Bolojan: Nu traversăm o criză, ci o perioadă de corecție economică necesară
Premierul a deschis analiza prin explicarea contextului în care se află țara la finalul anului 2025. „Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”, a transmis Bolojan, vineri, pe Facebook. Bolojan a mai subliniat că recesiunea actuală este un fenomen asumat și tranzitoriu. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”. Situația economică din 2024 Șeful Executivului a oferit o perspectivă asupra problemelor structurale din anul precedent, când dezechilibrele s-au acumulat în ciuda unor cheltuieli masive. Premierul a adăugat că în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, „recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”. „Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”. Bolojan a explicat că resursele financiare au fost irosite pe consum și importuri, fără a genera dezvoltare reală. „O parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic. Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”. Referitor la măsurile de corecție implementate recent, Bolojan a arătat că efortul de disciplină fiscală a început să dea roade din a doua parte a anului 2025. Redresarea economică din 2025 „În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%”. Premierul a făcut o comparație directă între cele două modele economice pentru a justifica noua direcție a Guvernului. „În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”. În final, Bolojan a precizat că stabilitatea bugetară este obligatorie pentru a asigura o creștere sănătoasă și credibilă pe termen lung. „Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”.
De la faliment, la masa deciziilor: cum a ajuns Grecia lider al Eurogrupului, în timp ce România rămâne blocată în inflație și austeritate
Grecia, țara considerată cândva „veriga slabă” a Europei, a revenit spectaculos în zona euro după ce a trecut de la faliment la rolul de lider, după alegerea ministrului grec de finanțe, Kyriakos Pierrakakis, în funcția de președinte al Eurogrupului. În timp ce Grecia a reușit să se redreseze, România nici măcar nu poate să viseze la blocul monetar european. Economia noastră se confruntă cu încetiniri, măsuri de austeritate și cu cea mai mare inflație din Europa. În urmă cu puțin peste un deceniu, Grecia intrase în faliment și a fost salvată prin intermediul unor programe internaționale dure, iar scenariul ieșrii din zona euro („Grexit”) părea a fi inevitabil. Totuși, aceeași țară este astăzi stabilă economic și i-a oferit Uniunii Europene președintele Eurogrupului, organism ce coordonează politica economică a celor 20 de state din zona euro. România, desi nu a trecut printr-un faliment, se confruntă cu inflația uriașă și dezechilibre fiscal, iar evoluția Greciei ar trebui să fie un semnal de alarmă. Cum a ajuns Grecia de la faliment la un exemplu pentru țările Europene Redresarea economică a Greciei a avut la bază un element-cheie, reforma statului. Digitalizarea administrației a redus corupția, a eficientizat relația între oameni și stat și le-a demonstrat investitorilor străini că țara nu mai este blocată în hârtii și cozi nesfârșite. Nu doar digitalizarea a readus Grecia pe linia de plutire ci și o combinație de reforme nepopulare și disciplină fiscală. Statul a reușit să-și redreseze datoria publică uriașă pe o traiectorie descendentă și, în paralel, guvernele elene au menținut linia fiscal dură, chiar și în condițiile politice dificile. Excedentele primare au devenit o regulă de bază, iar reducerea datoriei a fost tratată ca prioritate națională. Revenirea Greciei în fruntea miniștrilor de finanțe din zona euro este un semn clar că politicile fiscale coerente pot să relanseze o țară și poate corecta soarta acesteia. Dacă în trecut, Grecia mergea la reuniunile Eurogrup-ului cu teama că ar putea să ajungă la colaps financiar, acum un oficial grec conduce discuțiile despre viitorul euro, reducerea datoriilor și stabilitatea financiară a întreg blocului european. Alegerea ministrului grec de finanțe Kyriakos Pierrakakis ca președinte al Eurogrupului arată că țările membre apreciază progresele economice și credibilitatea Greciei. Συνεδρίαση του Eurogroup, στις Βρυξέλλες, Πέμπτη 11 Δεκεμβρίου 2025. *ΠΡΟΣΟΧΗ ΜΟΝΟ EDITORIAL USE * (POOL PHOTO/ΕΥΡΩΠΑΪΚΗ ΕΝΩΣΗ/EUROKINISSI) „Grecia a trecut de la aproape excluderea din zona euro la un rol de lider, iar acest lucru este prezentat ca dovadă că reformele și politicile coerente pot schimba radical soarta unei țări.” Problema României? Nu are direcții clare de viitor Când vine vorba despre România, perspectivele rămân marcate de aceleași probleme deja cunoscute. Măsurile fiscale adoptate sau anunțate sunt așteptate să se resimtă și mai puternic în economie, cu impact direct asupra consumului. De asemenea, inflația României continuă să fie cea mai mare din întreaga Uniune Europeană, iar deficitul bugetar continuă să rămână peste limitele europene. Această situație plasează România în zona de risc fiscal permanent, cu presiuni tot mai mari din partea Comisiei Europene și cu un spațiu de manevră din ce în ce mai redus. În paralel, Grecia discută despre reducerea datoriei și consolidarea sa fiscală iar țara noastră plătește dobânzi din ce în ce mai mari la împrumuturile scumpe pe care le-a făcut. Spre deosebire de Grecia, unde austeritatea a fost susținută de reformele strucutrale, în România sunt aplicate unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate din Uniunea Europeană, dar fără să existe rezultate clare. Deși Guvernul Bolojan se aștepta ca TVA-ul mărit și celelalte măsuri să majorareze consistent bugetul de stat, ei bine, măsurile au inhibat consumul și investițiile și au dus la încetinirea economiei. România poate învăța din experiența Greciei Grecia își împarte expertiza administrativă și câștigă poziții de influență, în timp ce România rămâne pasivă în marile decizii economice ale Uniunii Europene. Practic, țara noastră se îndreaptă spre scenariul în care va plăti cele mai mari dobânzi din UE raportat la venituri în timp ce datoria publică va crește alarmant. Scenariul a fost trăit pe propria piele de Grecia care a acționat în consecință și a reușit să revină spectaculos pe scena europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: Măsurile guvernului Bolojan nu au avut niciun efect pozitiv. Dimpotrivă. Au îngenuncheat economia, au inhibat consumul și au oprit investițiile. Creșterea de TVA nu a crescut încasările În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească