Poate Trump să oprească războiul din Ucraina? Răspunsul său este diferit de poziția avută la începutul mandatului
Vineri, la bordul aeronavei Air Force One, Trump a declarat că nu este sigur dacă va putea pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Afirmația este departe de promisiunea de a pune capăt rapid conflictului pe care a făcut-o în timpul campaniei electorale. „Nu știu. Nu vă pot spune dacă acest lucru se va întâmpla sau nu„, a declarat Trump, întrebat dacă este sau nu încrezător că va reuși să găsească o soluție pentru încheierea conflictului dintre Rusia și Ucraina, scrie POLITICO. Cu toate acestea, el a afirmat că încheierea războiului dintre cele două țări rămâne o prioritate și i-ar plăcea să vadă că acest lucru „se întâmplă”. El a criticat situația actuală în privința războiului din Ucraina, spunând că „este o afacere Biden. Nu este o afacere Trump. Încerc să o termin”. Din momentul revenirii sale la Casa Albă, Trump a încercat să medieze un acord de pace între cele două țări. La un moment dat, pe măsură ce negocierile nu avansau, Trump a amenințat inclusiv că se va retrage din medierea conflictului.
Fotografii cu Kim Jong-un care își prezintă omagiul soldaților nord-coreeni uciși în războiul din Ucraina, prezentate într-un show de gală
Gest șocant al președintelui Coreei de Nord, Kim Jong-un, care a adus un omagiu soldaților nord-coreeni ce și-au pierdut viața pe frontul ucrainean: acesta a fost fotografiat punându-și mâinile pe sicriele repatriate ale șase soldați – un gest foarte rar în care acesta recunoaște că forțele armate coreene au suferit pierderi. Fotografiile au fost proiectate în cadrul unui eveniment ce a avut loc la Teatrul Mare din Estul Phenianului, organizat cu ocazia celebrării pactului de apărare reciprocă dintre Rusia și Coreea de Nord, semnat între președinții celor două țări în iunie anul trecut. Footage shows North Korean troops and commanders who took part in Russia’s Kursk region. The event marked the first anniversary of the Russia–North Korea Comprehensive Strategic Partnership Treaty. Scenes also showed Kim Jong-un receiving the coffins of DPRK soldiers killed… pic.twitter.com/s9UIk0cncA — Clash Report (@clashreport) June 30, 2025 Moartea ca mesaj politic Fotografiile au fost proiectate pe un ecran în timpul acestui eveniment, la care a participat toată protipendada nord-coreeană, printre care și temuta soră a dictatorului, Kim Yo-jong, și ministrul de Externe Choe Son-hui. Scenele în care Kim era surprins alături de rămășițele soldaților căzuți au fost precedate de imagini cu trupe din ambele țări fluturând steagurile naționale. Una dintre fotografii arăta, aparent, pagini dintr-un carnețel pătat cu sânge, despre care se crede că a aparținut unui soldat nord-coreean și care ar fi fost recuperat de pe un câmp de luptă din regiunea Kursk, Rusia. Potrivit agenției de știri Yonhap din Coreea de Sud, mesajele din carnețel spuneau: „Momentul decisiv a sosit în sfârșit” și „Să luptăm cu curaj această bătălie sfântă cu dragostea și încrederea nemărginită pe care ni le-a acordat iubitul nostru Comandant Suprem” – referire la Kim. De ce au apărut pozele și ce vrea să spună „poetul” cu ele Nu este clar când au fost repatriate sicriele, însă, în fotografii, președintele și toți cei prezenți purtau haine de iarnă, ceea ce sugerează că sicriele au fost repatriate în urmă cu câteva luni. După ce luni de zile regimul a negat trimiterea de soldați nord-coreeni pentru a lupta alături de forțele ruse, acum pare să încerce să prezinte într-o lumină favorabilă implicarea sa în conflictul din Ucraina. „Probabil că Phenianul a vrut să-i prezinte pe soldații căzuți nu doar ca pe niște sacrificii, ci ca pe parte dintr-un narativ al victoriei”, a declarat Hong Min, cercetător principal la Institutul Coreean pentru Reunificare Națională, pentru agenția Yonhap. Imaginile par să fi fost difuzate după ce cele două țări au recunoscut desfășurarea de trupe, și au declarat operațiunea comună de recucerire a regiunii Kursk din vestul Rusiei un succes, a adăugat Hong. Manipulări cu lacrimi Imagini de la gala difuzată de televiziunea de stat nord-coreeană KRT îl arătau pe Kim, vizibil emoționat în anumite momente, stând alături de invitata sa, ministra rusă a culturii, Olga Lyubimova, și de fiica sa, Kim Ju-ae. În public, mai multe persoane au fost surprinse ștergându-și lacrimile. Potrivit The Korea Herald, evenimentul a fost prima ocazie în care presa de stat nord-coreeană a prezentat imagini și fotografii cu soldați trimiși în Rusia, vizibile