului israelian din Istanbul, relatează presa turcă. Curtea de presă Haberturk a declarat că doi ofițeri de poliție au fost, de asemenea, răniți. Nu au existat informații imediate despre identitatea atacatorilor sau care ar fi putut fi motivele acestora. Surse au declarat pentru agenția de știri Reuters că niciun diplomat israelian nu este staționat în Turcia, nici la consulatul din Istanbul, nici la ambasada din Ankara. Ministrul justiției din Turcia a declarat că a fost lansată o anchetă. Istanbulul și-a unit eforturile pentru a negocia un armistițiu în războiul din Iran. Un muzician iranian își instalează tabăra în fața unei centrale electrice după amenințarea lui Trump Un muzician iranian spune că și-a instalat tabăra în fața unei centrale electrice responsabilă pentru furnizarea a jumătate din energia electrică a Teheranului pentru a ajuta la prevenirea atacurilor asupra infrastructurii Iranului. Ali Ghamsari, compozitor și interpret de gudron, a îndemnat artiștii internaționali să se alăture campaniei și să ajute la „menținerea luminilor aprinse în fiecare casă”, scrie Sky News. Acest lucru vine după ce un oficial iranian i-a încurajat pe tineri să formeze „lanțuri umane” în jurul centralelor electrice ale țării, în urma amenințărilor cu noi atacuri din partea SUA. Armata israeliană avertizează populația din Iran să evite să folosească trenurile Armata israeliană a emis un „avertisment urgent” către iranieni, cerându-le să nu călătorească cu trenul pe teritoriul Iranului până în această seară. „Dragi cetățeni, pentru siguranța dumneavoastră, vă rugăm ca din acest moment și până la ora 21:00, ora Iranului, să evitați folosirea și deplasarea cu trenul în întreaga țară”, a transmis, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt în limba persană al IDF, potrivit The Times of Israel. „Prezența dumneavoastră în trenuri și în apropierea liniilor ferate vă pune viața în pericol”, adaugă acesta. În cursul nopții, Israelul a efectuat mai multe lovituri aeriene în Iran, având ca țintă ceea ce a descris drept „infrastructură a regimului”. Avionul de vânătoare F-15E al Forțelor Aeriene Americane, doborât deasupra Iranului în weekend, a fost lovit de o rachetă cu căutare termică lansată de pe umăr, a declarat președintele american Donald Trump la Casa Albă, luni, scrie CNN. „Aceasta era o rachetă cu căutare de căldură, de umăr, portabilă, lansată de pe umăr… a trebuit să ai noroc, dar au tras-o și a fost aspirată direct de motor”, a spus Trump. Doborârea, primul F-15 american doborât vreodată de foc ostil, a dus la salvarea dramatică atât a pilotului, cât și a ofițerului de sistem de armament din adâncul teritoriului iranian. SUA au pierdut și un avion de atac A-10, două aeronave de misiune specială MC-130J Hercules și cel puțin un elicopter în timpul operațiunilor. Înseamnă sute de milioane de dolari

Ministrul Apărării: Facem analize la milimetru de trei ori pe zi privind Iranul. Nu există riscuri actuale pentru securitatea României

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni, la RFI, că în prezent nu există riscuri asupra securității României, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. „Asupra securității României nu există riscuri în acest moment generate de acest război care a început în Iran. Există însă o stare de vigilență sporită atunci când începe un conflict militar oriunde în lume, toate sistemele armatei române, toate structurile armatei române se uită la fiecare mișcare pe care o observăm acolo și se fac scenarii despre cum mișcarea de acolo influențează planurile de apărare ale armatei române, capacitatea noastră de apărare”, a spus Radu Miruță la RFI. Întrebat despre temerea privind un eventual atac al Iranului asupra României, în contextul trupelor și echipamentelor militare americane dislocate la noi în țară, Radu Miruță a spus: „Nu e suficient să spun da sau nu, pentru că unii zic că e justificată (temerea – n.r.), unii zic că nu este justificată și atunci am nevoie să explic. Răspunsul este sigur nu, dar ca ministru al Apărării încerc să aduc niște argumente prin care să-i conving și pe cei care ar putea să creadă că este da”. El a menționat faptul că Ministerul Apărării face analize de trei ori pe zi privind situația din Iran și că alți parteneri NATO fac același demers în actualul context geopolitic. „În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo. Analizele pe care noi le facem sunt dublate, sunt triplate de analizele pe care le fac și alte țări, pentru a ne asigura ca nu cumva noi să luăm în calcul niște lucruri care sunt irelevante, poate, având în vedere conflictul de acolo. Într-un procent aproape complet, analizele noastre se suprapun cu analizele făcute de alți parteneri NATO. Nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”, a explicat Radu Miruță la RFI. Cum s-ar putea implica România în Iranul post-conflict? În ceea ce privește implicarea României în contextul post-conflict, Miruță a precizat că țara nu este parte în actualele ostilități, însă a oferit sprijin logistic Statelor Unite. „România în baza parteneriatului strategic pe care îl avem cu SUA a răspuns pozitiv solicitării Statelor Unite ca de pe teritoriul național să-și tragă sufletul (…) aceste avioane-cisternă”, a spus el. „Am enumerat pentru acele situații în care România s-ar implica post-conflict în eliberarea Strâmtorii Ormuz care sunt lucrurile tehnice pe care România le-ar putea pune pe masă, neînsemnând că vreuna dintre ele va fi pusă, neînsemnând că este suficient (…). Armata română are două divizii de scafandri foarte profesioniști, de mare adâncime, care bănuiesc că ar putea avea ceva de făcut acolo post-conflict, are ofițeri de Stat Major, care au coordonat astfel de activități oarecum, dacă vreți, similare, dacă nu identice, are vânători de mine, are un serviciu secret al armatei foarte conectat la nivel internațional și de multe ori informația face diferența. Lucrurile astea se înscriu în șirul de potențiale metode care ar putea fi utilizate acolo. România nu mai stă deoparte”, a completat ministrul. „România nu mai stă deoparte”, a mai subliniat Miruță, adăugând că țara „joacă la masa mare” și își respectă angajamentele internaționale, consolidând astfel credibilitatea parteneriatelor strategice. Avertismentul Iranului pentru România La jumătatea lunii martie, Iranul a avertizat România că punerea bazelor sale militare la dispoziția Statelor Unite ar echivala, în opinia Teheranului, cu participarea la o agresiune militară împotriva Republicii Islamice. „În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, pe care ați menționat-o, da, am auzit că există interviuri și declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului. Această acțiune este complet inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional și ar atrage responsabilitatea internațională a statului român dacă ar fi pusă în practică”, spunea, la momentul respectiv, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei.

UPDATE:Trump consideră propunerea de încetare a focului insuficientă, Iranul respinge armistițiul / Trump: Iranul ar putea fi eliminat într-o noapte

Președintele SUA, Donald Trump, susține o conferință de presă despre războiul din Iran. El este flancat de secretarul Apărării, Pete Hegseth, șeful Statului Major Interarme, Dan Caine, și directorul CIA, John Ratcliffe, într-o sală de presă aglomerată a Casei Albe. Armistițiu „nu suficient de bun”, spune Trump Acest lucru vine după ce Trump a numit anterior o propunere elaborată de mai multe țări care lucrează pentru implementarea unui armistițiu de 45 de zile un „pas semnificativ”, dar „nu suficient de bun”. Președintele Donald Trump a declarat că Iranul ar putea fi „eliminat” într-o singură noapte și a spus că acea noapte „ar putea” fi marți seara. „Întreaga țară ar putea fi eliminată într-o singură noapte, iar acea noapte ar putea fi mâine seară”, a spus președintele. Trump a avertizat în repetate rânduri că SUA ar putea ataca centrale electrice, poduri și alte infrastructuri din Iran dacă Teheranul nu reușește să încheie un acord sau să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, o arteră petrolieră esențială. În weekend, el a spus că Iranul are timp până marți, la ora 20:00 ET, pentru a încheia un acord. Și Iranul respinge planul Iranul a respins, de asemenea, propunerea și a cerut încetarea definitivă a războiului, potrivit presei de stat iraniene. Agenția de presă iranienă face apel la public să identifice iranienii din străinătate care celebrează atacurile americano-israeliene asupra Iranului, deoarece au fost deschise dosare împotriva a zeci de expatriați acuzați de cooperare cu ceea ce Iranul numește un „inamic ostil”. Agenția de știri Fars, o agenție afiliată Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran, a postat un mesaj prin care face apel la public să „identifice trădătorii vorbitori de limbă persană”. Aceasta a îndemnat spectatorii care recunosc persoane dintr-un videoclip „care dansează și celebrează bombardamentul Iranului” să le raporteze prin intermediul unui site web legat de sistemul judiciar. Fars a declarat că efortul este depus „cu planificarea sistemului judiciar” și are ca scop identificarea persoanelor pentru confiscarea activelor. De asemenea, a publicat apelul alături de un videoclip care, conform spuselor sale, arăta sute de iranieni din străinătate dansând și scandând în semn de celebrare a atacurilor. 100 de dosare deschise împotriva iranienilor din stărinătate Agenția de știri semi-oficială iraniană Mehr a relatat duminică că sistemul judiciar iranian a deschis 100 de dosare împotriva cetățenilor iranieni care locuiesc în străinătate, invocând informații publice și acțiuni ulterioare din partea agențiilor de informații. „Aceste cazuri sunt urmărite cu scopul de a emite rechizitorii, de a efectua proceduri legale și de a confisca active”, a raportat Mehr.

Analiză Foreign Affairs: Teheranul ar trebui să declare victoria și să forțeze un acord amplu cu Washingtonul

Potrivit textului publicat în publicația Foreign Affairs , deși teritoriul iranian a fost supus timp de mai multe săptămâni unor bombardamente americane și israeliene, conducerea Republicii Islamice a rămas funcțională, iar Iranul a continuat să riposteze militar și să își mențină capacitatea de reacție. Autorul susține că obiectivul Washingtonului și al Tel Avivului de a forța capitularea Teheranului nu a fost atins, iar conflictul a intrat într-un impas costisitor pentru inițiatorii săi. Articolul arată că, în interiorul Iranului, o parte a populației cere continuarea confruntării până la pedepsirea agresorilor, invocând lipsa de încredere în Statele Unite și experiențele negative ale negocierilor anterioare. În același timp, autorul avertizează că prelungirea războiului ar duce la pierderi suplimentare de vieți omenești, la distrugerea infrastructurii civile și la extinderea violențelor la nivel regional. În acest context, analiza propune ca Teheranul să „ia victoria” și să deschidă calea unui acord mai amplu. Printre măsurile sugerate se numără limitarea programului nuclear iranian, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Iranului. De asemenea, autorul evocă posibilitatea unui pact bilateral de neagresiune între Iran și Statele Unite, precum și reluarea cooperării economice și tehnologice dintre cele două state. Textul susține că o simplă încetare a focului ar fi fragilă și insuficientă, întrucât nu ar rezolva cauzele profunde ale ostilității dintre Washington și Teheran. În schimb, autorul pledează pentru un acord cuprinzător care să abordeze simultan dosarul nuclear, libertatea navigației în Golf, securitatea regională și reintegrarea economică a Iranului. În ceea ce privește dimensiunea nucleară, articolul propune ca Iranul să accepte reducerea stocurilor de uraniu îmbogățit și monitorizare internațională permanentă, în timp ce Statele Unite ar urma să elimine sancțiunile unilaterale și să sprijine revenirea Iranului în lanțurile comerciale globale. Totodată, autorul sugerează crearea unui consorțiu regional de îmbogățire a combustibilului nuclear, cu participarea Iranului, a statelor din Golf și a unor puteri precum China, Rusia și SUA. Analiza mai susține că actualul conflict a demonstrat limitele opțiunii militare împotriva Iranului și a pus sub semnul întrebării eficiența arhitecturii de securitate bazate exclusiv pe prezența americană în regiune. În viziunea autorului, statele arabe din Golf ar trebui să participe la o nouă formulă regională de securitate, alături de Iran și de actorii internaționali relevanți. Textul îl menționează și pe președintele american Donald Trump, despre care afirmă că a transmis în ultimele zile mesaje contradictorii privind negocierile. Potrivit autorului, presiunile politice interne, inclusiv cele generate de creșterea prețurilor la energie, ar putea face dintr-un compromis diplomatic o variantă convenabilă pentru Casa Albă. În concluzie, articolul susține că războiul a creat, paradoxal, o oportunitate pentru un acord durabil între Iran și Statele Unite. Deși neîncrederea dintre părți rămâne profundă, autorul consideră că realitățile de pe teren ar putea împinge ambele tabere spre o soluție politică menită să închidă un conflict vechi de decenii.

