Etichetă: razboi

Studiu Al Jazeera: Pe ce loc se situează România în clasamentul cheltuielilor pentru apărare, educație și sănătate

În 2025, cheltuielile globale pentru război au ajuns la 2,88 trilioane de dolari. Țările investesc mult mai mulți bani în armate, dar ce se întâmplă cu alte domenii care ar putea rămâne neglijate, precum învățământul?  Cum rămâne cu sistemul medical după ce în 2020, lumea a fost devastată de pandemia de COVID-19, rezultând peste 7 milioane de decese? Armatele lumii au cheltuit 2,88 de trilioane de dolari în 2025. Potrivit Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm, reprezintă o creștere cu 2,9% față de 2024. Într-un infografic, Al Jazeera  explică creșterea militarizării globale, precum și cheltuielile pentru educație și sănătate. În 2025, cei mai mari cinci cheltuitori militari au fost SUA (954 miliarde $), China (336 miliarde $), Rusia (190 miliarde $), Germania (114 miliarde $) și India (92 miliarde $). Urmează Marea Britanie cu 89 miliarde de dolari și Ucraina, cu 84 de miliarde de dolari, țară aflată în război cu Rusia din 2022. SUA cheltuiesc pe apărare cât șase țări la un loc Cheltuielile lor reprezintă  58% din cheltuielile globale pentru apărare. SUA a rămas în contuare, de la an la an, cel mai mare cheltuitor militar de la cel de-al Doilea Război Mondial.  SUA cheltuiesc anual pe apărare cât China, Rusia, Germania, Marea Britanie, India și Ucraina la un loc. Din 1949, SUA au cheltuit 53,5 trilioane de dolari pe armată. SUA a crescut bugetul de  la 284 de miliarde de dolari în 1950 la 788 miliarde de dolari în 1953, ca urmare a pierderilor suferite în Războiul din Coreea. Cheltuielile anuale au crescut la 1 trilion de dolari în anii 1960, după trimiterea trupelor americane în Vietnam. Și bugetul pentru apărare a continuat să tot crească când cursa înarmării nucleare dintre SUA și URSS s-a intensificat la mijlocul anilor 1980, ajungând la 1,7 trilioane de dolari. Finalul Războiului Rece a făcut ca SUA să scadă cheltuielile pentru apărare pentru prima oară în 1991, la 1,4 trilioane de dolari.  După atacurile de la 11 septembrie 2001 și războaiele din Orientul Mijlociu, SUA au crescut cheltuielile pentru apărare la 2 trilioane de dolari în 2009. Țara care a crescut cel mai mult bugetul pentru apărare per capita este Qatar. În 2006, bugetul pentru apărare per capita era 2.000 de dolari. În 2025, a ajuns la 5.000 de dolari. În timp ce secolul 20 a fost definit de armate mobilizate în masă din înrolări chiar forțate, blindate grele și putere aviatică, apărarea de azi presupune mai degrabă aeronave fără pilot (drone comandate de la distanță), inteligență artificială, infrastructură digitală și sisteme autonome. Departamentul Apărării din SUA și Pentagon deja au încheiat contracte cu companii de inteligență artificială, precum OpenAI și încearcă să convingă și Anthropic, în timp ce Israel are parteneriat cu Palantir. În 2025, Ucraina a devenit țara care cheltuiește cel mai mult pe apărare din bugetul guvernamental după ce a fost invadată de Rusia în 2022: 39,6%. În raport cu alte țări investește considerabil în sănătate din cauza numărului mare de răniți rezultați de pe urma bombardamentelor: 8,2%. Numai 5,1% ajung în educație. Israel, țară aflată în războaie pe fronturi multiple cu Hamas în Fâșia Gaza, cu Hezbollah în sudul Libanului, cu rebelii Houthi în Marea Roșie și cu Iranul, a devenit a treia țară care investește în apărare: 7,8%. 5,9% se duc în educație și 7,1% în sănătate. Țara adversară, Iranul, a investit 6% în sănătate, 2,8% în educație și 2,1% în apărare. Rusia, țara care a invadat Ucraina din 2022,  este pe poziția a patra: 7,5% în apărare, 7% în sănătate, dar numai 4,2% în educație. Este de remarcat cât de mult investește Danemarca în sănătate: 9,5%. Însă, în apărare investește la nivelul cerut de Donald Trump în primul mandat, numai 3,3%. SUA, cea mai mare putere militară de pe planetă, investește 3,1% din PIB în cheltuielile militare (care înseamnă ENORM, cât șase puteri militare la un loc), 5,4% în educație și 17,4% în sănătate, enorm de mult, deși mulți cetățeni americani  se plâng de costurile enorme din sănătate dacă nu dispun de asigurările medicale „Obamacare”.  Administrația Trump a solicitat Congresului să-i acorde 1,5 trilioane de dolari pentru bugetul de apărare în 2027.  SUA se află în război cu Iran din februarie 2026. Finlanda, Suedia și Regatul Unit sunt considerate „repetenții clasei” din perspectiva președintelui Donald Trump. Acestea investesc enorm în educație (6-7%) și sănătate (în jur de 9-12%), dar foarte puțin în apărare (sub 2,6%). Franța investește 11,8% în sănătate, dar 2% în apărare. România este pe locul 42 în clasament la cheltuieli pentru apărare în 2025, în situația în care se învecinează cu o țară aflată în război cu Rusia de 4 ani. În 2025 a investit 5,8% în sănătate, cu mult sub Ucraina și alte state vestice. Bugetul pentru educație este foarte mic  în comparație cu alte state: 3,3%. Iar la apărare, România a cotizat numai 2,3%, cu mult sub cerințele lui Trump. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu,  a investit 6,7% în sănătate, 6,6% în educație, dar numai 0,6% în apărare. Sursa Foto: Al Jazeera Autorul recomandă: Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani, în bani cheltuiți și militari pierduți: De la Coreea la Iran

