Ce se întâmplă cu ambalajele după colectare? Denise Deleanu (RecicladOR) explică drumul spre o a doua viață
Ambalajele reciclate în România urmează un traseu separat și controlat, transformându-se în materii prime secundare. Invitată în emisiunea „Vorbește Lumea” de la PRO TV, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, Denise Deleanu, COO Reciclad’OR, a oferit detalii esențiale despre mecanismele din spatele economiei circulare și a explicat cum putem contribui eficient la protejarea mediului prin corectarea greșelilor zilnice. Mitul deșeurilor amestecate: De ce blochează neîncrederea procesul de reciclare în România Una dintre cele mai mari bariere în calea colectării selective este percepția greșită a cetățenilor că toate materialele ajung în același loc. Acest mit demotivează publicul și reduce drastic volumul de resurse care ar putea fi salvate din circuitele de deșeuri. În realitate, infrastructura națională este complet separată pentru deșeurile menajere și cele reciclabile. Traseul este dedicat, iar operatorii de salubritate folosesc mașini specifice pentru sacii sau pubelele galbene. Neîncrederea generalizată provine adesea din lipsa de vizibilitate a etapelor logistice sau din cazuri izolate promovate în spațiul public. Cu toate acestea, infrastructura de sortare și valorificare din țară este perfect funcțională, iar refuzul de a selecta deșeurile înseamnă pierderea unor cantități uriașe de materiale industriale valoroase. Traseul logistic: Ce se întâmplă concret cu ambalajul tău după ce ajunge la pubelă Pentru a înțelege cum funcționează procesul de reciclare în România, este important să urmărim pașii tehnologici prin care trece fiecare obiect aruncat corect: Colectarea separată: Mașinile destinate exclusiv deșeurilor reciclabile preiau pubelele specifice, asigurându-se că ambalajele nu intră în contact cu fracțiunea umedă (menajeră). Stația de sortare: Ambalajele mixte (plastic, hârtie, metal, sticlă) sunt separate pe tipuri de polimeri sau materiale, utilizând tehnologii automatizate combinate cu verificări manuale. Balotarea: Materialele astfel curățate și sortate sunt compactate în baloți de mari dimensiuni pentru a optimiza transportul. Reciclarea industrială: Baloții ajung în fabrici specializate unde sunt transformați în granule de plastic, pastă de hârtie, lingouri de aluminiu sau cioburi de sticlă gata de reutilizare. Noua utilitate: Aceste materii prime secundare reîntră în fabrici pentru a deveni noi produse, cum ar fi sticle noi, fibre textile sau componente auto. Greșeli comune acasă: Cum influențează curățarea ambalajelor calitatea materialelor Bunele intenții ale cetățenilor pot fi anulate dacă materialele introduse în sistem sunt compromise. Un lot întreg de hârtie sau plastic poate deveni inutilizabil dacă este contaminat cu resturi organice sau substanțe incompatibile cu fluxul tehnologic. Printre cele mai frecvente erori se numără introducerea ambalajelor extrem de murdare în pubele. De asemenea, combinarea materialelor (cum ar fi lăsarea unei lingurițe de plastic în interiorul unui pahar de iaurt) îngreunează sortarea automată. O altă greșeală este aruncarea chitanțelor din hârtie termică la secțiunea de carton, deși acest tip de hârtie nu este reciclabil. Pentru o colectare eficientă, regula de aur rămâne simplă: ambalajul trebuie să fie gol, relativ curat și plasat în fracțiunea corectă. De exemplu, sticlele de plastic trebuie strivite, dar dopul trebuie lăsat pe poziție, deoarece acesta are o valoare ridicată în procesul de prelucrare. Responsabilitatea extinsă: Cum finanțează producătorii procesul de reciclare în România Mecanismul economic care susține acest sistem se bazează pe principiul european „poluatorul plătește”, reglementat prin Organizațiile de Implementare a Obligațiilor privind Răspunderea Extinsă a Producătorului (OIREP). Orice companie sau brand care pune un ambalaj pe piața națională este responsabilă legal pentru gestionarea acestuia la finalul ciclului de utilizare. Pentru a îndeplini aceste obligații stricte, producătorii și importatorii apelează la un OIREP autorizat, precum Reciclad’OR. Această organizație preia responsabilitatea și finanțează direct lanțul logistic: de la contractarea operatorilor de salubritate locali, până la susținerea stațiilor de sortare și raportarea datelor către autoritățile de mediu. Deși țara noastră deține capacități tehnice de procesare și rețele de transport bine puse la punct, eficiența întregului ecosistem depinde exclusiv de comportamentul individual din fiecare gospodărie. Dacă materialul care intră în stațiile de sortare are o calitate slabă sau este amestecat incorect, randamentul economic al fabricilor de reciclare scade semnificativ. Din acest motiv, campaniile de informare și educarea populației nu reprezintă doar o bifă legislativă sau o acțiune publicitară, ci o condiție tehnică obligatorie pentru ca procesul de reciclare în România să funcționeze la standarde europene înalte. Colectarea selectivă corectă este un efort zilnic ce transformă deșeurile din comunitate în resurse esențiale pentru viitor.