pentru cetățenii nord-coreeni. Agenția de stat KCNA a transmis că evenimentul a inspirat încredere în „legăturile de prietenie și în obligația internaționalistă autentică dintre popoarele și armatele celor două țări, formate cu prețul sângelui”. În aprilie, Putin și Kim au confirmat pentru prima dată oficial că trupe nord-coreene au fost trimise pe front, ambii lideri descriindu-le drept „eroi”. Phenian ar putea să mai trimită trupe noi pe front în iulie sau august La acel moment, Kim a declarat că va fi construit un monument în Phenian în onoarea soldaților săi, iar flori vor fi depuse la mormintele celor căzuți – ceea ce a fost interpretat ca prima recunoaștere publică din partea regimului a pierderilor militare în luptă. Coreea de Nord a trimis aproximativ 15.000 de soldați în război începând din toamna trecută. Potrivit unor parlamentari sud-coreeni, s-au înregistrat aproximativ 4.700 de victime, dintre care 600 de decese. Agenția de informații din Seul a susținut recent că noi desfășurări de trupe ar putea avea loc în iulie sau august. De asemenea, Coreea de Nord a furnizat Rusiei cantități mari de muniție, obuze de artilerie, rachete balistice și alte arme, în schimbul armamentului, tehnologiei satelitare, precum și sprijin economic și asistență din partea Kremlinului.
PREȚUL petrolului este în creștere. Investitorii analizează stabilitatea armistițiului dintre Israel și Iran
Armistițiul dintre Iran și Israel aduce o ușoară creștere a cotațiilor de țiței, însă investitorii sunt prudenți și evaluează stabilitatea acestei înțelegeri. Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 75 de cenți, sau 1,1%, la 67,89 dolari pe baril. Țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a câștigat 71 de cenți, sau 1,1%, la 65,08 dolari. Prețurile au atins nivelul maxim al ultimelor cinci luni după ce SUA au atacat instalațiile nucleare ale Iranului în weekend. „Atacurile aeriene nu au distrus capacitatea nucleară a Iranului, ci doar au încetinit ritmul programului atomic”, conform unei evaluări preliminare a serviciilor secrete americane. Implicarea directă a Statelor Unite în război i-a îngrijorat pe investitori cu privire la Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă îngustă între Iran și Oman, prin care circulă între 18 și 19 milioane de barili de țiței pe zi (bpd). Cantitatea tranzitată reprezintă aproape o cincime din consumul global, relatează Reuters. În contextul unui armistițiu fragil, mediat de președintele american Donald Trump, investitorii se tem că situația dintre Iran și Israel ar putea oricând degenera, în lipsa unor garanții diplomatice solide. CITEȘTE ȘI: Trump cere suplimentarea producției de PETROL și avertizează companiile care încearcă să profite de criza cu Iranul Trump vs. Khamenei. „Mulți vor spune că Statele Unite riscă un război amplu și dezastruos” / „Cea mai puternică pârghie a Iranului, PETROLUL” Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele
Carburanții se scumpesc după izbucnirea războiului Israel-Iran
Carburanții se scumpesc continuu în benzinăriile din România după declanșarea războiului dintre Israel și Iran. Sunt așteptate scumpiri și mai mari dacă războiul va lua amploare după implicarea Statelor Unite. De la începerea războiului, cel mai mult s-a scumpit motorina – cu 11 bani/litru. Benzina s-a scumpit cu 9 bani/litru. Carburanții s-au scumpit în marile orașe În unele benzinării din București, sortimentele PREMIUM se vând și cu 8 lei/litru. Și în alte orașe mari din țară, carburanții se vând mai scump: Timișoara (17-20 iunie) Benzina: de la 7,11 – 7,20 lei la 7,13 -7,28 lei Motorina: de la 7,18 – 7,29 la 7,25 -7,47 lei Cluj Napoca (17-20 iunie) Benzina: de la 7,11 – 7,18 lei la 7,14 – 7,26 lei Motorina: de la 7,17 -7,24 lei la 7,24 -7,42 lei Iași (17-20 iunie) Benzina: de la 7,11 – 7,18 lei la 7,15 – 7,26 lei Motorina: de la 7,17 – 7,24 lei la 7,25 – 7,42 lei București (17-20 iunie) Benzina: de la 7,07 – 7,23 lei la 7,12 -7,31 lei Motorina: de la 7,13 – 7,26 lei la 7,24 – 7,44 lei Vor crește tarifele în domeniul transportului Pentru șoferi, scumpirile s-au resimțit chiar la începutul perioadei de concedii. Transportatorii sunt și ei îngrijorați de scumpirile prețurilor la benzină și motorină. În săptămânile următoare, transportatorii care folosesc automobile pe bază de carburanți (taximetriștii, șoferii de autocare sau cei de ride sharing, precum Uber) ar putea crește tarifele. Iată ce au spus câțiva șoferi pentru corespondenții TVR 2: „Ne îngrijorează. Venitul este limitat”. „Ne rezumăm la mai