Caramitru prezintă „cea mai șocantă hartă a României”
Într-o nouă postare pe contul său de socializare, analistul economic Andrei Caramitru avertizează că, în contextul în care România a intrat oficial în recesiune, iar inflația a atins niveluri record, decidenții trebuie să ia măsuri rapide pentru stoparea risipirii banului public din cauza primarilor din localități aproape inexistente pe hartă. Cu alte cuvinte, susține economistul renumit pentru stilul său tranșant, dar și controversat, Guvernul Bolojan nu mai poate amâna reforma administrației publice locale. Andrei Caramitru atrage atenția, cu cifre exacte, că schema de subvenții de la bugetul de stat este mult umflată de localități minuscule, care totuși primesc bani, crescând deficitul bugetar. Polonia și Bulgaria funcționează cu mult mai puțini primari În comentariul său, acesta dă exemplu unor primării din Polonia sau Bulgaria, care funcționează cu o schemă redusă de personal. ”Cea mai șocanta hartă a României ! Ce vedeți mai jos e așa: – în galben comune care pe hârtie sunt sub 5000 de rezidenți (dar peste 1500). – in roșu comunele sub 1500 rezidenți “pe hârtie”, deci care conform legilor și codului administrativ NU ar trebui să existe . Sunt 466 astfel de “comune” – în albastru sunt “orașe” care au sub 5000 de locuitori (adică conform legii ar trebui să fie comune). Dar au cheltuieli și număr de bugetari cât un oraș ! Jaf ! Sunt 37 de astfel de “orașe” Este absolut șocant, aberant. Avem de 3 ori mai mulți primari per capita decât Polonia, de 5 ori mai mulți decât Bulgaria da ????? COMASARE !!!!!!!!!!!! NU SE MAI POATE AȘA CEVA !!!!! Ps: cifrele vin din platforma transparenta.eu. Și realitatea e mult mai rea – cifrele din recensământ sunt ultra umflate în rural de primarii de acolo”, arată Caramitru Jr. în comentariul său. RECOMANDAREA AUTORULUI
Ședință a coaliției de guvernare în urma tensiunilor generate de recesiunea tehnică
Ședința coaliției are loc luni, la ora 13.00, la Palatul Victoria. Aceasta are loc la trei zile după confirmarea intrării României în recesiune tehnică și cu câteva zile înainte de termenul la care ar trebui să fie adoptat bugetul pentru 2026. De asemenea, ședința vine și ca urmare a blocării de către PSD a ordonanței privind reducerea posturilor în administrație. Grindeanu, critic cu Bolojan Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a lansat critici la adresa premierului Ilie Bolojan după ce datele oficiale au confirmat intrarea României în recesiune tehnică. Acesta a acuzat măsurile de austeritate „făcute pe spatele oamenilor”. „După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică”, a transmis liderul PSD, vineri, printr-un mesaj publicat pe Facebook. Grindeanu a clarificat situația drept „o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ”, însă a subliniat că partidul său, deși parte a guvernării, își asumă responsabilitatea pentru deciziile luate. „Am făcut ce am putut cu 22% în Parlament. Singurul partid de stânga într-o coaliție dominată de dreapta”, a mai spus Grindeanu, anunțând totuși că fără intervenția PSD, TVA ar fi crescut la 24%, plafonarea prețurilor la alimentele de bază și gaze ar fi fost eliminată, salariul minim nu ar fi fost majorat, investițiile publice ar fi fost oprite, iar zeci de mii de locuri de muncă ar fi fost pierdute. „Regret însă că nu am reușit să stopăm multe dintre toate deciziile hazardate care s-au transformat în experimente făcute pe spatele oamenilor”, mai spune liderul social-democrat. Sorin Grindeanu a cerut schimbarea urgentă a direcției economice: „Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide. Trebuie să punem economia pe primul loc și să abandonăm modelul creșterii taxelor în neștire și ”fără excepții”. A sosit timpul să implementăm, în sfârșit, PROGRAMUL DE RELANSARE ECONOMICĂ despre care PSD vorbește de cinci luni!”. Președintele PSD îl găsește responsabil pe primarul Ilie Bolojan pentru situația economică a României. „Schimbați-vă sau vă schimbăm” De asemenea, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a lansat, vineri, un avertisment dur la adresa premierului Ilie Bolojan, după confirmarea intrării României în recesiune tehnică. El cere schimbarea rapidă a direcției economice și transmite un mesaj tranșant: „Schimbați-vă sau vă schimbăm”. Claudiu Manda afirmă că premierul „a demonstrat ce putea”, iar continuarea aceleiași direcții economice nu mai este justificată. Potrivit liderului social-democrat, recesiunea nu reprezintă o simplă fluctuație statistică, ci consecința directă a unor măsuri fiscale greșite, menținute în pofida avertismentelor repetate venite din partea PSD. Poziția lui Ilie Bolojan Premierul Ilie Bolojan a declarat că intrarea României în recesiune tehnică este o situație temporară, iar efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică. Economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) față de trimestrele anterioare, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică INS. Institutul Național de Statistică a arătat vineri că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,2%.
Scandal politic după ce România a intrat în recesiune. Ciolacu îl acuză direct pe Bolojan: Este de vină pentru cum stă România economic
Invitat la Antena 3 CNN, fostul președinte PSD, Marcel Ciolacu, l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan de responsabilitatea pentru situația economică a României, după ce Institutul Național de Statistică a anunțat oficial intrarea țării în recesiune. „Domnul Bolojan este de vină pentru cum stă România economic”, a declarat Ciolacu, lansând astfel un atac direct la adresa șefului guvernului. Recesiune confirmată de INS Vineri, Institutul Național de Statistică (INS) a comunicat că România se află în recesiune, economia înregistrând scăderi timp de două trimestre consecutive. Perioada vizată coincide exact cu mandatul lui Ilie Bolojan ca premier, între iulie și decembrie 2025. Analiștii și politicienii s-au împărțit rapid în două tabere. Unii susțin că recesiunea este rezultatul măsurilor de austeritate implementate de guvernul Bolojan, în timp ce alții consideră că scăderea economică nu poate fi imputată premierului. În plus, Bolojan a fost criticat de vicepreședintele PNL pe București și Ilfov și președinte al Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, care l-a acuzat că „vrea userizarea PNL”. De asemenea, fostul președinte PNL, Crin Antonescu, l-a catalogat drept „veritabil userist”, iar europarlamentarul Rareș Bogdan a afirmat că premierul ar fi mai preocupat să mulțumească „un alt partid”, decât propriul său partid, PNL AUTORUL RECOMANDĂ
Strategia Guvernului Bolojan în lupta cu recesiunea este speranța. Dezvăluirea îi aparține ministrului Economiei, USR-istul Irineu Darău: Sper să nu vină criza
Irineu Darău (USR), ministrul Economiei, a vorbit, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, despre situația economică a României, care se află, oficial, în recesiune tehnică. Darău a refuzat să ofere asigurări privind o eventuală criză economică, sub pretextul că nu face „prognoze”. Țara se află în recesiune tehnică, iar agenția Fitch menține ratingul suveran al României aproape de „junk”, cu perspectivă negativă, situații pe care nici ministrul Economiei, Irineu Darău, nu pare să știe cum să le gestioneze. „Sper să ieșim din această zonă de recesiune tehnică” Întrebat cu privire la riscul unei crize, Darău a refuzat să facă „prognoze”, dar a menționat că „speră” să găsească o soluție într-un timp „rezonabil”. „Eu nu fac, v-am zis, prognoze. Cred că trebuie să ne uităm la oportunități. Sper ca, împreună, să reușim să găsim acea formulă în care, într-un timp rezonabil, să ieșim din această zonă de recesiune tehnică. O zonă îngrijorătoare – dar care nu înseamnă cu adevărat criză economică”, a declarat Irineu Darău. Irineu Darău, despre criza economică: „Nu putem ignora riscurile” Ministrul Economiei a recunoscut că există riscul unei „crize economice”, însă nu pare să aibă și o strategie, în acest sens. „Nu putem să fim nici optimiși, cum am zis, ca în 2007-2008 și să ignorăm riscurile. Ceea ce vă pot spune eu despre prezent, există riscuri, dar nu putem face prognoze”. a precizat Darău. Irineu Darău confirmă că recesiunea „va mai continua” Întrebat cu privire la pericolul ca recesiunea să se adâncească, Irineu Darău nu a oferit un răspuns încurajator. Acesta a precizat că recesiunea va mai „continua” și anul acesta, însă nu va dura la „nesfârșit”. „Va mai continua situația. Dar, temporar înseamnă să nu se prelungească la nesfârșit sau chiar să se ducă mai mult în jos”, a afirmat Irineu Darău pentru sursa citată. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Acuzații fără precedent de la un fost ministru de finanțe: Bolojan ascunde cifrele privind datoria publică și „coafează” deficitul bugetar Ciolacu aşteaptă un premiu în economie. Are şi un mesaj pentru Bolojan:”Ilie, astâmpără-te și spune-le oamenilor adevărul” Economistul AUR, atac dur la Bolojan, după anunțul recesiunii tehnice: „Dacă vă arde casa, spuneți că este un incendiu tehnic?”
Economistul AUR, atac dur la Bolojan, după anunțul recesiunii tehnice: Dacă vă arde casa, spuneți că este un incendiu tehnic?
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că minte românii și că încearcă să ascundă prăbușirea economică în spatele unor artificii de limbaj, cum ar fi „recesiune tehnică”. Petrișor Peiu susține că prim-ministrul Bolojan utilizează termenul de „recesiune tehnică” pentru a cosmetiza un eșec major de guvernare. „Dacă vă arde casa, v-ați gândit vreodată să spuneți că este un incendiu tehnic? Dacă prindeți un hoț cu mâna în buzunarul cuiva, credeți că acel hoț va spune vreodată că este un furt tehnic. Ei bine, oameni buni, guvernul a fost prins cu recesiunea. Economia a scăzut, simplu. În loc să recunoască faptul că este o recesiune, în loc să admită că economia s-a contractat, guvernul ne spune că este o recesiune tehnică” explică liderul senatorilor AUR, într-un comunicat. Senatorul AUR subliniază faptul că guvernul evită să își asume responsabilitatea pentru situația critică în care se află România, de aceea evită termenul „recesiune”. „Ce rost are acel adjectiv „tehnic”? Ce înseamnă că e tehnic? E un fel de semirecesiune? E o recesiune mai mică? E o recesiune strâmbă? Nu, fraților, nu există acest termen „recesiune tehnică”. Există doar termenul de recesiune”, susține Petrișor Peiu. Realitatea economică dezastruoasă în care se zbate, la acest moment, România, este consecința directă a măsurilor implementate de guvern în ultimele luni, mai precizează Peiu. „Dar guvernul Bolojan, împreună cu toți propagandiștii, încearcă să o prezinte ca pe ceva mai ușor, mai suportabil, ca o gripă de primăvară. Nu! Recesiunea este recesiune. Economia a scăzut și a scăzut pentru că guvernul Bolojan a crescut, în același timp, taxele de consum, TVA și accizele, și a majorat și prețurile la energie” explică senatorul Petrișor Peiu. „Din combinația acestor două creșteri, la energie și la taxele de consum, s-a ajuns la această stagflație care a dus la recesiune. Este recesiune și continuă”, concluzionează Petrișor Peiu. Liderul senatorilor AUR mai atrage atenția că două trimestre consecutive de scădere economică înseamnă recesiune, indiferent de formula folosită de guvern. În paralel, românii se confruntă cu inflație ridicată, facturi mai mari la energie și taxe crescute la consum, efecte care reduc puterea de cumpărare și afectează mediul privat. „România are nevoie de măsuri concrete pentru relansarea economiei, nu de redefiniri semantice care încearcă să cosmetizeze eșecul guvernării Bolojan”, declară Petrișor Peiu, senator AUR. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: USR-iștii fac scut în jurul lui Ilie Bolojan, după acuzațiile că a băgat România în recesiune. Tăcerea dinspre majoritatea șefilor PNL alimentează acuzațiile de „USR-izare” a lui Bolojan. Cine îi ține spatele premierului Grindeanu îl mitraliază pe Bolojan: „PSD nu mai poate înghiţi la nesfârșit măsuri unilaterale” Un lider PNL sugerează plecarea lui Bolojan din fruntea Guvernului: „Probabil aceasta va fi urmarea”
România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune
În ziua în care România a intrat, oficial, în recesiune tehnică, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că țara reintră deja pe drumul cel bun. Asta în timp ce premierul Bolojan promite prosperitate din a doua jumătate a anului. „România menține o creștere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false”, scrie Alexandru Nazare pe Facebook. „Este clar că economia României continuă să crească” Ministrul de Finanțe susține că datele arată o creștere „mică, dar reală” a economiei. „Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului. Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut – este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanță chiar şi în condiții de stres. Mai mult decât atât, economia României va crește şi în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România – din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja”, precizează Nazare. „România nu este într-o criză economică” Acesta mai susține că România este departe de scenariile pesimiste. „Există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum. Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă. Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta uşurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare. În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB și în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare”, mai spune ministrul de Finanțe. „Românii nu au nevoie de stres şi alarme false” Alexandru Nazare mai scrie și că economia continuă să crească, susținută de investiții. „Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții – nu pe datorie și consum excesiv. În același timp: investițiile cresc – în mod susţinut – având ca pilon central investiţiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja şi care se vor vedea și în perioada următoare; exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor (2,6%); șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau ìngrijorări serioase pe piața muncii; depozitele populației în bănci cresc – semn de stabilitate și de prudență. Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business. Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice şi susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung. Adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală. Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii. După 35 de ani de tranziție, instabilitate şi șocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit uşor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase şi continuă să crească, susținută de investiții, management mai eficient al banilor publici şi măsuri strategice”, încheie Alexandru Nazare. AUTORUL RECOMANDĂ: România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug România se duce în cap. Datele Eurostat arată că țara noastră are cea mai mare scădere a PIB-ului din toată Uniunea Europeană
Marius Budăi, deputat PSD: Riscul intrării în recesiune tehnică este aproape de neevitat
Marius Budăi consideră că această situație este „dovada cea mai clară a eșecului austerității dusă de primul-ministru Bolojan, cu o încăpățânare de neegalat”, potrivit unei postări publicate sâmbătă pe pagina oficială de Facebook. „Scamatoria bugetară prin care a încercat să ne hipnotizeze că este bună majorarea TVA se va dovedi un simplu truc!”, scrie fostul ministru. Budăi încearcă să explice și motivul pentru care riscul recesiunii este ridicat. „În scurt timp se încheie a 5-a lună consecutivă de prăbușire a consumului! Doar în criza economică din 2010 am mai avut o serie atât de lungă! Iar în România, ponderea consumului în formarea PIB este mai mare decât media europeană. Deci, un consum în scădere 5 luni la rând ne duce inevitabil în recesiune tehnică!”, spune Budăi. El susține că avertismentele sale anterioare nu au fost ascultate. „Din păcate, acum se împlinesc toate avertismentele pe care i le-am adresat cu bună credință domnului prim-ministru! Atunci unii spuneau că îl atac politic. Eu însă doar îl avertizam și îi prezentam mereu alternative”, mai spune deputatul. „Aplicarea urgentă a Programului PSD pentru stimularea investițiilor în economia națională, adoptarea urgentă a măsurilor sociale ale PSD, introducerea impozitării progresive cu o cotă mai redusă la cei cu venituri mici, revizuirea politicilor fiscale față de cetățenii și firmele de buna credință și abandonarea ideologiei cinice «fără excepții» sunt urgențe!”, adaugă Budăi. „Să ținem seama de particularitățile sociale și să folosim «excepțiile fiscale» ca facilități de stimulare economică!”, încheie parlamentarul.