Președintele Iranului a transmis o scrisoare poporului american în care face apel la dialog

Mesajul a fost publicat cu doar câteva ore înainte ca președintele american Donald Trump să susțină un discurs despre războiul cu Iranul, prezentat de Casa Albă drept o „actualizare importantă”, conform The New York Times. Pezeshkian nu a anunțat măsuri concrete pentru reducerea tensiunilor, însă tonul scrisorii a fost unul conciliant. „Astăzi, lumea se află la o răscruce. Alegerea dintre confruntare și dialog este atât reală, cât și decisivă; rezultatul acesteia va modela viitorul generațiilor viitoare”, a transmis liderul iranian. Nu este clar dacă mesajul reflectă poziția întregii conduceri de la Teheran. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că afirmația lui Trump potrivit căreia Iranul caută o încetare a focului este „falsă și lipsită de temei”. În scrisoarea publicată în engleză și persană, Pezeshkian a alternat apelul la dialog cu pasaje mai ferme, în care a susținut că Iranul nu a început niciodată un război, dar s-a apărat de fiecare dată când a fost atacat. În același timp, președintele Iranului a făcut o distincție clară între administrația americană și populația SUA. „Poporul iranian nu nutrește niciun sentiment de ostilitate față de alte națiuni, inclusiv față de cetățenii Statelor Unite, ai Europei sau ai țărilor vecine. Chiar și în fața intervențiilor și presiunilor externe repetate de-a lungul istoriei sale, Iranul a făcut întotdeauna o distincție clară între guverne și popoarele pe care acestea le conduc. Acesta este un principiu adânc înrădăcinat în cultura iraniană și în conștiința colectivă, nu o poziție politică de moment”, a transmis Masoud Pezeshkian. El a afirmat în scrisoare că prezentarea Iranului drept o amenințare „nu corespunde nici realității istorice, nici faptelor care pot fi observate în prezent”. În Iran, deciziile majore sunt luate însă de liderul suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, care are ultimul cuvânt în probleme precum negocierile cu Washingtonul sau condițiile de încheiere a războiului.

Războiul cu Iran e ca și câștigat, dar America pare să fi pierdut războiul cu prețurile la carburanți

Prețurile la petrol în SUA au ajuns la 4 dolari pe galon, pentru prima oară din anul 2022. Pentru administrația Trump este un semn rău că republicanii ar putea pierde alegerile din noiembrie.   Criza din Golf  îi lovește grav și pe consumatorii americani, deși președintele Donald Trump asigura că nu vor fi afectați. Războiul cu Iran e “ca și câștigat”, dar America pare să fi pierdut războiul cu prețurile la carburanți. Se înregistrează un nou record în benzinăriile de peste ocean Criza petrolieră ajunge și la americani Creșterea prețurilor la carburanți a devenit o problemă politică pentru Trump. Oficialii administrației susțin că scumpirile sunt temporare și că prețurile vor scădea odată cu încheierea războiului cu Iran. Potrivit Financial Times , prețul indicat de Asociația Americană a Automobilelor este o medie națională, calculată în urma unui sondaj realizat pe un număr de până la 120.000 de stații de alimentare. În unele state americane, șoferii plătesc mai mult la benzină. Cei din California, care se bazează pe importurile de carburanți din Asia, plătesc 5,89 de dolari pe galon de benzină.Iar pentru un galon de motorină, plătesc 7,46 de dolari. Trump riscă să piardă sprijinul Congresului din cauza războiului cu Iran În urmă cu patru ani, prețurile la carburanți au ajuns la 5 dolari de galon în SUA, ca urmare a invaziei ruse a Ucrainei.Administrația președintelui democrat de atunci, Joe Biden, a sancționat Rusia în februarie 2022, însă SUA n-au făcut față crizei de pe piața energiei. După alegerile de la mijlocul mandatului din noiembrie 2022, democrații au pierdut majoritatea în Congres. Au rămas fără controlul asupra Camerei Reprezentanților, dar au căpătat majoritate în Senat. Însă, nu a fost îndeajuns pentru a mai putea livra ajutoare militare și financiare Ucrainei pe durata anilor 2023 și 2024. Autorul recomandă: De la începutul războiului din Iran, Rusia face peste 700 mil. de $ pe zi din vânzarea de petrol și gaze. Dar Ucraina nu stă degeaba și-i sabotează veniturile lui Putin

Oana Țoiu: Masacre asupra civililor precum cel de la Bucea ar fi trebuit să nu aibă loc niciodată

Țoiu a vizitat și o expoziție care documentează perspectiva crudă a realității ocupației militare ruse prin dovezi materiale, mărturii și reconstituirea cronologiei violențelor. Cu această ocazie, ministrul Oana Țoiu a subliniat că „oamenii uciși la Bucea nu vor fi niciodată uitați. Masacre asupra civililor precum cel de la Bucea ar fi trebuit să nu aibă loc niciodată și nici să nu se mai repete vreodată”. În cadrul sesiunilor plenare, miniștrii europeni și înalți oficiali de la Kiev au avut un schimb substanțial de opinii asupra evoluțiilor regionale de securitate, sprijinul multidimensional pentru Ucraina și continuarea eforturilor de tragere la răspundere, respectiv reducere a capacității Rusiei de susținere a războiului împotriva Ucrainei. Prezența miniștrilor UE la Kiev a transmis, totodată un mesaj ferm de susținere față de efortul Ucrainei de a-și apăra suveranitatea, integritatea teritorială și independența în fața agresiunii militare a Rusiei. Ministrul Oana Țoiu a reiterat susținerea României față de Ucraina, arătând că securitatea europeană și în particular cea regională sunt direct relaționate evoluțiilor de securitate din Ucraina. Țoiu a condamnat continuarea atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene, cu efecte devastatoare asupra civililor și implicații asupra statelor vecine, precum în cazurile cele mai recente ale poluării râului Nistru și afectării liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești. A evidențiat că reziliența societății ucrainene și lecțiile dure ale războiului sunt argumente în favoarea unei cooperări și mai strânse cu Ucraina, punctând, în acest sens, importanța ce trebuie acordată veteranilor și reintegrării sociale a acestora, direcție de acțiune unde pot fi valorificate experiența unor state membre și instrumentele de asistență ale UE. Oana Țoiu a accentuat faptul că nicio pace justă nu poate fi clădită pe impunitate, prezentând stadiul ratificării, de către România, a Convenției de înființare a Comisiei internaționale privind cererile de despăgubiri pentru Ucraina, semnată la Haga în decembrie 2025, respectiv demersurile privind participarea României la Tribunalul special pentru sancționarea crimei de agresiune săvârșită în Ucraina. În prezența președintelui Volodimir Zelenski, Oana Țoiu a evocat rezultatele pozitive ale vizitei acestuia la București, în special ridicarea relațiilor bilaterale la nivel de parteneriat strategic, cooperarea în domeniul industriei de apărare și proiectele de conectivitate, inclusiv în perspectiva îmbunătățirii securității energetice. Ministrul român de externe a reiterat sprijinul țării noastre pentru avansarea procesului de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la UE și depășirea actualelor blocaje. Totodată, în cadrul întrevederii bilaterale cu Andrii Sybiha, ministrul român a accentuat importanța implementării integrale a deciziilor adoptate cu ocazia vizitei președintelui Volodimir Zelenski la București, în spiritul Parteneriatul Strategic. A arătat că partea română acordă atenție deosebită găsirii de soluții sustenabile pentru problemele semnalate de comunitatea românească din Ucraina, inclusiv pentru consolidarea învățământului în limba română în Ucraina. Respectarea drepturilor aparținând minorităților naționale este parte integrantă a valorilor europene comune asumate de România și Ucraina. Cu ocazia prezenței la Kiev, ministrul Oana Țoiu s-a întâlnit și cu experți români care activează în cadrul Misiunii de Asistență a UE pentru Ucraina sau al altor Agenții internaționale care oferă programe de sprijin Ucrainei. A apreciat în mod deosebit expertiza acestora în domeniul asistenței umanitare și reconstrucției post conflict.