puțin”. „E îngrijorător că se scumpesc toate”. Producția de țiței a continuat să scadă în România la 30% din necesarul de consum, diferența fiind asigurată din importuri, potrivit TVR 2. Evoluția cotației petrolului Brent (dolari/baril) 20 ianuarie 2025: 79,1 20 februarie 2025: 76,5 20 martie 2025: 71,6 20 aprilie 2025: 65,3 20 mai 2025: 65,5 20 iunie 2025: 77,08 (Sursa: Oil Price) Impactul războiului asupra Statelor Unite Prețurile petrolului au crescut cu aproape 3% joi, în urma izbucnirii războiului aerian purtat între Israel și Iran. Investitorii sunt cuprinși de incertitudine și suspans. Contractele futures pe țiței Brent s-au încheiat ieri în creștere cu 2,15 dolari (cu 2,8%), ajungând la 78,85 dolari pe baril. Este cea mai mare închidere din 22 ianuarie 2025. Din 13 iunie 2025, Israelul a bombardat instalații nucleare și baze militare din Iran. Iranul a ripostat, bombardând zone civile din Israel cu rachete și drone. Consecințele unui război SUA-Iran Iranul este al treilea cel mai mare producător dintre membrii Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC). Extrage aproximativ 3,3 milioane de barili de țiței pe zi. Aproximativ 18 – 21 de milioane de barili pe zi de petrol și produse petroliere sunt transportate prin Strâmtoarea Hormuz, de-a lungul coastei de sud a Iranului. Există o îngrijorare larg răspândită că luptele ar putea perturba fluxurile comerciale și alimentarea energetică. Intrarea Statelor Unite în conflict ar putea provoca Iranul să atace în mod direct petrolierele și instalații din infrastructura energetică din Arabia Saudită. Citește și: În absența sprijinului Statelor Unite, UE renunță la planurile privind prețul PETROLULUI din Rusia Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
The Jerusalem Post: De ce relaxează armata israeliană restricțiile impuse civililor, după atacurile Iranului cu 1.000 de drone și 400 de rachete
Comandamentul militar israelian a început relaxarea anumitor restricții impuse populației civile, deși Iranul încă poate lansa atacuri masive asupra orașelor din Israel, notează cotidianul The Jerusalem Post, argumentând că, statistic, riscurile scad și este necesară reluarea anumitor activități, în special a celor economice. ”Pe cât de surprinși au fost israelienii să se trezească vineri în război cu Iranul, pe atât de surprinși au fost să afle miercuri după-amiază că armata israeliană a început să relaxeze anumite restricții pe plan intern. Aceste măsuri de precauție reduceau probabilitatea ca Iranul să atace grupuri mari de oameni, dar blocau multe aspecte ale vieților civililor”, notează Yonah Jeremy, editorialist al cotidianului The Jerusalem Post. În mod esențial, este o problemă statistică. Iranul a lansat peste 400 de rachete balistice și cel puțin 1.000 de drone spre Israel. Aproximativ 30 de rachete au atins zone civile, provocând moartea a cel puțin 25 de persoane. Dronele nu au provocat victime. Circa 600 de oameni au fost răniți, iar 4.000 s-au mutat din imobilele care au suferit daune structurale. Iranul poate provoca în continuare victime masive ”Dar acesta ar putea fi doar jumătate din scenariul cel mai grav la care se așteaptă forțele militare israeliene. Teheranul poate percuta în continuare sistemele antiaeriene israeliene și poate comite bombardamente mortale, ceea ce ar forța armata israeliană să revină asupra deciziei și să reimpună restricțiile”, subliniază editorialistul cotidianului The Jerusalem Post. ”Însă ideea de a permite adunări de 30 sau 50 de persoane în aer liber, în anumite zone, și adunări de 100 de persoane în spații închise este un risc rezonabil. După șase zile de confruntări cu Iranul, Comandamentul militar intern a observat un mod clar al scăderii numărului rachetelor lansate de Iran”, subliniază autorul. Experții militari israelieni au luat decizia pe baza anumitor date: aviația militară israeliană a distrus circa 40% din sistemele de rachete iraniene, reducând semnificativ numărul rachetelor care pot fi lansate simultan. Prin relaxarea restricțiilor, Guvernul Benjamin Netanyahu speră să relanseze activitățile economice și religioase. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO UE și Australia vor lansa un Acord de parteneriat în materie de SECURITATE, în contextul riscurilor din Europa și zona Indo-Pacifică Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Ministerul Finanțelor schimbă normele metodologice privind finanțarea economiei naționale pentru APĂRARE și întocmirea bugetului de stat pentru RĂZBOI
Ministerul de Finanțe (MF), condus interimar de Tanczos Barna (UDMR), a schimbat pe 11 iunie normele metodologice ale Legii 477/2003 privind finanțarea acțiunilor de pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și întocmirea bugetului de stat pentru război. Potrivit noilor norme, publicate în Monitorul Oficial pe 16 iunie, pe baza planului de pregătire a economiei naționale pentru apărare, aprobat de către Guvern, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale încheie, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat, contracte cu operatorii economici cu atribuții în realizarea măsurilor aprobate privind pregătirea economiei naționale pentru apărare. Sursa: Monitorul Oficial Ce spun noile norme? În vederea asigurării finanțării programului de pregătire a teritoriului pentru apărare, autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, siguranței naționale și ordinii publice au obligația ca, anual, să propună includerea în programele de investiții proprii, cu prioritate, a fondurilor aferente realizării obiectivelor aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și comunicate acestora de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. Propunerile menționate, precum și modificările care intervin în procesul de elaborare a legii bugetare anuale, comparativ cu solicitările inițiale privind fondurile necesare pregătirii teritoriului pentru apărare, vor fi avizate în prealabil de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale. 2. Fundamentarea fondurilor ce se alocă anual de la bugetul de stat pentru finanțarea pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare se face pe baza datelor și elementelor justificative prezentate de ordonatorii principali de credite, potrivit responsabilităților și sarcinilor rezultate din planurile de pregătire a economiei naționale pentru apărare și programele de pregătire a teritoriului pentru apărare, aprobate în condițiile legii.În bugetele ordonatorilor principali de credite cu atribuții în domeniu sunt înscrise în acest scop următoarele naturi de cheltuieli: a) La cheltuielile curente vor fi înscrise fondurile care se referă la cheltuieli cu bunurile și serviciile, legate de:– asigurarea transportului, manipulării, depozitării, conservării, împrospătării, efectuării probelor de calitate, valorificării, casării, inventarierii și evidenței contabile a materialelor și produselor din rezerva de mobilizare;– contravaloarea prestațiilor legate de administrarea și paza depozitelor ce sunt evidențiate separat de cele destinate producției curente a operatorilor economici (personal de deservire și întreținere depozite, reparații, încălzire, iluminat, chirii etc.);– trecerea în conservare a utilajelor, instalațiilor, liniilor tehnologice și stațiilor pirotehnice din componența capacităților pentru apărare, potrivit art. 25 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2004, cu modificările și completările ulterioare;– elaborarea, păstrarea și actualizarea documentațiilor tehnice, tehnologice și a sculelor, dispozitivelor și verificatoarelor (S.D.V.), conform prevederilor cap. VI „Documentația tehnică, tehnologică și S.D.V.“ din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2004, cu modificările și completările ulterioare;– alte cheltuieli cu bunurile și serviciile prevăzute de lege. b) La cheltuielile cu activele nefinanciare vor fi înscrise fondurile care se referă la:– finanțarea acumulării, reîntregirii și împrospătării produselor din rezerva de mobilizare, potrivit dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 477/2003, republicată, cu modificările ulterioare;– finanțarea obiectivelor cuprinse în planul de pregătire a teritoriului pentru apărare, în condițiile art. 53 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 370/2004, cu modificările și completările ulterioare;– finanțarea altor acțiuni de pregătire a economiei și a teritoriului pentru apărare prevăzute de lege, de natura cheltuielilor de investiții.Propunerile de credite de angajament și credite bugetare se vor fundamenta, avându-se în vedere realizările exercițiului bugetar anterior, sarcinile nou-intervenite, precum și propunerile de reducere a cheltuielilor neeconomicoase din domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare. 3. Fondurile necesare finanțării acțiunilor de pregătire a economiei naționale și a teritoriului pentru apărare se aprobă și se utilizează în condițiile Legii nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare .4. Cheltuielile se angajează și se efectuează în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate și deschise cu această destinație, de la capitolul 80.01 „Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă“, titlul 20 „Bunuri și servicii“ sau titlul 71 „Active nefinanciare“, după caz, potrivit Clasificației indicatorilor privind finanțele publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.954/2005. 