Restaurarea statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare: Primăria Iași alocă peste 570.000 de lei pentru lucrări suplimentare. Au fost identificate noi probleme la monument
Peste 571.000 de lei ar urma să fie cheltuiți de Primăria Iași pentru noi lucrări la statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Piața Palatului Culturii. Municipalitatea a lansat pe SEAP licitația pentru intervenții suplimentare după ce, în timpul lucrărilor de restaurare începute în baza contractului din 2025, au fost identificate noi probleme la soclu, fundație și structura monumentului. Printre cele mai importante intervenții se numără: liftarea statuii, consolidarea soclului și tratarea elementelor afectate de infiltrații și coroziune. Statuia va fi ridicată de pe soclu și sprijinită temporar pe un piedestal metalic. Infiltrațiile de apă și umiditatea au provocat degradări importante ale soclului și marmurei. Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare va suferi lucrări suplimentare Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Piața Palatului Culturii intră într-o nouă etapă de lucrări, după ce Primăria Iași a scos la licitație un contract pentru intervenții suplimentare de restaurare. Valoarea estimată a contractului depășește 571.000 de lei, fără TVA, iar documentația municipalității arată că lucrările au devenit necesare pe măsură ce intervențiile prevăzute inițial au avansat și au fost constatate noi probleme la structura monumentului. Execuția lucrărilor suplimentare la obiectivul „Restaurare statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare” a fost lansată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) pe 20 august 2026. Firmele interesate își pot depune ofertele până la 8 septembrie 2026. Contractul pregătit de municipalitate are o valoare estimată de 571.118 lei, fără TVA, iar finanțarea va fi asigurată din bugetul local al municipiului Iași. Primăria precizează că, în 2025, a fost încheiat contractul de execuție nr. 104648/21.08.2025, însă, pe măsura desfășurării lucrărilor prevăzute în proiectul tehnic, a fost constatată necesitatea unor intervenții suplimentare. Lucrările nou scoase la licitație se vor desfășura în paralel cu cele din contractul inițial, motiv pentru care viitorul executant va trebui să se coordoneze permanent cu antreprenorul deja prezent pe șantier. Apa și umiditatea sunt factorii principali de degradare Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare este amplasată în Piața Palatului Culturii și aparține domeniului public al municipiului Iași. Monumentul este înscris în Lista Monumentelor Istorice, cu codul IS-III-m-B-04314. Ansamblul este format din statuia propriu-zisă, turnată în bronz, și un soclu monumental construit din zidărie de piatră și placat cu marmură roz de Carrara. Soclul are o bază octogonală, cu dimensiuni maxime de aproximativ 4,21 metri pe 6,46 metri, iar înălțimea sa este de circa trei metri. Împreună cu statuia din bronz, monumentul ajunge la o înălțime maximă de aproximativ 7,94 metri. Potrivit documentației tehnice, fundația se află la aproximativ doi metri sub cota terenului, fiind realizată din zidărie de piatră calcaroasă. Expertizele realizate în ultimii ani au identificat o serie de degradări ale soclului și ale statuii. Expertiza tehnică realizată în 2022 a identificat fisuri verticale și orizontale la baza soclului, degradări ale suprafețelor și infiltrații de apă în partea superioară. Specialiștii au pus aceste probleme pe seama intemperiilor, infiltrațiilor de umiditate, variațiilor de temperatură, acțiunii vântului, lipsei de întreținere și îmbătrânirii naturale a materialelor. O expertiză privind starea de conservare, realizată în 2021, a identificat probleme și la elementele din bronz, cum ar fi: fisuri, îmbinări defectuoase, degradarea sistemelor de prindere, deplasări ale unor elemente și coroziunea sistemelor de fixare. Ofertele pot fi depuse până la 8 septembrie 2026 O expertiză fizico-chimică și biologică realizată în 2023 a aprofundat starea componentelor din piatră și metal. Concluziile arată că apa reprezintă unul dintre principalii factori de degradare a pietrei. Precipitațiile și infiltrațiile, urmate de ciclurile repetate de îngheț și dezgheț, au dus la pierderi de material. Specialiștii au identificat inclusiv fenomenul de dezagregare granulară, care afectează suprafața pietrei, precum și procese de decimentare, care pot avansa până la câțiva centimetri în profunzimea materialului. Pe suprafețele monumentului au fost observate și cruste negre și brune, depuneri de praf, mușchi și licheni, toate contribuind la degradarea pietrei. Potrivit caietului de sarcini, suportul de piatră pe care este așezată statuia prezintă striviri în volumetrie, iar la baza acesteia au fost observate intervenții anterioare prin umplerea unor goluri cu material. Mai mult, documentația precizează că statuia ecvestră prezintă echilibru instabil, fiind deplasată atât în plan orizontal, cât și vertical. Sunt menționate desprinderi la elementul de rezemare și o deplasare a suportului de bronz. Tocmai aceste probleme stau la baza unora dintre lucrările suplimentare pregătite de Primăria Iași. Printre cele mai spectaculoase intervenții prevăzute se numără: liftarea statuii ecvestre, amplasarea acesteia la sol și sprijinirea temporară pe un piedestal metalic. Ulterior, constructorul va trebui să desfacă integral betonul turnat anterior în scopul consolidării și să realizeze consolidarea piedestalului. Intervenția va necesita o coordonare atentă, având în vedere dimensiunile și greutatea ansamblului, precum și statutul monumentului istoric. În paralel, vor fi realizate intervenții asupra soclului pentru limitarea infiltrațiilor și consolidarea acestuia. O altă intervenție importantă este realizarea unei centuri din beton armat C25/30, cu grosimea de 15 centimetri și înălțimea de aproximativ 90 de centimetri. Pentru realizarea acesteia, anumite elemente din piatră fasonată, situate deasupra soclului, vor fi desfăcute cu grijă. Soclul va fi desfăcut perimetral, pe o adâncime de aproximativ 15-25 de centimetri, după care vor fi realizate cofrarea și armarea, iar ulterior va fi turnat betonul. Astfel, Primăria Iași estimează 571.118 lei, fără TVA, pentru lucrările suplimentare la statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, iar ofertele pot fi depuse până la 8 septembrie 2026.
Una dintre cele mai cunoscute clădiri din București intră în reabilitare după 100 de ani
Primăria Capitalei a anunțat că finanțarea este asigurată, că a fost finalizată licitația pentru proiectare și execuție și a fost desemnat constructorul. Lucrările, care vor dura 3 ani, vor începe după realizarea proiectului tehnic și obținerea autorizației de construire. Investiția se ridică la 98,6 milioane de lei, din care 90% vin de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat. Clădirea de pe Schitu Măgureanu nr. 1, care găzduiește Teatrul Municipal „Lucia Sturdza Bulandra” și spații aparținând Universității din București, are 100 de ani și este una dintre bijuteriile arhitecturale ale Capitalei. Aceasta este încadrată în clasa I de risc seismic. Ce lucrări vor fi făcute Lucrările vor presupune consolidare structurală, reparația și restaurarea elementelor arhitecturale și a componentelor artistice, modernizarea instalațiilor și introducerea soluțiilor pentru siguranță la incendiu, termoizolații, hidroizolații, demolări parțiale și înlocuirea tâmplăriei și instalarea unor echipamente eficiente energetic, cu impact asupra consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră. Primăria anunță că, în prezent, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic are în lucru 14 clădiri rezidențiale și publice.
137 de venezueleni deportați de americani în El Salvador cer despăgubiri de la SUA
Venezuelenii au organizat o conferință de presă la Caracas și au anunțat că doresc să își reabiliteze numele în SUA. Este vorba despre 137 dintre cei 252 de venezueleni deportați din Statele Unite și închiși timp de câteva luni într-o închisoare din El Salvador, potrivit Le Figaro. O instanță federală din Washington a cerut săptămâna aceasta administrației Trump să elaboreze un plan care să permită migranților deportați să beneficieze de un proces echitabil după transferul lor în El Salvador. Decizia instanței federale se referă la 137 dintre cei 252 de venezueleni fără acte care au fost acuzați că sunt membri ai unei bande. Ei au fost capturați și trimiși la centrul de detenție din El Salvador, unde ar fi fost torturați. Administrația americană i-a deportat pe acești bărbați, invocând o Lege a Inamicului Străin din 1798, rar utilizată. Migranții venezueleni au fost eliberați după patru luni și s-au întors în Venezuela. Președintele salvadorian Nayib Bukele a construit centrul de detenție Cecot pentru a-i încarcera pe cei mai periculoși criminali, ca parte a propriului său război împotriva bandelor. Administrația Trump i-a plătit președintelui din El Salvador, Nayib Bukele, 6 milioane de dolari pentru a-i ține pe migranții venezueleni după gratii. Decizia a fost condamnată de organizațiile pentru drepturile omului. Caracas a deschis o anchetă care vizează presupuse crime împotriva umanității.