Guvernul României a organizat conferință la Palatul Victoria despre rolul României în reconstrucția Ucrainei
Guvernul României, împreună cu Grupul Băncii Mondiale, a organizat marți la Palatul Victoria o conferința cu tema „Consolidarea rolului României în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei”, în contextul situațiilor internaționale din prezent. Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor statului, mediului asociativ și ai sectorului privat, pentru a discuta oportunitățile și responsabilitățile României în sprijinirea Ucrainei. Potrivit comunicatului oficial, discuțiile s-au concentrat pe evaluările privind nevoile de reconstrucție și modernizare ale Ucrainei, dar și pe modalitățile prin care România poate consolida contribuția sa în sectoare strategice. În cadrul conferinței s-a pus accent pe conturarea unui cadru de acțiune care să permită valorificarea poziției geografice și economice favorabile a României în sprijinul Ucrainei. „România continuă să fie un partener solid al Ucrainei, motiv pentru care ne dorim să participăm activ în programul de redresare și reconstrucție. Guvernul își propune să acționeze coordonat, atât la nivel național, cât și local, pentru a consolida implicarea instituțiilor publice și a facilita accesul companiilor românești pe piața ucraineană. Conturăm o viziune concretă și un calendar de acțiuni în vederea valorificării acestei oportunități pentru România, în contextul consolidării fiscale și al avantajului de proximitate”, a declarat Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului și reprezentant special al României pentru reconstrucția Ucrainei. Anna Akhalkatsi, director al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, a apreciat, în cadrul evenimentului, implicarea României în sprijinul Ucrainei de la începutul conflictului. Ea a punctat că este de foarte mare importanță potențialul companiilor românești în procesul de reconstrucție a țării vecine. „Companiile românești din industrii precum construcții, energie, logistică sau servicii digitale sunt bine poziționate pentru a contribui la această reconstrucție și a crea locuri de muncă și creștere economică acasă. Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine România în valorificarea avantajului său competitiv și în transformarea lui într-un avantaj economic de durată”, a spus Anna Akhalkatsi. Reprezentantul Ministerului Energiei a spus că România are un rol important în creșterea securității energetice regionale, prin producția de gaze din Marea Neagră și capacitatea de stocare a Ucrainei. „Totodată, România extinde sprijinul acordat Ucrainei ca partener comercial în domeniul tranzacționării energiei electrice, precum și al interconectării active la nivel regional, prin dezvoltarea a două linii electrice aeriene între Cernăuți și Suceava și între Porubne și Siret”, a arătat oficialul. Ministerul Transporturilor a vorbit și el despre prioritățile României pentru reconstrucția Ucrainei, printre care modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, dezvoltarea portului Constanța și creșterea capacității de tranzitare pe canalul Sulina. În cadrul evenimentului s-a discutat și despre rolul mediului privat, prin stimularea participării companiilor românești în proiectele de reconstrucție. „Printre modalitățile de sprijin financiar pentru demararea proiectelor de investiții se numără atât fondurile de coeziune, programul East-Invest, cât și o serie de platforme ale Băncii Mondiale”, a precizat Guvernul. La conferință au participat oficiali guvernamentali, reprezentanți ai agențiilor regionale, ai patronatelor și ai mediului de afaceri, cu scopul de a defini o strategie clară de implicare a României în sprijinul reconstrucției Ucrainei.
Uniunea Europeană, tot mai aproape de utilizarea activelor rusești pentru reconstrucția Ucrainei. Miniștrii de externe vor discuta planurile de transferare a fondurilor sâmbătă
Comisia Europeană elaborează un plan pentru transferarea a aproape 200 de miliarde de euro din activele rusești imobilizate pentru reconstrucția Ucrainei la sfârșitul războiului. Bruxelles testează disponibilitatea capitalelor naționale de a transfera activele în investiții mai riscante, care ar putea genera mai multe profituri pentru Ucraina și ar putea intensifica presiunea asupra Rusiei, care refuză să înceteze luptele, au declarat mai mulți oficiali pentru POLITICO. Susținătorii consideră, de asemenea, că acest plan reprezintă un pas către confiscarea potențială a activelor și predarea lor Ucrainei, ca pedeapsă pentru refuzul Rusiei de a plăti despăgubiri postbelice. „Avansăm în lucrările privind activele înghețate ale Rusiei pentru a contribui la apărarea și reconstrucția Ucrainei”, a declarat joi președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în cele mai ferme declarații ale sale de până acum pe această temă. Este esențial de menționat că această opțiune nu ar implica confiscarea imediată a activelor, la care majoritatea țărilor UE se opun din motive financiare și juridice. Reuniune informală la Copenhaga Discuțiile vor ajunge la apogeu sâmbătă, când cei 27 de miniștri de externe ai UE vor dezbate pentru prima dată această opțiune în cadrul unei reuniuni informale la Copenhaga, în Danemarca. În cadrul discuției, miniștrii ar trebui să analizeze „alte opțiuni pentru utilizarea veniturilor provenite din activele suverane imobilizate ale Rusiei”, potrivit unei note pregătitoare consultate de POLITICO. Având în vedere că Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 