Florin Manole, despre noua grilă de salarizare: O grilă de salarizare unitară înseamnă una, nu două
„În primul rând, eu aș vrea să spun că nu am contestat, ca ministru al Muncii, ideea esențială, aceea de a reduce cheltuielile statului. Cred însă că există moduri în care se poate face și moduri în care mai bine să nu faci, sau poate să fie chiar o idee greșită să o faci”, a afirmat ministrul Muncii, Florin Manole, miercuri, la B1TV. El a explicat că a avut această discuție inclusiv cu premierul și a subliniat că legea salarizării unitare nu poate fi „unitară” dacă prevede două grile pentru aceeași familie ocupațională. „Unitar înseamnă că vine de la numărul unu, de la o singură grilă de salarizare, în cazul acesta, nu două”, a completat ministrul. Referindu-se la dezechilibrele dintre administrațiile locale, Manole a precizat: „Este o repercusiune, o măsură care vine în urmă. Lipsa reformei administrației publice locale, până acum, a dus la situația asta de dezechilibre, de nedreptate, de injustiție”. „Până la urmă, treaba mea de ministru al Muncii este să păzesc acea parte care se referă, să am grijă de acea parte care se referă la Ministerul Muncii, nu la administrația locală”, a mai spus ministrul. Din perspectiva ministerului pe care îl conduce, principala problemă este legată de angajamentele asumate prin Comisia Europeană în cadrul Planul Național de Redresare și Reziliență. „Din perspectiva asta, în principal, critica noastră și durerea noastră este aceea că nu credem că o astfel de grilă separată este compatibilă cu îndeplinirea jalonului din PNRR, care costă 770 de milioane de euro, pe care trebuie să îl îndeplinim până la începutul acestei ierni, până la sfârșitul primei sesiuni parlamentare. Deci o grilă de salarizare unitară înseamnă una, nu două”, a afirmat Manole. Întrebat dacă există riscul ca Bruxelles-ul să respingă o astfel de abordare, ministrul a răspuns: „Mă tem că da”.
Ministrul Muncii: Reorganizăm structurile din teritoriu, reducem șefii, nu dăm oameni afară
„Vom face o propunere și o vom pune în transparență decizională, sper că în mai puțin de trei săptămâni, astfel încât, urmând procedura legală, să ajungem să avem, de exemplu, la nivel local nu patru agenții în subordinea Ministerului Muncii, ci două, reducând în felul acesta, de exemplu, numărul de șefi, de conducători de instituții”, a declarat Florin Manole, ministrul Muncii, miercuri, la B1 TV. Ministrul a subliniat însă că nu urmărește să concedieze angajați. „Nu am niciun gând să dau oameni afară din niciuna dintre aceste instituții”, a subliniat ministrul. El a invocat situația de la Inspecția Muncii din București, unde, din 2008 până în 2026, numărul inspectorilor s-a redus la jumătate, în timp ce numărul firmelor și al salariaților a crescut. „Dacă ne dorim o piață a muncii corectă (…) avem nevoie de o Inspecție a Muncii care să aibă inspectori și să fie suficienți”, a spus Manole. Ministrul a precizat că reducerea de 10% a cheltuielilor, potrivit reformei administrației, nu înseamnă automat reducere de personal și că vor fi căutate soluții de realocare a angajaților din direcțiile „suprapopulate” către zonele cu deficit. În contextul discuțiilor despre restructurări în sectorul public, Florin Manole a declarat că respinge abordarea că sunt „prea mulți bugetari”. „Eu nu sunt ministrul concedierilor. Sunt ministrul Muncii. Noi trebuie să sprijinim cu oameni (…) economia să aibă mai mulți angajați, nu mai puțini angajați la stat sau la privat”, a conchis Manole.
Ilie Bolojan avertizează: Dezechilibre majore în administrația locală. România este mult sub media UE
Premierul a explicat că autoritățile locale din România primesc peste 83% din bugete prin transferuri de la bugetul central, față de o medie de 51% în Uniunea Europeană. „Este un dezechilibru care pune presiune constantă pe bugetul central și limitează autonomia locală”, a afirmat Bolojan. Venituri proprii foarte reduse Potrivit premierului, veniturile din taxe și impozite locale reprezintă doar 0,74% din PIB, comparativ cu media europeană de 3,68%. În cazul taxelor pe proprietate, România are 0,55% din PIB, față de 1,85% în UE. Nivelul redus al veniturilor se explică prin baza fiscală limitată, numeroase exceptări și dificultăți în colectare. Cheltuielile cu salariile depășesc resursele proprii Un alt dezechilibru important este legat de cheltuielile de personal. „În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii, în timp ce în UE aceste cheltuieli sunt acoperite din resursele locale”, a subliniat Bolojan. Investiții locale ridicate, susținute de programe naționale În același timp, România înregistrează cele mai mari investiții locale din UE, aproape 3% din PIB, aproape dublu față de media europeană. Investițiile sunt susținute de programe naționale precum Anghel Saligny și fonduri europene, deoarece resursele proprii sunt limitate. Diferențe mari între localități Premierul a atras atenția că municipiile reședință de județ și localitățile cu activitate economică puternică se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre accentuate. Pachetul de reformă pentru o administrație eficientă Ilie Bolojan a explicat că reforma administrației locale urmărește creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale, reducerea cheltuielilor de personal în administrațiile cu exces de angajați, cofinanțarea investițiilor locale, descentralizarea competențelor și stimularea dezvoltării economice, precum și susținerea performanței în administrație. „Scopul reformei este o administrație mai eficientă și mai orientată spre cetățeni, care să folosească resursele în mod responsabil și să dezvolte localitățile în mod echilibrat”, a concluzionat premierul.