Putin și Trump, convorbire de o oră și jumătate. Războaiele din Ucraina și Iran, tema discuției

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Iuri Ușakov, Vladimir Putin a apreciat decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul, considerând că aceasta poate crea condiții pentru negocieri și poate contribui la stabilizarea situației. „Vladimir Putin consideră că decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul este corectă; acest lucru ar trebui să ofere o oportunitate pentru negocieri și, în general, să contribuie la stabilizarea situației”, a spus Ușakov. În același timp, liderul de la Kremlin a avertizat asupra unor consecințe „inevitabile și extrem de grave” în cazul în care Statele Unite și Israelul ar recurge din nou la forță împotriva Iranului. Ușakov a precizat că aceste consecințe ar afecta nu doar Iranul și statele vecine, ci întreaga comunitate internațională. Rusia a fost cea care a inițiat convorbirea, descrisă de Kremlin drept una cu un ton „sincer și pragmatic”. Cei doi lideri au discutat și despre războiul din Ucraina. Potrivit lui Ușakov, Putin a ridicat posibilitatea unui armistițiu care să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai, când Moscova comemorează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” La rândul său, Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” și a susținut că o soluție pentru conflictul din Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”. Trump a mai afirmat că Putin s-a oferit să ajute în legătură cu războiul cu Iranul, în special în privința uraniului îmbogățit. „Ar vrea să fie de ajutor. I-am spus: înainte să mă ajuți pe mine, vreau să-ți închei războiul”, a declarat Trump pentru CNN, în Biroul Oval. Liderul american a spus că Putin i-a transmis că Rusia ar putea avea un rol în chestiunea uraniului iranian. Moscova a propus anterior preluarea controlului asupra stocului de uraniu îmbogățit al Iranului, într-un aranjament similar rolului jucat de Rusia în acordul nuclear din 2015. Trump nu a exclus explicit posibilitatea ca Iranul să trimită uraniul în Rusia, dar a sugerat că prioritatea sa rămâne încheierea războiului din Ucraina.

Ministrul de Externe polonez vrea forță de reacție rapidă finanțată de UE pentru crizele de vecinătate

„UE ar trebui să fie mai capabilă să acționeze în vecinătatea sa imediată”, a declarat Sikorski, conform postării Ministerului de Externe de pe platforma de socializare X, după o conferință de presă cu ministrul irlandez de externe, Helen McEntee. „Fie în Balcani, fie, de exemplu, dacă situația din Libia s-ar înrăutăți”, a spus el. Sikorski a declarat că dorește ca forțele de reacție rapidă „pe care teoretic le avem deja” să fie finanțate din bugetul UE, să poată fi desfășurate conform unor reguli de angajament convenite și să fie deschise voluntarilor din statele membre, scrie Anadolu. De asemenea, el a susținut că Europa ar trebui să poată gestiona operațiuni de securitate limitate fără a se baza excesiv pe aliați. „Statele Unite au dreptate să spună că, în imediata lor vecinătate, descurajarea lui Putin este o sarcină a NATO în ansamblu, dar în operațiuni la scară mai mică, ar trebui să fim capabili să ne asigurăm propria securitate fără a ne impune constant altora sau a cere ajutor”, a declarat Sikorski într-o altă postare a ministerului. El a spus că niște capacități de apărare europene mai puternice ar face din bloc „un aliat mai credibil pentru SUA și un continent mai credibil pentru concurenții și prietenii noștri”.

Merz: „Iranienii sunt, în mod clar mai puternici, decât s-a crezut

„Iranienii negociază, evident, foarte abil. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât s-a crezut. În prezent, nu văd ce strategie de ieșire aleg americanii. Iranienii sunt în mod clar mai puternici decât ne-am așteptat și americanii, evident, nu au o strategie cu adevărat convingătoare în negocieri. O întreagă națiune este umilită de conducerea iraniană, în special de aș numitele Gărzii Revoluționare. Problema cu conflicte este întotdeauna că nu trebuie doar să intri, ci și să și ieși. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan timp de 20 de ani. Am văzut-o în Irak”, a declarat astăzi, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. „În acest moment, nu văd ce ieșire strategică vor alege americanii, mai ales că iranienii negociază în mod clar foarte abil — sau foarte abil nu negociază”, a spus el. Merz a declarat că situația complicată din Orientul Mijlociu are acum un puternic efect economic negativ asupra Germaniei.  „În acest moment este o situație destul de încâlcită”, a spus Merz. „Și ne costă o sumă mare de bani. Acest conflict, acest război împotriva Iranului, are un impact direct asupra producției noastre economice.” Cancelarul a declarat că Germania își menține oferta de a desfășura dragoare de mine pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz , prin care trece o mare parte din aprovizionarea globală cu petrol. Totuși, a spus Merz, o condiție prealabilă pentru aceasta era ca ostilitățile să înceteze mai întâi. Declarațiile au fost făcute de cancelar la școala Carolus-Magnus-Gymnasium, care a făcut parte din Ziua Proiectelor UE, în cadrul căreia școlile din Germania organizează evenimente axate pe Uniunea Europeană.

The Economist | Retorica războiului s-a schimbat, dar în sens rău: de la discursuri istorice la mesaje inspirate din filme

