Tudorel Toader: Președintele a făcut o declarație politică fără nicio finalitate juridică

tudorel-toader:-presedintele-a-facut-o-declaratie-politica-fara-nicio-finalitate-juridica

„Președintele a făcut o declarație politică fără nicio finalitate juridică. Președintele nu poate organiza referendum în cadrul magistraților. Președintele poate să inițieze referendum de interes național. Sunt decizii ale Curței Constituționale care spun că președintele are competența exclusivă de a stabili problemele de interes național. Iar justiția, organizarea, funcționarea ei este o problemă de interes național. Însă, ceea ce a spus președintele, că CSM-ul pleacă acasă de urgență, este absolut imposibil fără revizuirea Constituției. Ori, revizuirea Constituției presupune o procedură complicată, noi avem o Constituție semirigidă și nu o putem face de azi pe mâine, imediat după sărbători”, spune la Digi24 Tudorel Toader. Fostul ministru al Justiției afirmă că „rezultatul acestei consultări poate sta la baza unei inițiative legislative eventual de modificare a legii privind organizarea CSM-ului, care e altceva”: „CSM-ul este o autoritate de rang constituțional. Nu poate să plece acasă fără revizuirea Constituției”. Întrebat dacă declarația lui Nicușor Dan reprezintă, așa cum a transmis CSM, o ingerință politică în treburile justiției, Toader a spus: „Nu că ar fi, chiar este. Simplu fapt că președintele vrea să fie jucător, am înțeles, dar trebuie să joace pe terenul Constituției, în limitele, în exigențele Constituției. Președintele poate să participe la lucrările CSM-ului, când participă conduce, dar respectându-și mandatul, respectându-și competențele. (…) Președintele poate să inițieze un referendum de interes național pe tema justiției și atunci se respectă procedura din legea specială a referendumului, se respectă procedura de revizuire a Constituției, care este cu totul altceva decât o declarație intempestivă că dacă voi consulta membrii corpului magistraților, CSM-ul pleacă acasă. Pe lângă faptul că întrebarea aceea care i-a fost prefigurată, dacă CSM-ul slujește un interes public sau de grup, este neclară și este neconstituțională la rândul ei. În referendum întrebarea trebuie să fie clară, ca alegătorul votantul să înțeleagă exact mesajul și nu judecăți de valoare”, încheie Tudorel Toader. Președintele Nicușor Dan a anunțat că va organiza un referendum în rândul magistraților pentru a afla dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interiorul unui bresle. Nicușor Dan a anunțat că, pentru a clarifica aceste aspecte, va organiza în ianuarie un Referendum în cadrul Corpului Magistraților, în cadrul căreia va exista o singură întrebare esențială: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă magistrații vor decide că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative și tot ceea ce am planificat. Dar dacă, însă, magistrații în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a spus președintele.

Bolojan, despre condiția lui Nicușor Dan pentru promulgarea bugetului: Banii trebuie să urmeze problemele

bolojan,-despre-conditia-lui-nicusor-dan-pentru-promulgarea-bugetului:-banii-trebuie-sa-urmeze-problemele

Ilie Bolojan a explicat ce propune referendumul de la București. „Referendumul propune ca impozitele colectate de la bucureșteni să fie împărțite într-o formulă echitabilă prin Consiliul General”, a declarat premierul. Disputa pentru resurse în ultimii 20 de ani „În ultimii 20 de ani, împărțirea resurselor Capitalei s-a făcut pe baza unei dispute între primarul general și primarii de sector”, a recunoscut la B 1 Ilie Bolojan. Premierul a descris mecanismul acestei împărțiri. „Când primarul general era de la partidul de guvernământ, avea o poziție mai importantă și lua o parte mai mare din bani”, a explicat Bolojan. Când primarii de sector erau mai puternici și primarul general nu avea relație bună cu decidenții, „ponderea mai mare se ducea la primăriile de sector”, a mai spus premierul. Principiul distribuției banilor Ilie Bolojan a prezentat principiul după care ar trebui distribuiți banii în București. „Banii trebuie distribuiți astfel încât să ajungă la primăria generală sau de sector care are responsabilitatea gestionării problemelor respective”, a declarat premierul. „Practic, banii ar trebui să urmeze problemele de rezolvare””, a subliniat Ilie Bolojan. Premierul a dat exemplul Primăriei Generale. „Cea mai mare parte a banilor este direcționată către subvenția la termoficare și către subvenția la RATB”, a explicat Bolojan. Respectarea voinței cetățenilor „Practic, Primăria Generală este o agenție de plăți care duce sumele în majoritate către aceste două direcții”, a mai spus premierul. Ilie Bolojan a precizat că formula ridicată de președinte vine să respecte voința cetățenilor din București. „La alegerile locale, bucureștenii au votat și acest referendum prin care s-au exprimat în felul acesta”, a conchis premierul.

Referendum în Elveția: Alegătorii resping propunerea de impozitare a bogaților

referendum-in-elvetia:-alegatorii-resping-propunerea-de-impozitare-a-bogatilor

Alegătorii elvețieni au respins propunerea de impozitare federală a moștenirilor cu 50% pentru persoanele bogate, în cadrul unui referendum organizat duminică. Potrivit estimărilor, propunerea a fost respinsă de 79% dintre alegători, scrie Reuters. Preocupările legate de un potențial exod al persoanelor bogate și de pierderea ulterioară a veniturilor fiscale au fost factori cheie în opoziție. Inițiativa fiscală a fost înaintată de Tinerii Socialiști și viza o taxă de succesiune de 50% pentru sumele care depășesc 50 de milioane de franci elvețieni (53,5 milioane de euro), care, dacă ar fi fost votată, ar fi afectat aproximativ 2.500 de gospodării. Propunerea, respinsă în număr mare La Geneva, 68,6% dintre alegători s-au opus acestei inițiative. Cantonele vorbitoare de limbă germană au manifestat o opoziție și mai mare, inclusiv Zurich (74,6%), Graubünden (83,9%), Sankt Gallen (86,5%) și Schwyz (91%), scrie The Brussels Times. Elveția, o țară populară din punct de vedere istoric în rândul persoanelor înstărite, impune deja unele impozite pe avere. Planul s-a lovit de o opoziție fermă din partea guvernului și a tuturor partidelor, cu excepția celor de stânga. Aceștia au susținut că introducerea acestui impozit risca să determine plecarea persoanelor înstărite, compensând orice venituri și agravând situația finanțelor publice. Tot duminică, alegătorii elvețieni au respins, într-un referendum separat, cu o majoritate covârșitoare, o propunere privind serviciul civil obligatoriu. Măsura, la care s-au opus 84% dintre alegători, ar fi obligat toți tinerii cetățeni, inclusiv femeile, să servească comunitatea sau să se înroleze în armată.

Efectele crizelor globale. O țară neutră militar ar putea introduce serviciul obligatoriu pentru bărbați și femei

efectele-crizelor-globale.-o-tara-neutra-militar-ar-putea-introduce-serviciul-obligatoriu-pentru-barbati-si-femei

Alegătorii elvețieni vor fi chemați duminică la urne pentru a decide în privința reformei serviciului militar și a impozitării marilor averi. Prin referendum se propune înlocuirea actualului model de serviciu militar cu unul obligatoriu pentru toți, inclusiv pentru femei. De aceea, problema drepturilor femeilor a ajuns în centrul dezbaterilor dintre susținătorii și oponenții proiectului, potrivit Le Figaro. „Inițiativa privind serviciul civil” a obținut inițial un sprijin semnificativ, dar acesta s-a erodat în ultimele săptămâni. Cel mai recent sondaj realizat de gfs.bern arată că 64% dintre respondenți se opun ideii. Comitetul din spatele inițiativei susține că obligativitatea serviciului național pentru fiecare cetățean elvețian, indiferent de sex, în armată sau într-un rol civil, la alegerea fiecăruia, ar consolida coeziunea socială. Autoritățile centrale recomandă respingerea ambelor propuneri Totuși, Guvernul și Parlamentul elvețian au îndemnat alegătorii să respingă ambele propuneri, argumentând că acestea ar amenința economia elvețiană. Noul sistem ar dubla costul cu militarii, a transmis Executivul. Sistemul existent prevede cel puțin patru luni de serviciu militar, urmate de cursuri de perfecționare care durează câteva săptămâni, timp de un deceniu. În aceeași zi, alegătorii vor decide dacă se vor impune noi taxe asupra celor mai bogați cetățeni pentru a finanța lupta împotriva schimbărilor climatice. Propunerea, înaintată de Tinerii Socialiști din Elveția, prevede o taxă de succesiune de 50% pentru sumele care depășesc 50 de milioane de franci elvețieni (53,5 milioane de euro), ceea ce ar afecta aproximativ 2.500 de gospodării. Grupul estimează că această taxă ar genera șase miliarde de franci elvețieni anual, ceea ce ar putea finanța o tranziție ecologică prin proiecte precum renovări de clădiri, dezvoltarea energiilor regenerabile și extinderea transportului public. Sondajele arată că și această propunere va fi respinsă de alegători. În cadrul sistemului elvețian de democrație directă, 100.000 de semnături sunt suficiente pentru a supune practic orice întrebare votului popular. Elvețienii sunt consultați în mod regulat pe o gamă largă de subiecte la nivel federal, cantonal și municipal.

Ciprian Ciucu despre bugetul și taxele locale: Trebuie să fie aplicat referendumul, dar să vedem cum

ciprian-ciucu-despre-bugetul-si-taxele-locale:-trebuie-sa-fie-aplicat-referendumul,-dar-sa-vedem-cum

Întrebat despre creșterea taxelor și impozitelor la nivel local, Ciucu a răspuns: „Cine răspunde această întrebare acum este neserios. În momentul de față, Consiliul Generală și Primarului ea generală, pentru că nu ei beneficiază de aceste taxe și impozite, nu le-a crescut. Pentru că Constituția Generală și Primarul rămân cu imaginea proastă că ei au crescut taxele, nu beneficiază Primăria Generală decât de acești bani ci Primăria de Sector. Și atunci nu vor ca să o facă în beneficiu Primăriei de Sector”, joi, la emisiunea „Ai aflat! cu Ionuț Cristache, găzduită de gandul.ro.  În ceea ce privește aplicarea referendumului propus de Nicușor Dan, primarul Sectorului 6 a spus: „Trebuie să fie aplicat referendumul. Aici nu avem discuții, dar să vedem cum, pentru că diavolul se ascunde în detalii”.  „Referendumul spune că la propunerea Primarului Consiliul Generală va distribui banii, în baza a ce? Unei negocieri. Fiecare își face o majoritate pe buget și dăm mai mulți bani la un sector sau altul sau la PMB în funcție de ce se negociează în Consiliul Generală. ”, a continuat edilul.  Acesta a precizat că este necesară o implementarea treptată pentru a evita conflicte politice:  „Dacă nu aplicăm o formulă predictibil legală, acolo se va ajunge și nu poți să o faci imediat. Pentru că sunt sectoare care au proiecte în derulare. Ce faci, le omori proiecte? Și atunci o face etapizat. Hai să zicem că plecăm de la ideea că Primăria Generală trebuie ca să ajungă la 60% și sectoarele să împartă ce rămâne, 40%. Hai să o facem etapizat. Poate în primul an avem un procent de 58% cu 42% și așa mai departe. 48% cu 52% și după care se poate mări”. 

Nicușor Dan nu vrea referendum național pe subiectul pensiilor magistraților: Nu există o dezbatere

nicusor-dan-nu-vrea-referendum-national-pe-subiectul-pensiilor-magistratilor:-nu-exista-o-dezbatere

Nicușor Dan a fost întrebat după Consiliul European, într-o conferință de presă, dacă el consideră că este oportun un referendum pe subiectul pensiilor magistraților. „Eu cred că un referendum trebuie făcut atunci când societatea are o dezbatere și în momentul în care există opinii foarte bine conturate și opuse pe un subiect. Pe subiectul pensiilor magistraților nu există această dezbatere în societate. Adică suntem cu toții de acord că e anormal ca, în orice domeniu de activitate, pensia să fie cât salariul. Pentru că încurajezi oamenii să iasă la pensie când pot să mai muncească pentru societate. Deci nu există o dezbatere, nici în interiorul clasei politice, nici în interiorul societății, nici în interiorul clasei politice pe subiectul ăsta. Există un acord politic. Mai departe există niște chestiuni de nuanțe, deși nuanțele niciodată nu poți să le tranșiezi cu un referendum. Există chestiuni de nuanțe pentru cât de lungă să fie perioada de tranziție, există chestiuni de nuanță despre cât de mult să fie raportul între pensie și salariu și astea trebuie rezolvate într-o discuție între actorii relevați și inclusiv reprezentații magistraților”, spune Dan. Dan a precizat că se gândește la o nouă discuție cu CSM-ul. „Am avut o discuție informală acum două luni și jumătate aproximativ, cu reprezentanți ai magistraților, inclusiv oamenii din CSM și reprezentanții ai Guvernului, în care încerc să mediez între pozițiile pe multe chestiuni opuse ale unora și ale altora. A fost o discuție foarte consistentă și cred că acum, după decizia CCR, este nevoie de încă o astfel de discuție”, mai spune Dan. Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a reacționat după decizia Curții Constituționale care a blocat reforma pensiilor magistraților și a cerut organizarea unui referendum național pentru ca cetățenii să se pronunțe direct asupra eliminării privilegiilor din sistemul public.

Nicușor Dan îi pune în dificultate liderii PNL, USR și UDMR: NU vrea referendum pe pensiile magistraților

nicusor-dan-ii-pune-in-dificultate-liderii-pnl,-usr-si-udmr:-nu-vrea-referendum-pe-pensiile-magistratilor

La finalul reuniunii Consiliului European, președintele Nicușor Dan a lăsat de înțeles că nu este de acord cu organizarea unui referendum în România pe tema pensiilor magistraților, după ce legea pentru care a insistat premierul Ilie Bolojan a picat la Curtea Constituțională pentru că Guvernul n-a respectat o condiție legală de bază: nu a solicitat avizul CSM. În ciuda propunerilor liderilor PNL, USR și UDMR – de organizare a unui referendum în România pe tema pensiilor și pensionărilor din sistemul judiciar, Nicușor Dan a spus că „el crede că un referendum trebuie făcut atunci când societatea are o dezbatere și când există opinii foarte bine conturate și opuse pe un subiect”. „Pe subiectul pensiilor magistraților nu există această dezbatere în societate. Suntem însă cu toții de acord că e anormal ca în orice domeniu de activitate pensia să fie cât salariul. Pentru că încurajezi oamenii să iasă la pensie când ei pot să mai muncească pentru societate. Deci nu există o dezbatere: nici în interiorul societății, nici în interiorul clasei politice pe subiectul ăsta. Există un acord politic, mai departe există nuanțe. Nuanțele nu poți niciodată să le tranșezi cu un referendum”, spune Dan. El crede că problema pensiilor magistraților trebuie rezolvată cu actorii „relevanți” și anunță că – după decizia CCR – va avea în continuare discuții cu oamenii din magistratură pentru a se rezolva problemele. „Este o problemă a societății, este o așteptare a societății, trebuie să o rezolvăm echilibrat, odată pentru totdeauna”, anunță președintele României. De la Bruxelles, Nicușor Dan a anunțat că va participa – așa cum îi dă dreptul Constituția – și la ședințele viitoare ale CSM – iar în 2 – 3 luni va prezenta un „tablou de bord” în ceea ce privește sistemul judiciar, la care în prezent lucrează. Cine trebuie să rezolve problema pensiilor magistraților? Nicușor Dan la final de Consiliu a fost clar: partidele coaliție trebuie să rezolve problema pensiilor magistraților. „Cred că tipul ăsta de declarații (n.r. de cereri de demisie a lui Ilie Bolojan) merg mult prea departe. Noi avem de rezolvat o problemă. Există o injustiție specială, o așteptare pe reforma pensiilor magistraților. Și în mod responsabil, fiecare dintre partidele din coaliție trebuie să contribuie la rezolvarea acestei probleme. Ca să vină în rezolvarea acestei așteptări pe care societatea o are. În cadru general, este bine ca toți actorii politici care fac parte din această coaliție să se comporte instituțional și în acord cu așteptările românilor. Așteptările românilor este să scoatem țara din această criză bugetară și să construim o economie care să aducă prosperitate pentru români”. În ceea ce privește problema pensiilor militarilor, președintele Nicușor Dan a spus că deja a avut o discuție pe această temă însă, în acest caz, legea deja prevede o extindere a vârstei de pensionare. Trebuie menționat că după ce proiectul de lege de reformă a pensiilor magistraților – pe care a insistat Ilie Bolojan – a picat la CCR, mai mulți lideri politici apropiați de premierul României și președintele PNL au insistat pe ideea organizării unui referendum, odată cu desfășurarea alegerilor locale din București, din 7 decembrie. Ciprian Ciucu (PNL), apropiat de Ilie Bolojan și susținut de acesta în cursa pentru Primărie – a avansat ideea referendumului pe tema pensionării magistraților, ca apoi tema să fie propusă insistent și de lideri USR dar și de Kelemen Hunor, președintele UDMR. Strânși în coaliție, aceiași lideri s-au certat, n-au reușit să decidă organizarea unui referendum pe tema pensiilor sistemului judiciar dar, cu toate acestea, unii dintre ei – în public – totuși mai susțin ideea organizării unui referendum odată cu alegerile din 7 decembrie din București.

Cătălin Drulă anunţă o lege pentru aplicarea referendumului lui Nicuşor Dan. Ce prevede

catalin-drula-anunta-o-lege-pentru-aplicarea-referendumului-lui-nicusor-dan.-ce-prevede

Cătălin Drulă spune că „miza e cea pe care au votat-o bucureştenii în referendumul de anul trecut şi anume că există un singur oraş aici, nu avem şapte oraşe. Din ce în ce mai mult în ultimii ani, banii cu care contribuie bucureştenii prin taxe şi impozite s-au distribuit sectoarelor şi mai nou şi judeţului Ilfov, ceea ce a lăsat Primăria Capitalei fără resurse pentru a face proiecte mari, despre asta s-a plâns şi Nicuşor Dan, iar anul trecut am avut acel referendum, care a fost votat covârşitor de bucureşteni, pentru un singur buget al oraşului, din care apoi de la nivelul Consiliului General se distribuie resursele evident şi sectoarelor, în funcţie de nevoi”. Potenţialul candidat al USR la alegerile din Bucureşti anunţă un proiect de lege pe tema referendumului organizat de Nicuşor Dan: „Chiar astăzi vă anunţ acum că voi depune un proiect de lege în Parlament pentru implementare şi sper şi cer tuturor partidelor, mai ales că trebuie să răspundă în faţa bucureştenilor în 7 decembrie, să-l adoptăm urgent, până în 7 decembrie poate deveni şi lege”. Cătălin Drulă spune că proiectul său de lege are sprijinul preşedintelui Nicuşor Dan: „Am discutat acest proiect cu Nicuşor Dan, textul este un text pe care Nicuşor Dan l-a văzut, cel care a iniţiat acest referendum şi care este preşedintele României. Nu există nici o posibilitate de tergiversare sau de amânare, e un lucru foarte simplu, exact, nu se creşte nici o taxă, nu se creşte nici un impozit, taxele şi impozitele care se plătesc în prezent merg la Capitală şi Capitala prin Consiliul General face bugetul şi îşi păstrează pentru proiectele proprii şi apoi distribuie sectoarelor, exact întrebarea din referendumul de anul trecut, deci orice tergiversare ar trebui sancţionată de bucureşteni şi va fi”.