8 miliarde de euro în 2026, țările UE caută noi idei pentru a continua finanțarea acestei țări devastate de război, în contextul unor bugete interne restrânse și al lipsei posibilității de a emite datorii la nivelul UE. În ciuda situației economice dificile, Europa se confruntă cu o presiune crescută de a interveni în contextul retragerii SUA din Ucraina și al încercărilor eșuate ale președintelui Donald Trump de a ajunge la un acord de pace. „Auzim că este mai dificil să strângem bani [din finanțele naționale sau din bugetul UE]”, a declarat Kerli Veski, subsecretarul pentru afaceri juridice și consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Estoniei. „[Dar] avem aceste active și întrebarea logică este cum putem și de ce nu folosim aceste active”. Tabăra confiscării Țările baltice care se învecinează cu Rusia și alte câteva țări au presat de mult timp UE să confiște toate activele. În cadrul Comisiei, comisarul leton pentru economie, Valdis Dombrovskis, și șefa politicii externe estoniene, Kaja Kallas, au promovat această idee. Însă această opțiune continuă să se lovească de rezistența țărilor din Europa de Vest, printre care Germania, Italia și Belgia. Aceasta din urmă este expusă în mod special riscurilor juridice și financiare, deoarece găzduiește Euroclear, instituția financiară care deține cea mai mare parte a activelor rusești. Țările G7 au convenit în 2024 să canalizeze către Ucraina un total de 45 de miliarde de euro din profiturile generate de investirea activelor, lăsând în același timp activele subiacente intacte. Cu toate acestea, partea UE din împrumut, în valoare de 18 miliarde de euro, va fi plătită integral până la sfârșitul anului, ceea ce a determinat apeluri la generarea de venituri suplimentare într-un interval scurt de timp. Ca soluție de compromis, avocații Comisiei analizează transferul activelor într-un „vehicul cu scop special” susținut de o serie de țări din UE și, potențial, din străinătate. Oficialii au comparat noul fond propus cu Mecanismul european de stabilitate (MES), un fond de salvare a țărilor care este susținut doar de membrii zonei euro și a fost înființat în afara tratatelor UE. Fondul potențial pentru Ucraina ar fi deschis și țărilor G7, inclusiv Regatului Unit și Canadei, care sunt în favoarea confiscării activelor, a declarat un oficial al UE, deși detaliile sunt încă în curs de negociere. În ansamblu, această nouă structură ar oferi UE un control mai mare asupra transferului activelor către Ucraina la momentul oportun. Poziția Ungariei Conform normelor actuale, o singură țară poate efectiv să restituie activele Moscovei prin exercitarea dreptului de veto asupra reînnoirii sancțiunilor, care se supune votului la fiecare șase luni. Guvernul pro-Rusia și pro-Trump al Ungariei este considerat cel mai probabil să adopte această poziție. Transferul fondurilor către un nou organism, care ar putea să nu impună cerințe de unanimitate, ar elimina amenințarea Ungariei. Consecințele transferului către un nou fond Transferul activelor într-un nou fond ar permite, de asemenea, plasarea acestora în investiții mai riscante, capabile să genereze randamente mai mari pentru Ucraina. Aceasta ar fi o schimbare față de regulamentul actual, care obligă Euroclear să investească activele la banca centrală belgiană, care oferă cea mai mică rată de rentabilitate fără risc disponibilă. Scepticii, printre care se numără și Valérie Urbain, CEO al Euroclear, se tem însă că contribuabilii din UE ar trebui să suporte greul pierderilor rezultate din operațiunile mai riscante. Pentru a împărți povara juridică și financiară, Belgia dorește ca și alte țări din UE să își asume răspunderea pentru activele din cadrul planului propus de Comisie. „Belgia nu este singură în această situație. Trebuie să sprijinim și să participăm la atenuarea acestui risc”, a declarat Veski. „Nu este vorba de a lăsa Belgia să se ocupe de asta [în timp ce] noi privim de pe margine”. Guvernul belgian a devenit recent favorabil planului Comisiei, au declarat un oficial al UE și un diplomat senior non-belgian, în timp ce țări mai îndepărtate de Rusia, precum Spania, susțin și ele această idee.
România susține reconstrucția Ucrainei și integrarea europeană, la Roma
Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a subliniat rolul strategic al României ca hub regional pentru ajutor umanitar, infrastructură și tranzit, evidențiind potențialul sectorului privat românesc de a contribui activ în procesul de reconstrucție, potrivit unui comunicat al MAE. România a fost reprezentată de o delegație condusă de Oana Țoiu, alături de Mihai Jurca, reprezentant special pentru reconstrucția Ucrainei, și alți oficiali. Conferința a reunit oficiali și companii din întreaga lume, axându-se pe investiții pentru reformă, dezvoltare economică, socială și aderare la UE. Ministrul român a subliniat importanța conectivității regionale, menționând investițiile în Portul Constanța, punctele de trecere a frontierei și infrastructura rutieră, precum și necesitatea coordonării între sectorul public și privat. România oferă asistență bazată pe experiența aderării la UE și a desemnat un reprezentant special pentru acest proces. În cadrul conferinței, au avut loc discuții bilaterale privind cooperarea în domeniul afacerilor, apărare, recuperarea daunelor și sprijin umanitar. La întoarcere, oficialii români vor organiza întâlniri cu mediul de afaceri și alte părți interesate pentru implicarea în reconstrucția Ucrainei.