Este 6 iunie 1944. Al Doilea Război Mondial se află în al cincilea an. Milioane de oameni au murit. O mare parte din Europa este în ruină. Soarta războiului depinde acum de o singură întindere de apă. În Canalul Mânecii sunt concentrate 150.000 de trupe. Președintele american se adresează poporului său. În ciuda vărsării de sânge, tonul său nu este unul însetat de violență. Americanii luptă, spune el, „nu din dorința de cucerire. Ei luptă pentru a pune capăt cuceririi”. Aliatul său, Winston Churchill, va adopta același ton în lucrarea sa istorică, pe care o deschide cu o „morală”. „ÎN RĂZBOI: HOTĂRÂRE. ÎN ÎNFRÂNGERE: SFIDARE. ÎN VICTORIE: MĂRINIMIE”. Este aprilie 2026. America este implicată într-un alt război. Și acest conflict depinde de o întindere de apă, de această dată Strâmtoarea Ormuz. Președintele american se adresează poporului. Tonul este beligerant. „Deschideți dracului strâmtoarea, nenorociților, sau veți trăi în iad, uitați-vă bine!”, afirmă acesta. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, spune că iranienii sunt „terminați și știu asta”. Nu este o „luptă corectă”: „Îi lovim când sunt la pământ, exact așa cum ar trebui”. Războiul în Occident s-a schimbat. Desigur, din punct de vedere militar, bombardierele invizibile au înlocuit avioanele Spitfire, însă schimbarea este și una oratorică. A vorbi despre oratorie în politica modernă poate părea anacronic: discursurile bugetare nu abundă în aliterații și asonanțe. Însă limbajul războiului este diferit. Până acum, atunci când Occidentul a purtat războaie, a făcut-o aproape întotdeauna cu arme moderne, dar cu un limbaj vechi. Puterea oratorică, o nestemată uitată Astfel, în timp ce țările luptau pe plaje și pe terenuri de debarcare cu arme și bombe și gloanțe, ele luptau, cu aceeași strategie, și prin texte, discursuri și transmisiuni radio. Existau aluzii la Shakespeare, referințe la Abraham Lincoln și repetiții ritmate ale cuvântului „luptă”. Oratoria conta. „Dintre toate talentele oferite oamenilor”, scria Churchill, puține sunt „atât de puternice” și „niciunul nu este atât de prețios”. Această putere pare să fi fost uitată. Un videoclip recent al Casei Albe, intitulat „Justice the American Way”, este un montaj aproape fără cuvinte, cu imagini din Gladiator, Top Gun și Transformers, intercalate cu imagini reale ale unor ținte iraniene lovite. În loc să citeze din Biblie, Hegseth a citat-o greșit. Pe 15 aprilie, el a condus o rugăciune care „reflecta” Ezechiel 25:17, dar care era, de fapt, preluată aproape cuvânt cu cuvânt din Pulp Fiction, o operă spirituală mai puțin celebră. (Versetul real din Ezechiel se referă la pedepsirea filistenilor de către Dumnezeu.) Un contraargument evident ar fi: și ce dacă? Moartea nu face diferența între un lider capabil de o formulare în stil periclean și unul care nu este. Mai mult, cuvintele memorabile, așa cum au arătat poeții din Primul Război Mondial, pot fi înșelătoare, atrăgând oamenii spre un măcel mecanizat care nu este nici „dulce” și nici decoros. După ce singurul fiu al lui Rudyard Kipling a murit în Bătălia de la Loos, acesta a scris epigrama amară: „Dacă întreabă cineva de ce am murit,/Spuneți-le că tații noștri au mințit”. Masacrul poate fi prost servit de oratorie. Cu toate acestea, este greu de ignorat sentimentul că ceva s-a pierdut atunci când un lider occidental evocă „Transformers” în loc de Churchill. Aluzia era odinioară esențială pentru oratorie. Pe bună dreptate: toți oamenii pot fi egali, dar nu toate cuvintele sunt. Este suficient să fie amintit discursul de două ore și 13.607 cuvinte rostit la Gettysburg înainte ca Abraham Lincoln să țină intervenția sa de 271 de cuvinte. Toți marii oratori au împrumutat, au invocat, au făcut aluzii. Când colonelul Tim Collins a trimis soldați britanici în Irak, le-a spus să „calce cu grijă”, deoarece pășesc pe locul Grădinii Edenului. „Cei puțini” din discursul lui Churchill despre Bătălia Angliei stăteau, în imaginație, alături de „fericiții puțini” din Henry V. Bomba atomică a fost însoțită nu doar de o lumină orbitoare, ci și de Bhagavad Gita. „Am devenit moartea, distrugătorul lumilor”, avea să spună ulterior J. Robert Oppenheimer. Nu este vorba doar despre artificii retorice Citatul potrivit mobilizează nu doar pe cei vii, ci și pe cei morți; utilizarea lui înseamnă mobilizarea nu doar a unor cuvinte, ci a unui întreg batalion de idei. Invocarea Bibliei înseamnă, implicit, apelul la cele mai bune trăsături ale naturii umane. Invocarea piesei „Henry V” presupune, de asemenea, apelul la Dumnezeu, la Anglia și la idealuri. Aproximativ o zecime din discursurile lui Churchill, potrivit biografului său Andrew Roberts, făceau referire la istorie pentru a încuraja publicul să vadă războiul „în contextul său istoric, al amenințărilor pe care Marea Britanie le-a înfruntat și învins în trecut”. Aluziile culturale oferă încurajare și întăresc moralul. Ele permit, de asemenea, unui vorbitor să „ridice tonul”, afirmă Barry Strauss. Discursul funerar al lui Pericle nu le spune atenienilor doar să lupte, ci că luptă „pentru ceva… pentru democrație”. În 1940, Franklin Roosevelt declara că „niciodată, de la Jamestown și Plymouth Rock, civilizația americană nu a fost într-un pericol atât de mare ca acum”. Statele Unite urmau să sprijine țările aliate și, prin reînarmare, să devină „marele arsenal al democrației”. Totuși, liderii trebuie să invoce aluziile culturale potrivite. William Nicholson consideră „înfricoșător” faptul că Casa Albă citează filmul, deoarece „arată că ei văd războiul ca pe un film de la Hollywood”. În realitate, nici măcar nu îl înțeleg corect. Personajul Maximus este un luptător reticent, nu un om violent, ci unul pașnic, forțat să lupte pentru familie și pentru „visul care a fost Roma”. Războiul nu este distractiv. Așa cum spunea Roosevelt: „Am văzut războiul pe uscat și pe mare. Am văzut sângele curgând din răniți… urăsc războiul”. Pentru că, așa cum știe Hollywood-ul, dar Casa Albă pare să fi uitat, cea mai bună oratorie despre război nu este, de fapt, despre război. Este despre pace. Oamenii o aud și se gândesc nu doar la viețile care ar putea fi pierdute, ci la modul de viață care ar putea dispărea: la cultură, la democrație, la decență. Emoția provocată de o oratorie puternică vine din teama nu doar de a pierde un război,

Războiul din Iran subminează promisiunea lui Merz privind relansarea economiei Germaniei în 2026

Creșterea prețurilor la energie, alimentată de războiul din Iran, pune presiune pe economie, accelerează inflația și afectează încrederea companiilor și a consumatorilor. În acest context, guvernul german și-a redus la jumătate prognoza de creștere economică pentru 2026, la 0,5%, notează Bloomberg. Primele date indică deja o evoluție slabă. Economiștii estimează că economia a crescut cu doar 0,2% în primul trimestru, după un avans de 0,3% la finalul lui 2025. Pentru luna aprilie este anticipată o inflație de aproximativ 3,1% în Germania și în jur de 3% în zona euro. În acest context, Banca Centrală Europeană ia în calcul posibile majorări de dobânzi, care ar putea frâna economia. Autoritățile avertizează că evoluția economiei depinde în mare măsură de durata crizei energetice și de blocajele din aprovizionarea cu petrol și gaze în zona Strâmtorii Ormuz. Pentru a limita impactul, guvernul a anunțat măsuri de sprijin pentru populație și companii. Totuși, aceste măsuri sunt considerate insuficiente pentru a susține consumul, în condițiile în care populația începe să își reducă cheltuielile. În paralel, mediul de afaceri cere reforme pentru stimularea creșterii economice, precum reducerea birocrației și a taxelor. Capacitatea guvernului de a adopta astfel de măsuri este însă limitată de tensiunile politice din coaliția de guvernare. Chiar dacă Berlinul a lansat un program amplu de investiții, inclusiv un fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură, impactul acestuia riscă să fie diminuat de criza energetică.

Macron avertizează: SUA nu vor mai proteja Europa pe termen lung

„Provocarea Europei noastre este să fie mai puternică și mai independentă, pentru că avem Statele Unite ale Americii care nu ne vor mai proteja pe termen lung”, a spus Macron. El a invocat situațiile legate de Groenlanda, Iran și Ucraina drept semnale de alarmă pentru securitatea europeană. Președintele francez a subliniat că Statele Unite rămân aliați importanți, dar a atras atenția că Europa s-a construit mult timp pe ideea că Washingtonul îi va garanta securitatea „pentru eternitate”. „Pentru generația voastră, cred că acest lucru nu va mai fi adevărat”, le-a transmis el elevilor școlii franco-cipriote din capitala Ciprului. Macron a pledat pentru consolidarea suveranității europene, inclusiv în domeniul apărării și al tehnologiei. „Dacă mâine nu vom mai fi capabili să ne protejăm singuri, dacă toate soluțiile noastre tehnologice vor fi în mâinile altora, vom putea spune ce vrem, dar nu vom mai alege”, a afirmat liderul de la Paris. În același dialog, Emmanuel Macron a vorbit și despre cauzele războaielor, spunând că acestea apar din „neînțelegeri, lipsă de comunicare sau din nebunia unor lideri” și uneori a unor popoare care cred că propria securitate poate fi obținută prin distrugerea vecinului. „Pacea nu se proclamă într-o dimineață”, a spus Macron, îndemnând tinerii să caute mereu să îi înțeleagă pe ceilalți și să păstreze „gustul viitorului”. „Iubește războiul cel care nu mai speră nimic. Când iubești viitorul, nu ai nicio dorință să faci război”, a adăugat președintele francez.

Cel mai mare producător de prezervative crește prețurile. Cum a ajuns războiul SUA-Iran să fie cauza principală

Karex, cel mai mare producător global de anticoncepționale, plănuiește să crească prețurile la prezervative de la 20% la 30%. Compania atenționează că s-ar putea confrunta chiar cu perturbări majore în lanțul de aprovizionare din cauza crizei petroliere. De la începerea războiului din 28 februarie, au crescut costurile fabricării cauciucului sintetic, foliei de aluminiu și a prezerativelor. Războiul SUA-Iran, principala cauză Directorul executiv a declarat marți pentru Reuters  că principala cauză este războiul dintre SUA și Iran. Conflictul a dus deja la scumpiri în masă în domeniul energiei. Karex susține că ar putea crește cererea de prezervative fiindcă brandurile care îi sunt clienți au rămas cu stocurile scăzute, a mai declarat directorul companiei, Goh Miah Kiat, pentru Reuters. Cererea de prezervative a crescut cu 30% în ultimul an. Livrările către Europa și SUA durează până la 2 luni din cauza blodadei iraniene asupra Strâmtorii Ormuz. „Situația este foarte fragilă, prețurile devin mai mari…. Nu avem de ales decât să transferăm costurile chiar acum către clienți”, a spus  Goh. Karex produe anual 5 miliarde de prezervative și este principalul furnizor pentru branduri ca Trojan și Durex, precum și pentru sistemele de sănătate publică din Marea Britanie și programele ONU. Prezervativele se află printre primele produse care s-au scumpit din cauza războiului, alături de mănușile de plastic, sticlele de plastic și orice produs care are la bază petrolul. Șeful Agenției Internaționale de Energie face predicții dezastruoase pentru luna Aprilie. „Multe țări vor începe raționalizarea energetică” Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Zborurile ar putea fi anulate din mai Un grup care reprezintă 360 de linii aeriene se așteaptă ca zborurile să fie anulate în Asia și Europa chiar de la finalul lunii mai, exact la debutul sezonului vacanțelor de vară. IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian) a declarat pentru The Telegraph că ar putea fi anulate zboruri de la finalul luni mai. Agenția Internațională de Energie a atenționat că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar 6 săptămâni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate

Dezvăluiri Axios din culisele Casei Albe: Trump s-a săturat. Ce nu-i convine în războiul din Iran

Președintele Trump a declarat luni dimineață că un acord de pace cu Iranul va fi semnat „astăzi” la Islamabad și că vicepreședintele Vance era pe drum. Numai că Vance era încă la Washington, așteptând un semnal de la Teheran înainte de a se îmbarca în avion – un semn al incertitudinii profunde cu privire la ce se va întâmpla în continuare. Axios dezvăluie că „Trump vrea ca războiul să se încheie acum, în termenii săi. Dar mai este doar o zi până la expirarea armistițiului, Iranul controlează încă Strâmtoarea Ormuz, iar părțile nu au reușit până acum să stabilească nici măcar o întâlnire. Prin urmare, războiul s-ar putea afla în pragul unei expansiuni masive”. 11 April 2026, US, Washington: US President Donald Trump speaks to the media prior to boarding Marine One on the South Lawn of the White House. Photo: Andrew Leyden/ZUMA Press Wire/dpa „Trump vrea să se termine. Nu-i place că Iranul menține controlul asupra Strâmtorii” „Vrea să se termine. Nu-i place că Iranul își menține [controlul asupra strâmtorii] peste Orientul Mijlociu. Nu-i place că ne țin asta sub control. Nu mai vrea să lupte. Dar o va face dacă simte că trebuie”, a declarat un oficial al administrației pentru Axios. Săptămâna trecută s-au înregistrat progrese reale în negocieri. Începând de vineri, declarațiile optimiste ale lui Trump privind pacea iminentă păreau plauzibile. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, tocmai declarase strâmtoarea „complet deschisă”. Piețele globale erau încântate. A fost nevoie de doar 24 de ore pentru ca situația să revină în pragul războiului. La câteva ore după ce Araghchi a declarat strâmtoarea deschisă sâmbătă, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a tras asupra petrolierelor care încercau să o traverseze, invocând reticența lui Trump de a-și ridica propria blocadă. Oficialii americani au văzut asta ca o dovadă a unei diviziuni între președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și comandantul IRGC, generalul Ahmad Vahidi. „Am crezut că negociază cu oamenii potriviți, că ajunseseră la cocktailul a ceea ce conveniseră, la ceea ce putea fi anunțat”, a declarat un oficial superior al administrației. „Dar ceea ce s-a întâmplat este că echipa iraniană s-a întors, iar IRGC și acești oameni au spus «oh, nu, nu. Nu vorbiți în numele nostru».” „Nu suntem siguri cine este la conducere” „Acum există o diviziune reală între aceste facțiuni și nu suntem siguri cine va câștiga. Sperăm că echipa cu care am negociat o va face”, a spus oficialul. Un al doilea oficial american a declarat pentru Axios: „Nu suntem siguri cine este la conducere și nici ei. Asta se va rezolva de la sine.” Duminică, 24 de ore mai târziu, SUA au escaladat atacurile, trăgând asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian și confiscând-o în afara strâmtorii din Golful Oman. Comentariile repetate ale lui Trump au amplificat confuzia, acesta oscilând între amenințări, optimism și lipsă de onestitate. În timp ce negociatorii ofereau 20 de miliarde de dolari în fonduri înghețate pentru stocul de uraniu al Iranului și discutau despre un moratoriu temporar asupra îmbogățirii. Iar Trump le-a spus mai multor reporteri că Iranul a fost de acord să renunțe la uraniu și la îmbogățire. Declarații contradictorii WASHINGTON, DC – APRIL 10: President Donald Trump and Eric Trump, executive vice president of Trump Organization Inc., walk to Marine One on the South Lawn of the White House, on Friday, April 10, 2026 in Washington, DC. President Donald Trump is traveling to his winery in Charlottesville, Virginia. (Photo by Al Drago for The Washington Post) Când negocierile au intrat pe o pantă dificilă, Trump a făcut o serie de declarații contradictorii despre cine din echipa sa urma să meargă în Pakistan și când. Mai întâi Vance nu mergea – apoi mergea, apoi era în aer, apoi nu. Între timp, partea iraniană a rămas neangajată. Pe fondul declarațiilor sale conform cărora un acord era aproape, Trump a amenințat și cu distrugerea podurilor și centralelor electrice din Iran. Teheranul bănuia că aceasta era adevărata sa intenție, iar diplomația nu era decât o acoperire pentru un atac surpriză. „Respectarea angajamentelor este baza unui dialog semnificativ”, a scris luni președintele iranian Masoud Pezeshkian pe X. Există o neîncredere istorică profundă a Iranului în negocieri „O neîncredere istorică profundă în Iran față de conduita guvernului american rămâne, în timp ce semnalele neconstructive și contradictorii din partea oficialilor americani transmit un mesaj amar; aceștia cer capitularea Iranului. Iranienii nu se supun forței”, arată Axios. Mediatorii pakistanezi au încercat să repună procesul pe drumul cel bun și au transmis propuneri între părți. Cel mai recent proiect acoperă „sancțiuni, îmbogățire, bani, materialul nuclear, viitorul”, a declarat oficialul de rang înalt. În ciuda afirmațiilor lui Trump, iranienii nu au fost de acord în niciun moment să renunțe definitiv la îmbogățire. „Este undeva între «nu vom construi o armă nucleară» și «nu vom îmbogăți în țara noastră» și «nu vom atinge nimic timp de 5, 10, 15 ani»”, a explicat oficialul. Deși Trump insistă că nu o va face, oficialii administrației spun că probabil ar dezgheța fondurile iraniene pentru o înțelegere corectă. Unul dintre ei a spus că guvernul iranian este „falimentar”, adăugând: „Ei vor bani, acces la banii lor. Vor ridicarea sancțiunilor.” „Am dori să menținem anumite condiții, în special în ceea ce privește îmbogățirea viitoare și deschiderea strâmtorii și, poate, obținerea prafului. Dar suntem încă pregătiți să obținem praful noi înșine.” Echipa lui Trump consideră că Iranul suferă de o presiune economică intensă ca urmare a blocadei: „Credem că nu pot supraviețui acestui lucru. Devastarea economică este reală. Perșii sunt duri și stoici. Dar este mult”. „Suntem optimiști. Perioada de timp ar putea fi prea optimistă. De aceea vedem discuții despre măsuri provizorii pe frontul economic, cum ar fi deschiderea unei benzi de trecere prin strâmtoare.” „Până acum nu s-a ajuns la punctul în care Donald Trump a spus să o facem. Și nu este în punctul în care să spună că este cu rea-credință și că vom începe să aruncăm bombe”, a spus oficialul. O nouă campanie militară? Trump și echipa sa discută acum cum

Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 51. Trump: Israelul este un mare aliat al SUA și știe cum să câștige / Spațiul aerian al Iranului va fi redeschis în patru etape

Pakistanul întărește măsurile de securitate în perspectiva unui eventual al doilea tur de negocieri Deși Iranul a anunțat sâmbătă că nu a fost stabilită nici o dată pentru un al doilea tur de negocieri de pace, în această dimineață s-au intensificat măsurile de securitate în capitala Pakistanului, Islamabad. Donald Trump a afirmat vineri că al doilea tur de negocieri directe ar putea avea loc în acest weekend. Astăzi au fost mobilizați mai mulți polițiști și au fost instalate puncte de control, deși pregătirile nu au atins nivelul înregistrat în weekendul trecut, potrivit imaginilor apărute în presa internațională. Armata libaneză lucrează la refacerea podurilor și a drumurilor din sud Armata din Liban anunță că unitățile specializate au redeschis complet drumul Khardali-Nabatieh și au redeschis parțial podul Burj Rahal-Tyre. „De asemenea, sunt în curs lucrări de reabilitare a podului Tayr Falsay-Tyre, în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Râul Litani, în urma pagubelor provocate de agresiunea israeliană”, se arată într-un comunicat al armatei, potrivit Al Jazeera. Un soldat israelian a fost ucis, iar alți nouă au fost răniți în sudul Libanului Armata israeliană a declarat că soldatul a fost ucis în timpul unor lupte din sudul Libanului. Dintre cei nouă răniți, unul se află în stare critică, iar alți patru sunt în stare moderată, a precizat sursa. Ceilalți patru au suferit răni ușoare, a mai adăugat aceasta, potrivit Al Jazeera. Agenția de știri Tasnim, citându-l pe directorul adjunct al Organizației Aviației Civile din Iran, afirmă că spațiul aerian al țării va fi redeschis, zborurile de la est la vest urmând să fie reluate treptat. Aceasta a precizat că redeschiderea spațiului aerian al Iranului se va desfășura în patru etape. În prima etapă, spațiul aerian va fi deschis pentru zborurile de tranzit, apoi vor fi reluate zborurile de pe aeroporturile din estul țării. În a treia etapă, vor fi permise zborurile de pe aeroporturile Mehrabad și Imam Khomeini, urmate de zborurile de pe alte aeroporturi din vest. Un ministru din Emiratele Arabe Unite solicită „redeschiderea completă și necondiționată” a Strâmtorii Hormuz Un înalt oficial din Emiratele Arabe Unite a condamnat închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran și a afirmat că orice soluție la conflict trebuie să abordeze „întreaga gamă de amenințări” reprezentate de Teheran. Saeed Bin Mubarak Al Hajeri, ministru de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite, a declarat pentru ziarul Indian Express că închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran „reprezintă un act de terorism economic care trebuie abordat imediat de comunitatea internațională”. El a adăugat că un armistițiu în războiul cu Iranul „nu este suficient în sine”, scrie Al Jazeera. O posibilă extindere a blocadei impuse de SUA asupra navelor iraniene Comandamentul Central al SUA afirmă că peste 12 nave de război sunt implicate în blocada americană a porturilor iraniene. Se spune că sunt peste 10.000 de aviatori, pușcași marini și soldați, precum și numeroase aeronave care survolează zona, scrie Al Jazeera. Trump afirmă că Israelul este un „mare aliat al SUA” și „știe cum să câștige” Președintele SUA, Donald Trump, a lăudat Israelul prin intermediul unei postări pe Truth Social. „Indiferent dacă oamenilor le place sau nu Israelul, acesta s-a dovedit a fi un MARE aliat al Statelor Unite ale Americii”, a scris el. „Sunt curajoși, îndrăzneți, loiali și inteligenți și, spre deosebire de alții care și-au arătat adevărata față într-un moment de conflict și stres, Israelul luptă cu înverșunare și știe cum să CÂȘTIGE!”, a mai scris Trump. Comentariile vin la o zi după ce le-a spus israelienilor că le este „interzis” să bombardeze Libanul și că „ajunge”. Totuși, martorii spun că au mai avut loc atacuri sâmbătă. Turcia dorește o prelungire a contractului de gaze cu Iranul, afirmă ministrul energiei Turcia dorește să prelungească contractul de furnizare a gazelor naturale cu Iranul, care urmează să expire în următoarele luni, însă negocierile nu au început încă din cauza războiului, a declarat ministrul turc al energiei, Alparslan Bayraktar, scrie Al Jazeera. În declarațiile făcute reporterilor în marja Forumului Diplomatic de la Antalya, Bayraktar a afirmat că Ankara rămâne interesată de asigurarea aprovizionării cu gaze iraniene pentru a garanta continuitatea aprovizionării. „Nu există negocieri în acest moment, dar s-ar putea să ne așezăm la masă și să discutăm o potențială prelungire”, a declarat Bayraktar reporterilor. Ghalibaf critică dur decizia „nesăbuită și ignorantă” a SUA de a bloca porturile iraniene Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a vorbit presei iraniene despre situația armistițiului și negocierile cu Washingtonul. Acesta a spus că Iranul nu are încredere în SUA și consideră că acestea ar putea relua ostilitățile în orice moment, astfel încât forțele armate iraniene „de pe teren sunt pe deplin pregătite”. Strâmtoarea Ormuz se află sub controlul Iranului, iar decizia SUA de a bloca porturile iraniene este „nesăbuită” și „ignorantă”. Dacă SUA nu ridică blocada, „traficul în Strâmtoarea Ormuz va fi cu siguranță restricționat”, a mai spus Ghalibaf. „Am căutat întotdeauna normalizarea traficului în Strâmtoarea Hormuz și continuăm să o facem. Dacă acesta s-a oprit acum, este pentru că încetarea focului în Liban nu a fost pe deplin stabilită”, a completat acesta, notează Al Jazeera.