Austeritate la nunți. Strategiile prin care mirii reduc costurile și preferă să rămână pe zero
Tot mai mulţi miri renunță la fast, la liste lungi de invitați și la ideea de profit, iar organizarea ajunge, de cele mai multe ori, exclusiv pe umerii lor. Selena şi Codruţ au nunta programată anul acesta în luna mai, iar acum fac calculele. „A fost o sperietură, dar nu pot spune că a fost un șoc, pentru că ne așteptam la acest lucru. Nu a fost chiar atât de ușor. Toate au venit grămadă, trebuia și formație, trebuia și restaurantul să fie ok pentru noi. Neavând un număr foarte mare de persoane, multe restaurante nu ne acceptau”, a povestit Selena, viitoare mireasă. De la „profit” la obiectivul zero Dacă în trecut nunțile aduceau și profit, astăzi mulți se roagă să nu dea bani din buzunar la final de petrecere. „Mai bine ieșim pe zero. Nu poți să obligi omul care vine la nuntă să-ți dea ce nu are”, a mai spus Selena. Cei mai mulţi însă caută variante pentru produse cât mai ieftine. „Acum în februarie 2026 mergem în Turcia. Ne uităm de rochie, de verighete. A ajuns aurul din România să fie foarte scump față de cel din Turcia”, a adăugat viitoarea mireasă. „Mulți încearcă să economisească din bugetul total de nuntă și caută să-și realizeze singuri acasă invitațiile, mărturiile, iar unele mirese chiar au renunțat la buchetul clasic pe care mai nou îl fac singure acasă”, transmite Oana, pentru Observator. Sălile de evenimente, tot mai goale Şi sălile de evenimente se pregătesc pentru acest sezon. Dacă în anii trecuţi aveau zeci de nunţi, anul acesta abia dacă au programate 5 până la acest moment. „Se pare că trendul este de a face din ce în ce mai puține evenimente și mai mici. Chiar ieri m-a sunat cineva și mi-a zis că nu mai vor să facă în 2026 nunta din cauza creșterilor și toate cele ce se întâmplă în România și se muta în 2027”, a explicat Robert, manager sală de evenimente. Organizatorii spun că au cheltuieli lor sunt mai mari: utilități, chirii, salarii. „Într-adevăr, se fac compromisuri. Ajustăm volumul prăjiturilor, ajustăm volumul aranjamentelor florale. Putem alege DJ în loc de formație. Sunt mici şiretlicuri. Comparativ cu anul 2025, anul acesta avem creșteri de la 5% până la 10% în funcție de serviciul ale”, a subliniat Alina , organizator evenimente. În 2025 s-au înregistrat cu 10.000 de căsătorii mai puțin față de anii trecuți. Recomandarea autrorului: Calcul complet. Cât costă o nuntă în România, în 2025, în funcție de numărul invitaților, de locație și de muzică: DJ sau formație
Vești bune de la INS: PIB-ul României estimat pentru trimestrul III 2025 a crescut cu 1,7% faţă de trimestrul III 2024
Datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că economia României a crescut modest în trimestrul III din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Produsul Intern Brut (PIB), principala măsură a activității economice, a ajuns la 518,092 miliarde de lei. Aceasta reprezintă o creștere de 1,7% față de trimestrul III din 2024. Creșterea economică în termeni reali înseamnă că economia a produs mai multe bunuri și servicii decât anul trecut, după ce s-au scăzut efectele inflației și ale altor factori de preț. Economia rămâne pe plus, dar pierde din avans de la un trimestru la altul Pe termen mai lung, datele arată tot un avans modest: în primele nouă luni ale anului 2025, economia a crescut cu 0,9% comparativ cu aceeași perioadă din 2024, conform aceleiași serii brute de date. Dacă privim economia adaptată sezonier (care elimină efectele fluctuațiilor de moment), PIB-ul pentru trimestrul III este estimat la aproximativ 486,8 miliarde de lei, iar acesta a fost mai mic cu 0,2% față de trimestrul anterior (II), dar cu 1,5% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024. Ritmul de creștere economică este lent, iar în unele măsurători economia a scăzut față de trimestrul precedent. Asta reflectă o perioadă dificilă pentru economia reală, în care avansul rămâne modest și se resimte presiunea unor factori precum cererea internă mai slabă sau consumul temperat. RECOMANDAREA AUTORULUI Când poate trece România la euro? Exemplul Bulgariei și Croației. Câștigă sau pierde țara dacă adoptă moneda unică? Economist: Bulgarii vor lua credite de 3 ori mai ieftine ca românii O „moștenire” grea pentru copii și nepoți. Datoria publică a României a spart toate barierele și a depășit 1.000 de miliarde de lei, adică 200 de miliarde de euro. Cine deține datoria României
Ilie Bolojan spune că economia României poate fi stimulată prin absorbția fondurilor europene. Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR
Premierul Ilie Bolojan a fost întrebat în podcastul Friendly Fire dacă România este în recesiune. Șeful Executivului spune că țara noastră se află într-o situație economică dificilă marcată de încetinirea creșterii economiei și chiar de o scădere în anumite trimistre. Bolojan a subliniat că doar datele publicate de Ministerul Finanțelor la începutul anului viitor vor confirma dacă țara noastră se află sau nu în recesiune. „Cu siguranță suntem într-o situație în care datorită măsurilor care au fost luate de către Guvern, pe de o parte, datorită dinamicii economice pe care am avut-o începând de anul trecut, datorită perturbațiilor economice globale din care și noi facem parte existând niște efecte importante ale situației din anumite țări europene, Germania asupra României, am avut o scădere economică. Aceasta este realitatea. Sper să ne menținem într-un trend în care să nu mai scădem.” Întrebat dacă România se află în recesiune tehnică, premierul României a evitat să ofere un răspuns punctual. Acesta a transmis că cel mai important stimul pentru economia țării o constituie absorbția celor 10 miliarde de euro din PNRR. De asemenea, Bolojan susține că „disciplina fiscală” trebuie să continue și spune că își dorește reducerea sau anularea impozitului pe cifra de afaceri, care „frânează și penalizează” investițiile. „Cel mai important stimul pentru economie pe care îl putem aduce în această perioadă este absorbția fondurilor europene. Avem 10 miliarde de euro de absorbit doar din PNRR până în toamna anului viitor și vorbind chiar în această după-amiază cu miniștrii, îmi spuneau că semnează ordine de plată, fac plăți în așa fel încât să facă această absrobție. Este cel mai important lucru pe care îl putem face pentru a stimula economia. În al doilea rând, cred că trebuie să menținem o anumită disciplină fiscală, să venim cu lucruri care sunt predictibile și ceea ce îmi doresc de exemplu pentru anul viitor legat de stimularea fiscală este să reducem sau să anulăm impozitul pe cifra de afaceri. Marile companii, cei care au cifre de afaceri mari, dar au marje de profitabilitate scăzută ne-au reclamat această situație”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan vorbește despre relația pe care o are cu președintele Nicușor Dan: „Avem o relație instituțională corectă” Bolojan comentează modul în care alegătorii lui Ciucu au fost influențați de relația dintre premieri și edil: „Trebuie să ai date sociologice”