Salubris SA începe campania de colectare a brazilor de Crăciun, din 8 ianuarie 2026. Ieșenii trebuie să depoziteze pomii lângă punctele gospodărești
Ca în fiecare început de an, Salubris demarează campania de colectare a brazilor de Crăciun. Începând cu data de 8 ianuarie 2026 și până pe 31 ianuarie 2026, ieșenii pot depozita brazii folosiți lângă punctele gospodărești din oraș. În zilele de colectare a materialelor reciclabile, va veni o mașină care se va ocupa în mod special de acest tip de deșeuri, care ulterior vor fi reciclate. Începe campania de colectare a brazilor Compania ieșeană de salubritate demarează campania de colectare a pomilor pe toată durata lunii ianuarie 2026. Astfel, ieșenii care locuiesc la bloc sunt rugați să pună brazii naturali lângă punctele gospodărești, iar cei care locuiesc la casă să îi depoziteze lângă pubelele de gunoi. În această perioadă, compania ajunge să colecteze câte 100 de brăduți pe zi. Înainte de sărbători, în piețele din Iași, au fost comercializați sute de brazi pentru a fi împodobiți. Din păcate, mulți dintre ei au ajuns la gunoi, pentru că nu au mai fost vânduți. Deși mulți aleg o alternativă mai sustenabilă folosind un brad artificial, mai sunt persoane care preferă varianta clasică, cu un pom natural. „După data de 7 ianuarie 2026, după sărbătoarea de Sfântul Ioan, vom începe campania de colectare a brazilor. Ieșenii pot să depoziteze brazii lângă containere de la punctele gospodărești, nu în interior. Cei care locuiesc la case pot lăsa bradul lângă pubela de gunoi, pe care o scot în drum. În zilele în care se colectează materialele reciclabile, va veni o mașină specială care se ocupă doar cu colectarea brazilor, fiind separați de celelalte deșeuri. Invităm toți ieșenii să depoziteze brazii în mod responsabil, să nu îi lase pe domeniul public sau să le dea foc”, a declarat Cătălin Neculau, directorul general al Salubris SA. Ce se întâmplă cu brazii Toți copacii colectați de la punctele gospodărești din municipiul Iași sunt transportați la Depozitul Ecologic Țuțora, unde sunt procesați și sortați. Ulterior, brazii sunt achiziționați contracost de către o societate din Suceava, care colaborează cu Salubris SA. Aceștia sunt tocați și transformați în compost, care este folosit ca îngrășământ pentru anumite culturi. Astfel, se realizează un ciclu de reciclare eficient, care are beneficii pentru mediul înconjurător, însă și beneficii financiare. La începutul lunii decembrie 2025, Direcția Silvică Iași a scos la vânzare sute de brazi din pepiniera proprie. „Ca în fiecare an, colaborăm cu o firmă din Suceava, care vine și preia brazii, pe care noi îi vindem pentru a fi reciclați. În felul acesta facem curățenie și nu facem risipă, nu se pierde nimic. Astfel, toți banii vor ajunge înapoi la firmă, automat fiind spre binele clienților. Anual, ajungem să strângem mii de brazi de la punctele gospodărești. Țin să le mulțumesc ieșenilor pentru spiritul civic de care dau dovadă în această perioadă”, a mai precizat Cătălin Neculau. Ca în fiecare an, campania de colectare a brazilor folosiți la Crăciun se demarează pe durata lunii ianuarie. În această perioadă, angajații de la Salubris SA ajung să colecteze sute de brazi, care, de sărbători, au luminat casele ieșenilor. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Motivul pentru care un bărbat a pierdut ajutorul social, doar pentru că a aduna sticle reciclabile din gunoaie
Un german din Hamburg a declarat banii pe care i-a câștigat din valorificarea sticlelor reciclabile adunate din gunoaie și, astfel, s-a trezit că autoritățile i-au tăiat ajutorul social de care beneficia până atunci. Bărbatul, un pensionar cu venit minim, care primea suplimentar și un ajutor social, trăia la limita subzistenței, astfel că încerca să-și suplimenteze bugetul cu sticlele returnabile pe care le aduna din gunoaie. Doar că a trecut în declarația fiscală și acest venit, iar oficiul de asistență socială din Altona i-a anulat ajutorul social, notează hinzundkunzt.de. „Pentru a-mi suplimenta pensia”, este cel mai frecvent motiv invocat de colectorii de sticle returnabile pentru această activitate, a constatat institutul YouGov, la cererea inițiativei „Pfand gehört daneben”, în primăvara trecută. Conform acestui studiu, una din patru persoane care colectează sticle returnabile primește pensie. Aceasta era și situația bărbatului din Altona a cărui pensie este atât de mică încât primește suplimentar „ajutor social pentru vârstnici”. Însă nici acesta nu este suficient pentru a trăi, iar î luna septembrie el a adunat sticle din gunoi pentru a-și putea permite mâncarea, medicamentele și reparația bicicletei. În 15 ore a reușit să strângă 58,25 euro și a procedat legal, declarând suma la oficiul de asistență socială. Ulterior, s-a trezit că suma respectivă i-a fost scăzută din ajutorul social. FOTO – Caracter ilustrativ Biroul districtual din Altona a confirmat pentru sursa citat că și veniturile obținute din colectarea sticlelor sunt luate în calcul la stabilirea ajutorului social. „În Altona, și veniturile din colectarea sticlelor cu garanție sunt luate în considerare la calcularea prestațiilor și sunt scăzute din ajutor”, a transmis administrația districtuală. Autoritățile locale susțin că legislația în vigoare nu prevede excepții clare pentru astfel de venituri, dar – după publicarea cazului – revista Hinz&Kunzt a cerut un punct de vedere oficial de la Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale din Germania. Instituția a confirmat că, în principiu, orice venit trebuie declarat și calculat, dar a subliniat că există excepții. Potrivit Ministerului, colectarea sticlelor intră în categoria veniturilor foarte mici, care pot fi exceptate de la scădere. În acest sens, există chiar și o decizie judecătorească din anul 2020, într-un caz în care era vorba despre 100 de euro obținuți din garanții pentru sticle. Până acum, însă, Autoritatea Socială din Hamburg nu a oferit un punct de vedere oficial în cazul pensionarului din Altona. Autorul mai recomandă: SGR-iștii au adus România pe podiumul reciclării în lume. Țara noastră este dată drept exemplu de presa internațională pentru succesul programului SGR Studiu socio-economic ASE: Impactul SGR în economia României a atins 1,49 miliarde de lei prin contribuții directe, indirecte și induse, în 2024 Soluția revoluționară inventată de un tânăr din Iași în colectarea PET-urilor. Reciclare rapidă cu sacul și banii virați direct pe card
Diana Buzoianu: Gropile de gunoi nu respectă legea, iar România plătește prețul unui sistem care nu reciclează
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit miercuri la Digi24 despre situația serioasă a gestionării deșeurilor din România, după ce țara a ajuns pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclare. Nivelul actual de refolosire a deșeurilor este de doar 1,3%, mai mic decât cel din 2015 când era 1,7%, în timp ce câmpurile pline de gunoaie devin o imagine obișnuită. Ministra Mediului a anunțat motivele pentru care România a regresat în ultimii zece ani, în loc să avanseze. „În foarte multe locuri, obligațiile legale sunt pur și simplu ignorate. Am cerut un control tematic la toate gropile de gunoi și concluzia a fost una dureroasă. Majoritatea absolută a gropilor de gunoi nu respectă prevederile legale. Ajung acolo în proporții covârșitoare deșeuri nesortate, deșeuri care ar fi putut fi reciclate și care n-ar fi trebuit niciodată depuse la groapă”, a spus Buzoianu. Ea a mai spus că lipsa sortării generează costuri uriașe pentru toată populația, deoarece România plătește anual zeci de milioane de euro în amenzi către Uniunea Europeană. Problema de fond este una economică, nu doar administrativă. Depunerea deșeurilor nesortate este în continuare mai ieftină decât reciclarea, motiv pentru care multe primării evită investițiile în infrastructură de colectare și preferă să trimită totul la groapă, chiar dacă încalcă legea. „Soluția este să înceapă să coste mai mult depunerea la groapa de gunoi a deșeurilor netratate și nesortate decât reciclarea. Nu există o baghetă magică”, afirmă Buzoianu. Pentru a schimba situația actuală, Ministerul Mediului pregătește o campanie națională amplă de informare care va începe anul viitor. Buzoianu a anunțat că a reușit să salveze 19 milioane de lei din fonduri europene, bani care erau pe cale să fie pierduți, iar suma va fi folosită pentru o campanie de comunicare considerată „una dintre cele mai ambițioase” din ultimii ani. „Lansăm anul viitor o campanie care, pentru prima dată, va include și o invitație clară de acțiune pentru operatori, primării și cetățeni”, a precizat ministra.
Ce aruncă unii ieșeni la gunoi! Angajații de la Salubris rămân uluiți de ce găsesc la punctele de colectare: Sunt zeci de amenzi aplicate
Ieșenii aruncă tot felul de lucruri la punctele de colectare a gunoiului și ajung să fie amendați pentru că nu respectă regulile Societatea Salubris se confruntă cu o problemă continuă din cauza cetățenilor care aruncă diverse deșeuri la punctele de colectare. Angajații companiei găsesc la gunoi piese de mobilier, resturi din construcții, haine și chiar copaci. Mulți dintre cei care aruncă astfel de deșeuri vin din zona metropolitană. Ce aruncă ieșenii la punctele de colectare Recent, camerele de supraveghere ale Salubris SA au surprins momentele când un grup de oameni aruncau lângă un punct gospodăresc cauciucuri uzate, mobilă și brazi de dimensiuni medii. Aceștia au fost filmați când au încălcat legea, iar acum vor avea de plătit. „Este o problemă generală, cu care încă ne confruntăm din păcate. Sunt oameni care nu știu de oferta noastră cu Supersacul sau nu vor să plătească taxa de 280 de lei pentru el. Astfel, aruncă la punctele gospodărești tot felul de deșeuri voluminoase: mobilă, resturi din construcții, haine, chiar și brazi au aruncat acum. Uneori rămâi și surprins de ce găsești. Sunt societăți mici care fac lucrări în apartament, ei ajung la înțelegeri cu proprietarii să îi scape de resturile materiale, însă le aduc la punctele gospodărești”, a declarat Cătălin Neculau, directorul general Salubris SA. Imaginile cu astfel de situații ajung la Poliția Locală, care are datoria să identifice persoanele implicate. Amenda pentru depozitarea deșeurilor pe spațiul public ajunge la 2.500 de lei, iar în ultimele săptămâni au fost semnalate zeci de cazuri. „Toate punctele gospodărești sunt supravegheate cu camere, iar noi suntem foarte atenți când se întâmplă astfel de lucruri. Trimitem imaginile la Poliția Locală, iar ei identifică persoanele implicate. Ulterior, le aplică amenzi de 2.500 de lei pentru ce au făcut. Sunt deja zeci de amenzi aplicate în acest sens”, a mai precizat Cătălin Neculau. Cetățenii din zona metropolitană aruncă gunoiul în oraș O altă problemă o reprezintă faptul că anumiți cetățeni, care locuiesc în zona metropolitană, vin în oraș și aruncă deșeurile din gospodării. Aceste situații sunt depistate în special la zonele de periferie ale orașului. Au fost cazuri în care anumite persoane au venit cu dube sau autoutilitare pline de deșeuri, pe care le-au aruncat pe domeniul public din municipiul Iași. Totodată, toate punctele gospodărești din oraș au fost vandalizate de către oamenii străzii sau de către cei care sunt în căutarea PET-urilor pentru a le recicla. „În zonele limitrofe avem mari probleme, din cauza cetățenilor care vin din zona metropolitană. Ei lucrează în oraș sau au copiii la școală, iar în drum aduc și deșeurile menajere să le arunce în oraș, deși nu au contract cu noi. Mai sunt cazuri în care vin cu autoutilitare și aruncă tot felul de deșeuri vegetale sau resturi materiale la punctele din Iași”, a încheiat Cătălin Neculau. La punctele de colectare ale gunoiului, ieșenii aruncă lucruri care nu sunt permise, iar pentru acest lucru sunt amendați de către polițiștii locali. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate