Premierul Canadei spune că referendumul pentru separare din Alberta este o cacealma periculoasă și îl compară cu Brexitul
Carney, care a condus Banca Angliei în timpul Brexitului, a declarat că, la 10 ani de la referendum, Regatul Unit „încearcă să anuleze ceea ce oamenii nu credeau că votează, dar ceea ce au obținut în cele din urmă”, potrivit BBC. De asemenea, el a avertizat împotriva votului în favoarea unui vot de separare ca modalitate de a consolida poziția de negociere a provinciei Alberta cu Ottawa, spunând că acest lucru ar putea avea consecințe neintenționate. Albertanii vor decide pe 19 octombrie dacă doresc să rămână parte a Canadei sau să organizeze un vot obligatoriu privind separarea la o dată ulterioară. Într-o declarație adresată reporterilor luni, Carney a declarat că va face campanie pentru unitatea Canadei în lunile următoare. „Trebuie să fim foarte atenți în această privință”, a spus el, adăugând: „Există argumente foarte puternice și pozitive pentru Canada, o Alberta puternică într-o Canada unită.” Referendum în Alberta, după o petiție semnată de 300.000 persoane Susținătorii independenței provinciei Alberta consideră că provincia bogată în petrol a fost mult timp trecută cu vederea de factorii de decizie din Ottawa, capitala națională, și că politicile federale de mediu i-au împiedicat capacitatea de a construi conducte de petrol și gaze și de a-și dezvolta resursele naturale. Referendumul are loc după ce o mișcare populară pentru independență a strâns anul acesta peste 300.000 de semnături pentru o petiție care solicită un vot privind separarea, suficiente pentru a declanșa un referendum.
Social democraţii votează dacă îl trimit acasă pe Ilie Bolojan
Partidul Social Democrat (PSD) intră într-o nouă eră începând de astăzi. Liderul partidului, Sorin Grindeanu, a declarat, sâmbătă, la Timișoara, că luni se va „deschide o nouă realitate politică”. PSD va decide, așadar, luni, prin vot, dacă își menține sau nu sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan. Consultarea internă, denumită „Momentul Adevărului”, va avea loc la Palatul Parlamentului, de la ora 17:00. Aproximativ 5.000 de membri ai organizațiilor județene și ai Consiliului Politic Național vor fi consultați. În cursul dimineții, Biroul Politic Național se va reuni online pentru a stabili formularea exactă a întrebării la care social-democrații vor răspunde. Potrivit conducerii PSD, aceasta este deja conturată după cele opt întâlniri regionale, care au avut loc în ultimele săptămâni. „Etapa normală este aceea ca președintele să ne cheme la consultări” Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan După votul la referendumul de luni urmează consultările cu președintele și discuțiile despre formula de guvernare. „Luni vom da votul, vom vedea care va fi rezultatul și după aceea cred că etapa normală este aceea ca președintele să ne cheme la consultări și să vedem, fiecare partid, care este drumul pe care și-l dorește. Nu vreau să fac speculații, nu vreau să spun despre premieri tehnocrați, premieri liberali sau social-democrați”, a afirmat președintele PSD. Cât priveşte partidul care ar trebui să numească un nou premier, Grindeanu a mai adăugat că, dacă se va păstra actualul protocol, atunci „Partidul Național Liberal ar trebui să dea următorul prim-ministru”. „Nu cred că cineva este mulțumit de modul în care funcționează actuala coaliție” Liderul PSD a reiterat ideea că social-democraţii nu vor susţine „un guvern minoritar și nu vor face vreo majoritate cu AUR. PSD ori intră în opoziție, ori va face parte dintr-o coaliție pro-europeană. Nu există alte variante”. Luni, de la ora 17.00, aproape 5.000 de social-democraţi îşi vor exprima dorinţa prin vot. „România și guvernul nu mai funcționează. România a devenit neguvernabilă, iar actul de guvernare este incoerent. Indiferent că ești social-democrat, liberal, userist sau faci parte din minoritățile naționale, nu cred că cineva este mulțumit de modul în care funcționează actuala coaliție”, a mai spus Grindeanu, sâmbătă. „După votul de luni vom intra într-o nouă realitate politică” Întrebat dacă PSD ar rămâne la guvernare în cazul schimbării premierului, Grindeanu a făcut trimitere la prevederile protocolului de rotație. „Nu scrie nicăieri despre persoane. Nu scrie nici Sorin Grindeanu, nici Ilie Bolojan. Totul este impersonal. PNL-ul trebuie să dea prim-ministru până anul viitor, iar PSD să nominalizeze ulterior”, a explicat el. În acest context, Grindeanu a lăsat deschisă și posibilitatea unui premier tehnocrat, fără a o confirma explicit, reiterând că „după votul de luni vom intra într-o nouă realitate politică, care trebuie clarificată rapid, dacă nu se dorește prelungirea crizei”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sorin Grindeanu, detalii de ultimă oră despre referendumul din interiorul PSD care va avea loc luni, 20 aprilie Întâlnire secretă între George Simion și Călin Georgescu, cu câteva zile înainte de implozia coaliției PSD-PNL- USR. Ce au pus cei doi la cale
Președinta CCR: Vulnerabilitățile democrației vin din interior, nu din exterior
Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice. Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state. În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății. Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante. Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum. În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale. Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică. „Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe. În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.
Sorin Grindeanu salută victoria stângii în Franța și eșecul reformei judiciare din Italia: Observăm o încredere tot mai mare într-o agendă social-democrată
„Felicitări colegilor noștri din Partidul Socialist pentru victoria în alegerile locale din Franța și stângii din Italia pentru poziția fermă împotriva măsurilor populiste”, se arată în mesajul publicat marți pe X de președintele PSD, Sorin Grindeanu. În cadrul alegerilor locale din Franța, socialiștii au câștigat mai multe orașe importante precum Paris, Marsilia, Toulon și Nîmes. În Italia, referendumul privind reforma justiției, susținută de guvernul de dreapta condus de Giorgia Meloni, nu a trecut, după ce 55% dintre participanți au respins propunerea. Referendumul a vizat o lege constituțională privind reorganizarea sistemului judiciar și înființarea unei Curți disciplinare. Reforma face parte dintr-un proiect mai amplu al guvernului. Sorin Grindeanu a transmis că în Europa se conturează o tendință de susținere a unei agende social-democrate. „Europa transmite un semnal clar: oamenii își doresc echilibru, responsabilitate și soluții reale. Pe întreg continentul, observăm o încredere tot mai mare într-o agendă social-democrată modernă și orientată spre viitor, pe măsură ce forțele de dreapta pierd teren”, se arată în mesajul publicat de liderul social-democrat.
Italia votează modificarea Constituției. Cât de mult înseamnă votul pentru guvernarea Meloni?
Giorgia Meloni s-a așezat la microfon, săptămâna aceasta, între un rapper popular și un antrenor personal devenit podcaster pentru a-i îndemna pe italieni să voteze pentru un sistem judiciar pe care l-a promis că va fi „mai just” pentru toți. Și partidele de opoziție au fost ocupate, calificând reforma „istorică” propusă de guvernul de dreapta drept o amenințare la adresa democrației și transformând-o într-un vot de protest împotriva guvernării lui Meloni. La putere de trei ani și jumătate, aproape de un record într-o țară a coalițiilor șubrede, Meloni se mândrește cu faptul că aduce stabilitate în Italia. Dar, pe măsură ce acest referendum a devenit din ce în ce mai personalizat, s-ar putea confrunta cu prima sa înfrângere semnificativă, scrie BBC. „Vrea să câștige. Dacă pierde, va exista un impact și înțelege asta”, explică politologul Roberto D’Alimonte de la Universitatea Luiss. „Trebuie să-și mobilizeze alegătorii pentru a avea o șansă mai bună de a câștiga această cursă. Dar va fi extrem de dificil”. Cine pierde / cine câștigă? Demisionează Meloni? Nu există o prezență minimă la vot pentru acest tip de referendum – tabăra cu cele mai multe voturi în două zile de vot câștigă. Campania „nu” are deja sprijinul sindicatelor. Sondajele recente au sugerat că participarea scăzută i-ar favoriza pe cei care se opun reformei. Meloni și-a prezentat pledoaria pentru „da” cu entuziasmul caracteristic. Ea a spus că schimbările în modul în care funcționează judecătorii și procurorii din Italia ar face sistemul „mai meritocratic, mai responsabil, mai eficient”. Ea a susținut, de asemenea, că adversarii ei transformă toate acestea într-un referendum asupra guvernării sale doar pentru că nu pot critica reforma în sine. În orice caz, Meloni a precizat clar că nu va demisiona. „Dacă votați «nu» astăzi doar pentru a o trimite pe Meloni acasă, veți ajunge să o păstrați atât pe Meloni, cât și un sistem judiciar care nu funcționează”, a spus prim-ministrul.
Premierul Bolojan, despre unirea cu Republica Moldova: Aș vota da
Întrebat cum i s-a părut declarația președintei Maia Sandu, care a afirmat că ar vota pentru unirea cu România, Bolojan a răspuns că afirmația „nu face decât să confirme atitudinea pe care a avut-o în toți acești ani de când este președinta Republicii Moldova”. „E o atitudine de confirmare a ceea ce a făcut dânsa pe această funcție, făcând tot ceea ce este posibil pentru ca Moldova să se dezvolte, să fie o țară sigură, o țară europeană. Iar asta înseamnă, în primul rând, un drum spre Europa prin România”, a declarat premierul. Pus în fața întrebării dacă ar vota pentru unire la un eventual referendum, Bolojan a răspuns: „În condițiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum și în țara noastră, eu aș vota da”. Demontarea fake news-ului cu energia gratuită Referitor la informațiile false care circulă pe rețelele de socializare conform cărora România livrează gratis energie Republicii Moldova, premierul a explicat că toate tranzacțiile „se fac în condiții de piață, în condiții tarifare normale”. „România livrează energie pentru sistemele cu care suntem interconectați cu țările din jur. Atunci când este deficit de energie într-o țară și noi avem un excedent, se livrează din România. Iar când este un deficit în România, la anumite ore, importăm din alte țări”, a declarat Bolojan. Premierul a subliniat că România este „un sprijin pentru Republica Moldova” pentru că echilibrările energetice „nu pot fi făcute decât înspre Europa, nu înspre Ucraina”, având în vedere că Rusia a distrus o bună parte din sistemul energetic ucrainean. Fake news-uri și despre Ucraina Întrebat despre narativele false similare legate de sprijinul pentru Ucraina, premierul a răspuns că „aceste narative nu urmăresc decât să creeze o rezervă a românilor față de ceea ce România a făcut în mod corect în acești ani”. Referitor la vizita care începe marți în Germania, unde va fi primit de cancelarul Friedrich Merz, premierul a explicat că aceasta are trei componente principale. „O componentă de dezvoltare economică, Germania fiind cel mai important partener comercial al României. O componentă de apărare, urmând să se semneze un memorandum între ministerele apărării din Germania și din România. Și, în ultimul rând, discuții de natură politică care țin de contextul european, de sprijinirea Republicii Moldova și de relațiile dintre România și Germania”, a declarat Ilie Bolojan.
Elvețienii ar putea să decidă printr-un referendum dacă mai vor imigranți sau nu / Ei se tem de pierderea identității lor culturale și se întreabă până unde e destul
Analiză Bloomberg explozivă: Elveția are în dezbatere una dintre cele mai sensibile teme ale momentului, pe fondul creșterii accelerate a populației și al imigrației ridicate. După un deceniu în care populația a crescut de aproximativ cinci ori mai rapid decât media vecinilor europeni, 27% din populația elvețiană nu are cetățenie elvețiană. Ceea ce-i atrage pe străini sunt salariile mari, stabilitatea și nivelul de trai ridicat care au transformat statul alpin într-o destinație atractivă pentru muncitori din întreaga lume. Referendum până la sfârșitul anului Însă această „atracție” a venit la pachet cu îngrijorări tot mai mari din partea populației, iar în acest context Partidul Popular Elvețian, o formațiune de dreapta cunoscută pentru pozițiile sale anti-imigrație, a inițiat și a promovat o mișcare cu care tot mai mulți elvețieni sunt de acord: „Nu Elveției celor zece milioane!”, care propune plafonarea populației la maximum 10 milioane de locuitori. Partidul Popular Elvețian a militat mult timp pe o platformă anti-imigrație care l-a ajutat să devină cel mai mare partid din țară. În 2007, a făcut campanie cu un afiș mult criticat care înfățișa oi albe dădeau afară o oaie neagră dintr-un câmp acoperit de steagul elvețian și a susținut, de asemenea, interzicerea minaretelor, care a fost adoptată printr-un referendum în 2009. Problema este deosebit de profund înrădăcinată în Elveția, unde regulile împotriva străinilor sunt deja stricte. Cetățenia poate fi obținută după o perioadă de așteptare de cel puțin zece ani, sub rezerva unor condiții stricte, iar în municipalitățile mai mici, consiliul local poate respinge cererea chiar și atunci. Dezbaterea privind imigrația atinge direct identitatea națională, neutralitatea prețuită și întrebarea unde se află Elveția într-o eră de instabilitate geopolitică și tensiuni globale în creștere. Întrebarea este cât de deschisă sau închisă își poate permite țara să fie într-o astfel de lume. Un referendum pe această temă ar urma să aibă loc până la finalul anului. Ar putea intra în discuție însuși acordul de liberă circulație Propunerea nu vizează natalitatea, ci imigrația. La atingerea pragului de 9,5 milioane de locuitori, ar urma să fie restricționată intrarea anumitor categorii, precum solicitanții de azil sau membrii de familie ai străinilor deja rezidenți. La 10 milioane, ar intra în vigoare măsuri suplimentare, iar în ultimă instanță Elveția ar putea renunța la acordul de liberă circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană. Susținătorii inițiativei invocă presiunea tot mai mare asupra pieței imobiliare, sistemului de sănătate și infrastructurii, dar și teama de pierdere a identității culturale. Un sondaj realizat în decembrie arată că aproape jumătate dintre alegători, din toate categoriile de vârstă, privesc favorabil ideea limitării populației. Mediul economic își dă ochii peste cap și se opune De cealaltă parte, liderii de afaceri, băncile și marile companii avertizează asupra consecințelor economice. Elveția și-a construit prosperitatea modernă pe baza unei economii deschise și a atragerii forței de muncă din exterior, mai ales după acordul din 1999 cu UE privind libera circulație. Industrii-cheie precum sectorul financiar, cel farmaceutic, industria ceasurilor sau marile multinaționale – UBS, Roche, Nestlé sau Swatch – depind într-o proporție semnificativă de angajați străini. Reprezentanții mediului de afaceri susțin că limitarea imigrației ar duce la lipsă de competențe, relocarea investițiilor și, în final, la slăbirea economiei. Totodată, renunțarea la libera circulație ar pune în pericol accesul la piața unică europeană, care absoarbe aproximativ jumătate din exporturile elvețiene. Este despre identitate și despre viitor Lăsând cifrele la o parte, discuția atinge teme profunde legate de identitatea națională, neutralitate și poziționarea Elveției într-o lume marcată de tensiuni geopolitice. Istoric, țara a trecut de la statutul de stat sărac și de emigrație la una dintre cele mai bogate economii din lume, transformare strâns legată de deschiderea către exterior. Guvernul elvețian a semnat în 2024 un nou acord cu Uniunea Europeană, care menține libera circulație a persoanelor, însă și acesta va fi supus unui referendum. Partidele de centru-stânga și o parte a clasei politice consideră cooperarea strânsă cu Europa singura opțiune realistă, în lipsa unor alternative economice solide în afara continentului. Referendumul privind plafonarea populației se anunță astfel nu doar un vot despre imigrație, ci și un test major privind direcția pe care Elveția dorește să o urmeze: o societate mai închisă, în numele protejării identității și resurselor, sau una deschisă, care acceptă provocările globalizării pentru a-și menține prosperitatea.
Și Augustin Zegrean, fostul șef CCR, îi distruge ideile lui Nicușor Dan: Nu, nu poate să facă referendum, cred că a greșit termenul
Augustin Zegrean, fostul președinte CCR, a declarat că Nicușor Dan nu poate organiza un referendum în justiție, în ciuda declarațiilor făcute de președintele României, astăzi, la conferința de presă. Fostului judecător CCR susține că această măsură nu intră în atribuțiile șefului statului. „Constituția României vorbește în articolul 90 despre posibilitatea președintelui, dar după consultarea Parlamentului, care poate să cheme poporul să se pronunțe prin vot asupra unei probleme de interes național. Fostul șef al CCR, Augustin Zegrean: „Nici consultarea nu poate să o pornească președintele, că nu e în atribuțiile lui” Din ce ne spune, nu vrea să cheme poporul, vrea să cheme o parte a poporului – 7000 de magistrați. Acesta nu mai e referendum, este o consultare sau cum vreți să-i spuneți, dar nu e la mâna președintelui. Atribuția președintelui și a postului președintelui este Constituția României. Poate să facă ce scrie acolo că poate să facă și nimic mai mult. Deci nu, nu poate să organizeze un referendum, cred că a greșit termenul, a vrut să-i spună poate o consultare, dar nici pe aceea nu poate dumnealui să o pornească, să o solicite pentru că nu e în atribuțiile sale”, a declarat fostul judecător, pentru Știripesurse.ro. Augustin Zegrean: „Cum să plece acasă? CSM este ales prin vot de către magistrați. Ei nu pot fi revocați de președintele țării” Întrebat cum comentează declarația șefului statului ”CSM acționează în interes public sau în interesul unui grup din sistemul judiciar? Dacă acționează în alt interes, CSM pleacă acasă”, Zegrean a declarat: „Cum să plece acasa? CSM este ales prin vot de către magistrați de către colegii lor de la toate instanțele. Ei nu pot fi revocați de președintele țării, chiar dacă ar face acest refendum care nu e posibil de făcut. Președintele ar trebui să aibă consilieri acolo care să-i spună că se poate sau nu, dar probabil că se tem să-i spună asta că nu se poate. Nu e în regulă”. Zegran susține că membrii CSM ar trebui să își facă griji cu privire la ”planurile” pe care Nicușor Dan le are cu ei: „Ar trebui să-și facă griji că văd că președintele are astfel de gânduri în legătură cu ei, că nu sunt nici ei deasupra conștiinței umane. Și ei își fac probleme, dar dacă președintele chiar vrea să facă această consultare eu cred că o poate face dar prin CSM.CSM să facă, iar președintele are drepul să participe la ședințele CSM. Este fără drept de vot acolo, dar dacă participă conduce ședința și ar putea să meargă să ceară să facă ei o astfel de consultare”, a mai spus fostul judecător CCR. RECOMANDĂRILE AUTORULUI CSM îi transmite oficial președintelui Nicușor Dan că nu poate face referendum în magistratură, pentru că ar încălca legea fundamentală a României: „Referendumul în magistratură nu este prevăzut de Constituție” AUR îl acuză pe Nicușor Dan de intervenție politică în Justiție și vrea sesizarea CCR pentru încălcarea principiului separației puterilor în stat
Fost președinte al CCR: Referendum pe profesii nu există în România și nu poate fi organizat legal
„În România, conform Constituției și legislației, există două feluri de referendum. Un referendum la nivel național, pe care îl poate provoca președintele după consultarea Parlamentului – și așa trebuie ținut minte – și prin care poate chema poporul să se exprime cu privire la o problemă de interes național. Și mai există referendumul de interes local, organizat în unitățile administrativ-teritoriale, în comune, orașe, județe”, a explicat Augustin Zegrean. Acesta a subliniat că legislația românească nu permite organizarea unor referendumuri dedicate unor categorii profesionale. „Deci nu avem, spre regretul președintelui probabil, referendum pe meserii. Nu avem așa ceva în România. Nu știu cum au gândit cei de la Cotroceni să facă acest referendum, dar nu este posibil, n-au cum”, a declarat fostul președinte al CCR. Zegrean a arătat că nici o eventuală consultare a judecătorilor nu poate lua forma unui referendum și nu poate produce efectele dorite de șeful statului. „Nu poți să întrebi judecătorii dacă lucrează din interesul țării sau din interes propriu. Dacă președintele vrea o consultare în rândul judecătorilor, nu o poate face ca referendum”, a precizat acesta, amintind că „Consiliul Superior al Magistraturii asigură, în primul rând, independența judecătorului, pentru asta a fost înființat”. Fostul președinte al Curții Constituționale a mai explicat că, potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi revocat în ansamblu. „Pot fi revocați judecători sau membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dar procedura este foarte complicată, foarte greoaie. După cum am socotit eu, ar dura cam un an de zile o procedură de eliminare din funcție a unui judecător”, a afirmat Zegrean, subliniind că „să-i scoți pe toți de acolo de urgență, cum spune președintele, nu este posibil, dacă respectă legile”. În opinia sa, singura alternativă ar fi modificarea legislației, cu riscuri majore. „Nu știu unde se va ajunge”, a avertizat Zegrean. Zegrean: Nicușor Dan, membru al CSM, potrivit Constituției, „dar fără drept de vot” Referindu-se la întâlnirea de la Cotroceni pe această temă, fostul președinte al CCR a spus că aceasta „este informală, este în afara Constituției, este în afara legii”. El a reamintit că președintele României este, potrivit Constituției, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, „dar fără drept de vot”. Întrebat dacă demersurile șefului statului pot fi considerate o ingerință politică în justiție, Augustin Zegrean a răspuns tranșant: „Președintele este un om politic, din câte știu eu. Atribuțiile președintelui sunt prevăzute în Constituție. Poate să facă exact cât scrie acolo. Nici mai mult, nici mai puțin. Nimeni nu-i poate da alte atribuții decât Constituția”.
Tudorel Toader: Președintele a făcut o declarație politică fără nicio finalitate juridică
„Președintele a făcut o declarație politică fără nicio finalitate juridică. Președintele nu poate organiza referendum în cadrul magistraților. Președintele poate să inițieze referendum de interes național. Sunt decizii ale Curței Constituționale care spun că președintele are competența exclusivă de a stabili problemele de interes național. Iar justiția, organizarea, funcționarea ei este o problemă de interes național. Însă, ceea ce a spus președintele, că CSM-ul pleacă acasă de urgență, este absolut imposibil fără revizuirea Constituției. Ori, revizuirea Constituției presupune o procedură complicată, noi avem o Constituție semirigidă și nu o putem face de azi pe mâine, imediat după sărbători”, spune la Digi24 Tudorel Toader. Fostul ministru al Justiției afirmă că „rezultatul acestei consultări poate sta la baza unei inițiative legislative eventual de modificare a legii privind organizarea CSM-ului, care e altceva”: „CSM-ul este o autoritate de rang constituțional. Nu poate să plece acasă fără revizuirea Constituției”. Întrebat dacă declarația lui Nicușor Dan reprezintă, așa cum a transmis CSM, o ingerință politică în treburile justiției, Toader a spus: „Nu că ar fi, chiar este. Simplu fapt că președintele vrea să fie jucător, am înțeles, dar trebuie să joace pe terenul Constituției, în limitele, în exigențele Constituției. Președintele poate să participe la lucrările CSM-ului, când participă conduce, dar respectându-și mandatul, respectându-și competențele. (…) Președintele poate să inițieze un referendum de interes național pe tema justiției și atunci se respectă procedura din legea specială a referendumului, se respectă procedura de revizuire a Constituției, care este cu totul altceva decât o declarație intempestivă că dacă voi consulta membrii corpului magistraților, CSM-ul pleacă acasă. Pe lângă faptul că întrebarea aceea care i-a fost prefigurată, dacă CSM-ul slujește un interes public sau de grup, este neclară și este neconstituțională la rândul ei. În referendum întrebarea trebuie să fie clară, ca alegătorul votantul să înțeleagă exact mesajul și nu judecăți de valoare”, încheie Tudorel Toader. Președintele Nicușor Dan a anunțat că va organiza un referendum în rândul magistraților pentru a afla dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interiorul unui bresle. Nicușor Dan a anunțat că, pentru a clarifica aceste aspecte, va organiza în ianuarie un Referendum în cadrul Corpului Magistraților, în cadrul căreia va exista o singură întrebare esențială: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă magistrații vor decide că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative și tot ceea ce am planificat. Dar dacă, însă, magistrații în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a spus președintele.