5. Pentru prestarea unor servicii în domeniul pregătirii economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, ordonatorii principali de credite încheie contracte ferme, în condițiile legii, cu operatorii economici prestatori, care includ atât cheltuielile cu munca vie stabilite potrivit dispozițiilor legale pentru angajații proprii, cât și cheltuielile aferente activităților privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, dimensionate la strictul necesar.Materialele, produsele și serviciile prevăzute în planul de pregătire a economiei naționale pentru apărare sau în programul cu obiectivele de pregătire operativă a teritoriului pentru apărare și contractate în exercițiul bugetar curent se plătesc din creditele bugetare aprobate numai pe bază de documente justificative întocmite în conformitate cu dispozițiile legale. Capitolul II Finanțarea și decontarea produselor ce se scot din rezerva de mobilizare pentru împrospătare, preschimbare sau scoatere definitivă 1. Operatorii economici la care se constituie rezerve de mobilizare sunt obligați să preîntâmpine deteriorarea acestora din punct de vedere calitativ, pe calea împrospătărilor ce trebuie efectuate conform Hotărârii Guvernului nr. 370/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, cu modificările și completările ulterioare .Împrospătarea produselor din rezervele de mobilizare se realizează prin vânzarea acestora și reîntregirea corespunzătoare a stocurilor cu produse similare noi. În situația în care scoaterea la împrospătare a unor produse nu se poate realiza datorită conjuncturii de piață, vânzarea produselor din rezerva de mobilizare se poate face la prețuri reduse față de valoarea de inventar, aprobate în condițiile legii.Sumele încasate se fac venit la bugetul de stat. 2. Scoaterea produselor din rezerva de mobilizare sub formă de împrumut se efectuează, în mod excepțional, la solicitarea operatorilor economici interesați, prin hotărâri ale Guvernului, inițiate de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, în care sunt stipulate condițiile de restituire a produselor respective, după depunerea unei garanții în contul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, al cărei cuantum să asigure reîntregirea stocurilor.Garanția depusă de către operatorii economici pentru care se scot sub formă de
LIVE. Israel a lansat un atac preventiv asupra Iranului
06:25 UPDATE: Ayatollahul iranian amenință Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a emis o declarație publicată de către agenția de știri de stat IRNA, confirmând uciderea unor înalți oficiali militari și oameni de știință în atacurile care au vizat și situri nucleare și militare. Ayatollahul a acuzat Israelul că și-a „dezvăluit natura răuvoitoare mai mult ca niciodată prin atacurile asupra centrelor rezidențiale”. „Cu această crimă, regimul sionist s-a condamnat la o soartă amară și dureroasă și cu siguranța își va primi pedeapsa”, a spus Khamenei. „Israelul și Statele Unite vor plăti un „preț greu” în urma atacurilor asupra țintelor nucleare și militare iraniene, a declarat purtătorul de cuvânt al forțelor armate iraniene, generalul de brigadă Abolfazl Shekarchi, pentru televiziunea de stat. Oficialii armatei israeliene a dezvăluit că Israelul a acumulat dovezi care demonstrau că regimul iranian a produs mii de kilograme de uraniu îmbogățit, alături de compuși de îmbogățire descentralizați și că a construit fortificați în instalații subterane, ceea ce i-ar fi permis regimului iranian să îmbogățească uraniul la nivel militar permițându-i să obțină o armă nucleară într-o perioadă scurtă de timp”, a comunicat armata israeliană. „Statul Israel nu a avut de ales. Forțele armate israeliene au obligația de a acționa în apărarea civililor din Israel și vor continua să facă acest lucru”, adaugă oficialii israelieni în comunicatul citat de Times of Israel. Forțele aviatice israeliene au condus cinci valuri de sute de lovituri de mare precizie asupra instalațiilor nucleare și bazelor militare ale Iranului. 06:20 UPDATE: Israelul se pregătește pentru riposta iraniană Autoritățile israeliene au îndemnat cetățenii din Israel să se adăpostească după lansarea atacurilor aeriene împotriva Iranului, anticipând un posibil răspuns iranian. „În timpul acestei campanii, anticipăm alerte pe scară largă”, a declarat comandantul Frontului Intern al forțelor armate israeliene, generalul-maior Rafi Milo. „Este crucial să vă adăpostiți în cel mai bun mod posibil, fie în locuința dumneavoastră, fie în adăposturile publice sau în orice spațiu protejat aflat sub Comandamentul Frontului Intern. Dacă nu există spații protejate în apropierea dumneavoastră, trebuie să intrați pe o scară sau într-o încăpere interioară”. Centrul Medical Rambam din Haifa a anunțat că parcarea sa subterană a fost închisă vehiculelor ca parte a stării de urgență din țară. Camera de gardă este deschisă, dar publicul este îndemnat să nu vină decât în caz de necesitate medicală. Spitalul se pregătește să elibereze pacienții care nu necesită spitalizare urgentă pentru a-i transfera la domiciliu sau în alte instituții pentru continuarea spitalizării. Și în SUA, forțele de ordine americane sunt în alertă, mai ales în New York City. Polițiștii de la NYPD au anunțat că, din precauție, „desfășoară resurse suplimentare” pentru a apăra comunitățile evreiești și israeliene din jurul orașului New York după atacurile israeliene asupra Iranului. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat că „monitorizează îndeaproape situația profund îngrijorătoare din Iran”. Agenția este în contact cu autoritățile iraniene cu privire la nivelurile de radiații, a declarat directorul general Rafael Grossi. 05:49 UPDATE: Oficial israelian: Ce i-am făcut Hezbollahului în 10 zile i-o vom face Iranului în 10 minute Un oficial din ministerul israelian al Apărării a declarat sub anonimat pentru un post de radio că Israelul poate „neutraliza” întreaga conducere a Iranului în doar 10 minute: „Atacul inițial a inclus ținte de apărare aeriană, atacuri asupra rachetelor sol-sol și asupra unor înalți oficiali iranieni care au fost neutralizați cu mare precizie, lovind simultan Statul Major General iranian și oamenii de știință nucleari din tot Iranul. Dacă acest atac inițial a reușit, atunci ceea ce le-am făcut înalților oficiali Hezbollah în 10 zile i-o vom face Iranului în doar 10 minute”, a declarat oficialul, potrivit Times of Israel. Șeful Statului Major al forțelor armate israeliene, generalul-locotenent Eyal Zamir, a declarat: „Armata a lansat atacul asupra programului nuclear și a armatei Iranului pentru că sosise momentul; am ajuns la un punct fără întoarcere. Nu putem aștepta un alt moment pentru a acționa, nu avem de ales. Istoria recentă ne-a învățat că, în fața ambițiilor unor inamici care vor să ne distrugă, nu trebuie să ne plecăm capetele și, prin urmare, luptăm pentru a ne menține existența. Libertatea este acordată celor care sunt dispuși să lupte pentru ea”, adaugă el. 05:38 UPDATE: Alte explozii raportate la instalația nucleară Natanz A fost raportată o nouă explozie petrecută la instalația nucleară Natanz aflată la 225 km la sud de Teheran, relatează televiziunea de stat iraniană. De asemenea, doi oameni de știință au fost uciși în atacurile israeliene. Potrivit AP, aceștia sunt: Fereydoon Abbasi, fostul șef al Organizației pentru Energie Atomică a Iranului (AEOI), responsabilă pentru instalațiile nucleare ale Iranului Mohammad Mehdi Tehranchi, președintele Universității Islamice Azad din Teheran 05:36 UPDATE: Prețul petrolului din SUA a crescut cu 8% Prețul petrolului din SUA crește cu 8%, fiind pe cale să înregistreze cea mai mare creștere din ultimii cel puțin 3 ani pe măsură ce Israelul efectuează atacuri asupra Iranului, vizând siturile nucleare și armata țării. S-a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a prețului la țiței (într-o singură zi) de la scumpirile din martie 2022, rezultate în urma invaziei ruse a Ucrainei la scară largă, potrivit CNN. 05:21 UPDATE: Iranul amenință cu un „răspuns DECISIV” Agenția de știri IRNA, administrată de statul iranian, citează un oficial iranian anonim care a declarat că „Iranul va oferi un răspuns DECISIV la atacul Israelului”, potrivit AP. Israelul se află în „război total” cu Iranul și se așteaptă la represalii „masive”, a declarat analista de securitate de la CNN, Beth Sanner. „Israelul se așteaptă la represalii masive, mult mai mari decât cele pe care le-au văzut ultima dată, pentru că Iranul este acum sub o amenințare existențială”, a spus ea. Televiziunea de stat iraniană a pus o bandă neagră în colțul ecranului, sugerând că atacul israelian a fost suficient de semnificativ pentru a fi declarat doliu național. Spațiul aerian iranian a fost închis până la o nouă notificare, anunță televiziunea de stat, citează Times of Israel. 05:18 UPDATE: Donald Trump a subliniat un posibil atac al Israelului asupra Iranului Președintele american Donald
UE va intensifica sancțiunile împotriva Administrației Putin /Forța este singura limbă pe care o înțelege Rusia
Uniunea Europeană va intensifica sancțiunile împotriva Rusiei, pentru a forța Administrația Vladimir Putin să accepte armistițiu și pace durabilă cu Ucraina, anunță Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. ”Vrem pace pentru Ucraina. Dar, în pofida tentativelor diplomatice, în pofida propunerii președintelui Volodimir Zelenski în sensul unui armistițiu necondiționat, Rusia continuă să aducă moarte și distrugeri în Ucraina. Obiectivul Rusiei nu este pacea, este impunerea puterii. De aceea, intensificăm presiunile asupra Rusiei, întrucât forța este singura limbă pe care o va înțelege Rusia. Economia Rusiei este afectată profund de sancțiuni. Rezerve ale băncii centrale ruse în valoare de 210 miliarde de euro sunt imobilizate. Veniturile obținute de Rusia din petrol și gaze au scăzut cu aproape 80% în raport cu perioada anterioară războiului, deficitul Rusiei este în creștere, dobânzile sunt prohibitiv de mari, inflația a crescut cu mai mult de 10%, prețurile importurilor de tehnologie și de produse esențiale sunt de șase ori mai mari decât înainte de război și comparativ cu media globală. Economia Rusiei este limitată la o economie de război, ceea ce sacrifică perspectivele viitoare”, a declarat Ursula von der Leyen. ”Mesajul nostru este foarte clar: acest război trebuie să se încheie, avem nevoie de un armistițiu real, iar Rusia trebuie să vină la masa negocierilor cu o propunere serioasă. Întrucât în prezent Rusia nu manifestă voința de obținere a păcii, vom intensifica presiunile asupra Rusiei, inclusiv prin noi sancțiuni masive. Propunem al 18-lea pachet de sancțiuni dure, vizând în principal două sectoare, sectorul energetic rusesc și sectorul bancar rusesc. Extindem interdicțiile și controalele asupra exporturilor și intensificăm măsurile de contracarare a evitării sancțiunilor”, a subliniat președintele Comisiei Europene. Conform propunerii Comisiei Europene, prețul internațional al petrolului rusesc ar urma să fie plafonat de la 60 la 45 de dolari pe baril, deși măsura va fi greu de aplicat dacă Statele Unite nu se alătură sancțiunilor Uniunii Europene. Foto: Profimedia Video: Comisia Europeană Citește și: Bloomberg: Compania financiară BLACKSTONE vrea să facă investiții de 500 de miliarde de dolari în Europa /„Este o oportunitate majoră” VIDEO Forțele Navale israeliene au bombardat, în premieră, un port din YEMEN folosit de militanții huthi Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
The New York Times: Trump condamnă crimele lui Vladimir Putin în Ucraina, dar nu îl face să suporte niciun preț
Președintele SUA, Donald Trump, a condamnat vehement bombardamentele masive ale Rusiei asupra Ucrainei și atitudinea omologului său rus, Vladimir Putin, dar, până în acest moment, a refuzat să se ralieze sancțiunilor impuse de Europa, comentează cotidianul The New York Times. ”S-a întâmplat ceva cu Putin. A luat-o razna în totalitate”, a declarat Donald Trump duminică. Criticile rare ale președintelui Trump la adresa omologului său din Rusia intervin după câteva zile de bombardamente masive asupra orașelor ucrainene, vizând în principal obiective civile. Atacurile Rusiei au avut loc la doar câteva zile după ce Trump a catalogat drept ”excelentă” conversația cu Putin despre care liderul SUA afirma că va conduce imediat la negocieri de pace. Donald Trump a afirmat permanent că are o ”relație bună” cu Vladimir Putin și nu este prima dată când se declară șocat de bombardamentele asupra civililor ucraineni. În urmă cu o lună, Trump i-a cerut lui Vladimir Putin să se oprească, după o serie de atacuri cu rachete și drone care au vizat Ucraina. Trump nu s-a raliat sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană ”Cu toate acestea, Trump nu a asociat niciodată atacurile cu decizia sa, reafirmată săptămâna trecută, de a refuza să se alăture țărilor europene, care au impus noi sancțiuni contra Rusiei, și nici de a oferi armament pentru ajutarea Ucrainei. Rezultatul este un gol strategic în care Trump se plânge de crimele comise de Rusia, fără însă a vrea să îl facă pe Putin să plătească măcar un preț modest”, notează cotidianul The New York Times. Modelul este unul familiar, conform analiștilor. Trump semnalează intenția de a-și retrage implicarea