Ce se întâmplă la Cernavodă dacă Dunărea scade la un metru
Scenariu extrem la Cernavodă. În cursul zilei de 28 august 2026, Guvernul Bolojan a luat în calcul prelungirea stării de alertă impusă de criza energetică până la finalul lunii septembrie, potrivit unor surse. Decizia survine în urma închiderii controlate a Reactorului 1 din Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă pe 27 iulie. Lucrările de pe Dunăre sunt supervizate și au fost luate în calcul noi măsuri, în condițiile în care, în zona centralei, nivelul fluviului ar ajunge la doar 1 metru adâncime. Guvernul pregătește noi măsuri pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor de la Cernavodă. Autoritățile testează deja un dig din piatră care ar putea direcționa apa spre centrală. Este analizat și scenariul în care nivelul Dunării ar coborî până la un metru. Loading … Barje pe Dunăre Ce s-ar întâmpla dacă Dunărea ar ajunge la doar 1 metru adâncime Pe 25 august, cinci barje încărcate au fost amplasate pe o lungime de 200 de metri, în aval de podul de la Cernavodă. Măsura urmărește direcționarea apei către Centrala Nucleară. Dacă testele confirmă eficiența soluției, va fi construit un dig permanent din piatră, de 150 de metri. Totuși, ar fi luate în calcul și alte măsuri menite să ajute la creșterea debitului fluviului. În scenariul extrem, cu Dunărea la doar un metru adâncime, apa pentru centrală ar putea proveni din puțuri și bazine de demineralizare. Sunt luate în calcul și transporturile cu cisterne, iar calendarul și finanțarea măsurilor vor fi prezentate pe 13 septembrie. Centrala de la Cernavodă produce aproximativ 20% din energia electrică a României. A doua unitate a fost oprită complet pe 13 august, din cauza nivelului record de scăzut al Dunării. Soluții pentru creșterea nivelului fluviului Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă a analizat noi soluții pentru menținerea nivelului Dunării la priza de răcire a centralei de la Cernavodă. Măsurile vor fi aplicate etapizat, în următoarele săptămâni, potrivit Guvernului. Dragarea este măsura care poate fi aplicată imediat. Aceasta ar putea permite o redistribuire mai echilibrată a apei la bifurcația Bala. În prezent, aproximativ 85% din debit merge spre brațul Bala și 15% spre Dunărea Veche. Pe de altă parte, autoritățile arată că dragarea nu garantează echilibrarea debitelor. La Cernavodă va fi construit un dig de piatră de aproximativ 150 de metri, în aval de pod. Acesta va direcționa apa către zona adâncă a fluviului, unde se află priza de apă a centralei. Digul va ajuta și la menținerea zonelor dragate. Pe listă se mai află o altă soluție. Și anume, conservarea apei și suplimentarea debitului prin pompare către centrala de la Cernavodă. Măsura ar putea asigura apa necesară răcirii reactoarelor chiar dacă nivelul Dunării continuă să scadă. De altfel, soluția implică instalarea unui dig mobil gonflabil/tubular. Centrala Nucleară de la Cernavodă dispune și de echipamente de rezervă pentru situații extreme. Pompele, generatoarele și instalațiile de răcire pot asigura răcirea reactoarelor și a combustibilului uzat, chiar dacă debitul Dunării rămâne insuficient. În acest sens, intervine scenariul extrem în care nivelul Dunării ar putea ajunge la o adâncime de 1,05 metri. În cazul acesta, răcirea reactoarelor s-ar putea face în circuit închis. Apa demineralizată ar proveni din puțuri subterane și, dacă ar fi necesar, din rezerve suplimentare aduse cu cisterne, pe cale ferată sau cu autospeciale, arată Agerpres.
România poate deveni un hub regional de energie nucleară
Acționarii Nuclearelectrica au votat, miercuri 15 iulie, pentru continuarea proiectului american de la Doicești, după ce premierul interimar Ilie Bolojan ceruse stoparea acestuia. Centrala nucleară va fi prima de acest gen dotată cu reactoare modulare mici (SMR) din Europa, investiția finală urmând să ajungă la 6-7 miliarde de euro. Proiectul a generat vii discuții în spațiul public, atât pro cât și contra. Gândul a stat de vorbă cu expertul în energie Cosmin Păcuraru pentru a afla mizele acestei decizii pentru sistemul energetic național. Centrala nucleară de la Doiceşti (județul Dâmbovița) se bazează pe tehnologia reactoarelor mici modulare (SMR). Loading … Deși în Statele Unite tehnologia modulelor este considerată încă în fază experimentală, în România proiectul centralei mini-reactoarelor nucleare de la Doicești a fost întâmpinat cu destul entuziasm. Dar a întâmpinat și o opoziție dură, cea mai vehementă fiind a premierului Bolojan, care a cerut stoparea investiției.„Vom rămâne cu un teren și niște hârtii”, a spus oficialul. Proiectul nuclear va fi realizat cu tehnologia americanilor de la NuScale şi posibil cu banii a două instituţii financiare americane, scrie ZF. Primul proiect european de reconversie a unei foste mine de cărbune într-un proiect cu zero emisii Reactor nuclear. Sursa: Hepta Proiectul presupune construcţia unei centrale nucleare modulare cu o capacitate instalată de 462 MW pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune din Doiceşti. Noua centrală va utiliza tehnologia NuScale Power, prin punerea în funcţiune a 6 reactoare modulare de mici dimensiuni, fiecare cu o capacitate instalată de 77 MW. Energia generată de centrala de la Doiceşti va contribui la tranziţia verde (proiectul paneuropean Green Deal). Dar şi la menţinerea stabilităţii Sistemului Energetic Naţional, printr-un mix unic între emisii zero de CO2 în atmosferă şi livrare de energie în bandă, indiferent de condiţiile meteorologice sau momentul zilei, explică inițiatorii proiectului. Unul dintre aspectele majore legate de proiectul de SMR (small modular reactors) este că, dacă investiţia se va finaliza, va constitui primul exemplu la nivel european de conversie a sitului unei foste centrale pe cărbuni într-un proiect cu zero emisii, având deja o componentă de energie solară. Cosmin Păcuraru: România dispune de cel mai bine pregătit corp de nucleariști din jumătatea estică a Europei În viziunea expertului în energie și geopolitică energetică Cosmin Păcuraru, în ciuda controverselor, centrala poate ajuta țara noastră se impună ca un veritabil hub regional de energie nucleară. „Nu am înțeles motivele pentru care au fost luate (până zilele trecute) poziții contrare interesului industriei energetice naționale, poziții care împiedică România să devină un hub de energie nucleară important în regiune. Ceea ce s-a hotărât ieri in CA-ul Nuclearelectrica este normal. Țara noastră dispune de o experiență îndelungată în domeniu, de cel mai bine pregătit corp de nucleariști din jumătatea estică a Europei și de potențialul real de a deveni furnizor de specialiști pentru statele care au încheiat acorduri cu NuScale. Standarde extrem de riguroase de la autoritățile de reglementare ale SUA Proiectul SMR NuScale beneficiază de avize și aprobări solide atât din partea autorităților americane, cât și române. Tehnologia NuScale este prima (și singura până acum) soluție SMR care a primit aprobarea completă de design din partea Nuclear Regulatory Commission (NRC) din SUA, atât pentru varianta de 50 MWe, cât și pentru cea upratată de 77 Mwe – cel care se va face la Doicești. Aceste standarde extrem de riguroase validează maturitatea tehnologică și reduc semnificativ riscurile de licențiere. Cosmin Păcuraru. Foto: Arhivă personală În România, CNCAN (Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare) a aprobat documentul de bază de licențiere în august 2023. Iar în iulie 2024 a fost depusă cererea de autorizare pentru design și amplasament, procesul aflându-se în etape suplimentare (inclusiv transmiterea capitolelor tehnice în 2025). Aceste avize, alături de decizia finală de investiție aprobată de acționarii Nuclearelectrica în 2026 și de susținerea financiară americană (EXIM, DFC), confirmă conformitatea proiectului cu cele mai înalte standarde internaționale de siguranță, securitate și reglementare”, explică expertul. Tehnologia NuScale oferă energie curată, stabilă și predictibilă În opinia specialistului, tehnologia NuScale o completează perfect pe cea a centralele clasice de la Cernavodă și are avantajul unui grad sporit de securitate. „Proiectul SMR cu tehnologia NuScale reprezintă o soluție strategică și validă pentru securitatea energetică a României, oferind energie curată, stabilă și predictibilă. Reactoarele modulare mici completează perfect centralele clasice de la Cernavodă. Deși costurile primului reactor sunt ridicate, implementarea mai multor module reduce semnificativ costul unitar prin fabricație modulară în serie, timp de construcție mult mai scurt, flexibilitate de amplasare și scalabilitate (se pot adăuga module treptat, în funcție de necesități). Siguranța este sporită prin sisteme pasive de răcire, iar timpul de pornire-oprire este mult mai redus comparativ cu reactoarele clasice”, completează Cosmin Păcuraru. Un SMR amplasat lângă București ar fi o soluție pentru criza energetică a Capitalei Specialistul atrage atenția că acest tip de reactor nuclear ar putea contribui la soluționarea crizei energetice a Capitalei. Fotografie cu caracter ilustrativ. Sursa: Shutterstock „Un aspect insuficient discutat în dezbaterea publică este posibilitatea recuperării energiei termice reziduale de la aceste reactoare. Un SMR amplasat în proximitatea Bucureștiului (de exemplu, la ELCEN) ar putea produce simultan energie electrică și termică, oferind o flexibilitate operațională deosebită. Aceasta ar reprezenta o soluție majoră pentru criza energetică a Capitalei, care înregistrează consumuri ce depășesc frecvent 1.400 MWh, în condițiile în care ELCEN nu mai produce astăzi nici 1 MWh electric. (Mă intreb de ce Ministerul Energiei nu se sesizează la prostul management de acolo, unde – cred că – nimeni de directorat sau CA nu este de meserie”. Producție continuă care ar ajuta la decarbonizarea economiei În egală măsură, mai spune Cosmin Păcuraru, centtala nucleară și-ar amortiza costurile relativ repede, asigurând o producție energetică permanentă și emisii de CO2 minime. „Spre deosebire de sursele regenerabile intermitente, SMR-urile asigură producție continuă 24/7, cu densitate energetică superioară și emisii de CO₂ minime pe tot ciclul de viață, contribuind esențial la decarbonizarea economiei, electrificarea termiei și a transporturilor. Criticile politizate privind costurile și durata de viață sunt contrazise de date reale: amortizare pe 60 de ani, LCOE (Costul Echilibrat al Energiei