Ciucu propune referendum odată cu alegerile, după decizia CCR privind pensiile magistraților

ciucu-propune-referendum-odata-cu-alegerile,-dupa-decizia-ccr-privind-pensiile-magistratilor

„CCR a dat o decizie juridică, nu una dorită de cetățeni. Respectăm decizia Curții, dar rămânem consecvenți în ceea ce privește reforma statului și eliminarea privilegiilor”, a transmis Ciucu. El susține că impasul legislativ ar putea fi depășit printr-o lege fundamentată pe voința populară, exprimată prin referendum. „Personal, sunt de acord cu ideea că acest blocaj ar putea fi depășit rapid printr-o lege care să aibă la bază un referendum prin care cetățenii să exprime clar dacă vor sau nu vor echitate socială și eliminarea privilegiilor”, a adăugat el. Ciucu consideră că momentul potrivit pentru consultarea națională ar fi odată cu alegerile parțiale din acest an, inclusiv cele din București. „Ar fi oportun ca acest referendum să fie organizat odată cu alegerile, pentru a oferi legitimitate democratică unei decizii care privește întreaga societate”, încheie Ciucu. Judecătorii Curții Constituționale au admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate privind reforma pensiilor de serviciu. CCR a respins legea în ansamblu pe motive extrinseci, adică formă, pentru că Guvernul nu a mai luat avizul CSM pe ultima formă, care avea modificări importante față de forma trimisa inițial la avizare. Actul normativ, iniţiat de Guvern şi pentru care Executivul condus de premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament la 1 septembrie, prevede creşterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor şi procurorilor până la 65 de ani, precum şi limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu.

O țară europeană intenționează să organizeze un referendum consultativ privind apartenența la NATO și creșterea cheltuielilor de apărare

o-tara-europeana-intentioneaza-sa-organizeze-un-referendum-consultativ-privind-apartenenta-la-nato-si-cresterea-cheltuielilor-de-aparare

Intenția oficialului sloven vine în contextul în care o măsură conexă privind cheltuielile de apărare a suferit o înfrângere în Parlament, scrie Euractiv. „Pentru a elimina orice îndoială cu privire la adevărata voință a poporului, Svoboda va prezenta săptămâna viitoare inițiativa sa de referendum privind apartenența Sloveniei la NATO. Există două căi: fie rămânem în NATO și plătim taxa de membru, fie părăsim alianța – orice altceva este o înșelăciune populistă a cetățenilor Sloveniei”, a declarat Golob, potrivit unei declarații guvernamentale publicată pe platforma X. Predsednik vlade 🇸🇮 dr. Robert Golob: „Koalicija SDS, NSi in SD je danes potrdili odločitev o novem nesmiselnem referendumu. Da se odpravi vsak dvom o resnični volji ljudstva, bo Svoboda naslednji teden vložila svojo referendumsko pobudo in sicer glede članstva Slovenije v… — Vlada Republike Slovenije (@vladaRS) July 4, 2025 Această inițiativă urmează să fie depusă oficial săptămâna viitoare. Manevra lui Golob vine ca răspuns la o inițiativă de succes a partidului Stânga, un partener junior în coaliția sa de centru-stânga, care a solicitat un referendum consultativ privind creșterea cheltuielilor de apărare. Într-un rezultat neașteptat, deputații sloveni au aprobat vineri propunerea Stângii cu 46 la 42 de voturi. Întrebarea referendumului îi va întreba pe alegători „dacă sunt în favoarea creșterii cheltuielilor de apărare ale Sloveniei la 3% din PIB anual în 2030”. În prezent, Slovenia se numără printre puținele țări care nu au reușit să atingă obiectivul anterior al NATO de 2% din PIB în 2024. La summitul NATO de la Haga de la sfârșitul lunii iunie, Slovenia a fost de acord cu majorarea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB până în 2035.