dintr-un conflict descris frecvent ca fiind ”războiul Europei”, apoi este șocat că Putin cere o serie de condiții care ar însemna predarea Ucrainei. Uneori, Trump afirmă că analizează în mod clar posibilitatea impunerii de sancțiuni, dar ezită să se alăture măsurilor impuse de Uniunea Europeană. ”Rusia nu acceptă armistițiu, iar Trump încearcă în mod constant să se detașeze. Rezultatul este că sprijinul pentru Ucraina continuă să se diminueze ca importanță pentru americani. Ceea ce urmează vor fi lupte mai intense și bombardamente asupra Ucrainei, dar și mai puține restricții asupra atacurilor ucrainene pe teritoriul rus”, apreciază Ian Bremmer, președintele Institutului Eurasia Group. Imediat după discuția de săptămâna trecută cu Vladimir Putin, Trump le-a transmis liderilor Germaniei, Franței, Italiei și Finlandei că nu intenționează să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei. ”Retragerea angajamentului de a exercita presiuni asupra Rusiei merge dincolo de rațiunile economice. Trump a oprit eforturile Departamentului Justiției de colectare a dovezilor despre crimele de război ruse în Ucraina (…). La trei ani de la începerea războiului, Statele Unite au refuzat să voteze o declarație a ONU prin care Rusia era considerată agresor, plasând Washingtonul pe poziții adverse cu aliați din NATO și de partea Coreei de Nord”, concluzionează cotidianul The New York Times. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO | Vladimir Putin atribuie OCCIDENTULUI responsabilitatea pentru războiul din Ucraina /”Ne-au forțat să facem ce facem acum” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Uniunea Europeană adoptă sancțiuni masive împotriva Rusiei /Kallas: Trebuie să exercităm presiuni suplimentare
Consiliul Uniunii Europene a adoptat, marți, noi sancțiuni împotriva Rusiei, în efortul de a forța Administrația Vladimir Putin să accepte un armistițiu și negocieri cu Ucraina pentru oprirea războiului. ”Consiliul UE a adoptat astăzi al 17-lea set de măsuri restrictive economice și individuale, prin care este oprit accesul Rusiei la tehnologie militară esențială și sunt limitate resursele Rusiei care alimentează războiul de agresiune contra Ucrainei, fiind vizată puternic flota obscură a Rusiei de petroliere, firmele care o gestionează și un producător major de petrol”, a comunicat Consiliul Uniunii Europene. ”Referitor la Ucraina, cred că este important, așa cum am spus cu toții, cele 27 de state membre UE, că trebuie să fie instituit un armistițiu complet și necondiționat, Ucraina a acceptat deja ideea acum 60 de zile, iar noi am stabilit că, dacă Rusia nu acceptă, ceea ce am observat ieri, atunci trebuie să exercităm presiuni suplimentare. Prin urmare, vom decide astăzi cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni, dar vom continua să elaborăm sancțiuni pentru a exercita mai multă presiune asupra Rusiei, astfel încât să vrea pace. Acestea sunt cele mai puternice sancțiuni decise împotriva Rusiei de la începerea războiului”, a declarat Kaja Kallas, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate. Rusia și Ucraina vor iniția ”imediat” negocierile pentru un armistițiu general, a anunțat luni seară președintele SUA, Donald Trump, calificând drept ”excelentă” conversația cu omologul său rus, Vladimir Putin. ”Tocmai am încheiat o convorbire cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Cred că s-a derulat foarte bine. Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile în sensul unui armistițiu și, cel mai important, în sensul opririi războiului. Condițiile vor fi negociate între părți, întrucât doar așa poate fi, ei știu detalii ale negocierilor pe care nu le cunoaște altcineva. Tonul și spiritul conversației au fost excelente”, a declarat Trump. La rândul său, Vladimir Putin a anunțat că Rusia este pregătită să propună Ucrainei un plan pentru un eventual acord de pace care să fie precedat de un armistițiu general, fără însă a preciza când ar putea fi suspendate confruntările militare. ”Am stabilit cu președintele Statelor Unite ca Rusia să propună și să fie pregătită să colaboreze cu partea ucraineană asupra unui memorandum privind un viitor acord de pace, care ar fi precedat de un armistițiu pentru o anumită perioadă, dacă se ajunge la un acord în acest sens”, a precizat Vladimir Putin. Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Christine Lagarde, BCE: UE trebuie să avanseze integrarea și să reconfigureze sistemul ECONOMIC, în contextul tensiunilor geopolitice Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele