23 august 1944, de la Regele Mihai la paradele comuniste. Cum s-a schimbat povestea unei zile istorice
Mareșalul Ion Antonescu se afla la conducerea României în momentul în care Regele Mihai I a decis schimbarea regimului. Antonescu fusese numit în funcția de prim-ministru de regele Carol al II-lea, în septembrie 1940. În timpul guvernării sale, România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Puterile Axei, formate din Germania Nazistă, Japonia și Italia Fascistă. La 23 august 1944, Regele Mihai I l-a demis pe Ion Antonescu și a cerut arestarea acestuia. Decizia a dus la încetarea guvernării militare și la schimbarea poziției României în război. România a întors armele împotriva Germaniei Naziste În urma deciziilor luate la 23 august 1944, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și s-a alăturat Aliaților, respectiv Națiunilor Unite – URSS, SUA și Anglia. România a început tratativele pentru încheierea armistițiului și s-a aliat cu Uniunea Sovietică. În seara zilei de 23 august, Regele Mihai I s-a adresat populației și a citit Proclamația către țară. „În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”, transmitea Regele Mihai I. În aceeași proclamație, Regele Mihai I anunța sfârșitul dictaturii și garanta drepturile și libertățile cetățenilor. 23 august 1944 și schimbarea regimului politic din România După demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, guvernarea țării a fost preluată de generalul Constantin Sănătescu. Noul cabinet a fost format din reprezentanți ai partidelor democrate, ofițeri ai armatei și politicieni comuniști. Armistițiul semnat cu Uniunea Sovietică a fost urmat de pierderi teritoriale și de creșterea treptată a influenței comuniștilor în conducerea României. În urma schimbării taberei în război, România a recuperat Transilvania de Nord, inclusiv orașele Cluj, Carei, Satu Mare și Oradea. Cadrilaterul a rămas Bulgariei, în timp ce Basarabia și Bucovina de Nord au rămas Uniunii Sovietice. De la schimbarea alianței la regimul comunist La 23 august 1944 a început o perioadă care avea să ducă, în anii următori, la schimbarea profundă a regimului politic din România. Ziua de 23 august a devenit zi națională în timpul regimului comunist, fiind prezentată drept un moment important al istoriei țării. La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a fost obligat să abdice. Evenimentul a marcat începutul sovietizării României și venirea comuniștilor la putere, regim care a durat până în decembrie 1989. Paradele de 23 august în timpul regimului comunist În perioada regimului comunist, 23 august a devenit sărbătoare națională și una dintre cele mai importante zile din calendarul oficial al României. Data era prezentată drept momentul „eliberării” țării de sub ocupația fascistă, iar în marile orașe erau organizate parade militare și manifestații de amploare. Mii de oameni participau la defilări, în timp ce muncitorii, elevii și reprezentanții diferitelor instituții erau mobilizați să ia parte la festivități. Paradele au devenit, astfel, un instrument de propagandă al regimului comunist, iar discursul oficial a pus treptat în plan secund rolul Regelui Mihai I și al actului de la 23 august 1944, accentuând contribuția Partidului Comunist și a Uniunii Sovietice la schimbarea regimului și la încheierea războiului.
23 august 1944: Lovitura de stat care a schimbat istoria
23 august rămâne o filă importantă de istorie a secolului trecut, data fiind marcată de demiterea mareșalului Ion Antonescu. La 23 august 1944, Regele Mihai I l-a demis pe Ion Antonescu și a cerut arestarea acestuia. Decizia a dus la încetarea guvernării militare și la schimbarea poziției României în război. În urma deciziilor luate la 23 august 1944, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și s-a alăturat Aliaților, respectiv Națiunilor Unite – URSS, SUA și Anglia. România a început tratativele pentru încheierea armistițiului și s-a aliat cu Uniunea Sovietică. În seara zilei de 23 august, Regele Mihai I s-a adresat populației și a citit Proclamația către țară. În aceeași seară, Regele Mihai a transmis la radio mesajul prin care anunța încetarea alianței cu Germania și acceptarea armistițiului cu Națiunile Unite. România a început astfel să lupte împotriva Germaniei naziste. După demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, guvernarea țării a fost preluată de generalul Constantin Sănătescu. La 23 august 1944 a început o perioadă care avea să ducă, în anii următori, la schimbarea profundă a regimului politic din România. 23 august, Ziua Națională a României Ziua de 23 august a devenit zi națională în timpul regimului comunist, fiind prezentată drept un moment important al istoriei țării. În perioada regimului comunist, 23 august a devenit sărbătoare națională și una dintre cele mai importante zile din calendarul oficial al României. Pe măsură ce comuniștii au preluat controlul asupra României, rolul Regelui Mihai și al partidelor democratice în actul de la 23 august a fost diminuat în propaganda oficială. În schimb, data era prezentată drept momentul ”eliberării” țării de sub ocupația fascistă, iar în marile orașe erau organizate parade militare și manifestații de amploare. Mii de oameni participau la defilări, în timp ce muncitorii, elevii și reprezentanții diferitelor instituții erau mobilizați să ia parte la festivități. De ce era atât de importantă parada Pentru regimul comunist, manifestațiile din 23 august aveau o funcție mult mai importantă decât simpla celebrare a unui eveniment istoric. Era o demonstrație de forță și de mobilizare. Participarea la parade era, în multe cazuri, organizată prin intermediul întreprinderilor, școlilor și instituțiilor. Muncitorii repetau zile întregi coregrafiile și traseele de defilare. Se pregăteau pancarte, steaguri și portrete ale liderilor comuniști.
Cine este cheful din palma căruia mănâncă senatorii şi deputaţii
Gândul a aflat, în premieră, cine este cheful Parlamentului din mâna căruia senatorii şi deputaţii mănâncă pe săturate, la nişte preţuri potrivite cu salariile lor. În ultimul an, restaurantul Palatului Parlamentului, de la nivelul S1, a trecut prin multe transformări. În 2025, comisarii Protecţiei Consumatorilor au descins în cadrul unui control inopinat, iar la plecare au închis unitatea şi au aplicat amenzi în valoare de 72.000 de lei. Sursă foto Chefi la cuţite La scurt timp, după îndeplinirea măsurilor pentru a putea fi redeschisă, unitatea a schimbat firma care furniza mâncare. Odată cu aceasta, a fost schimbat şi meniul servit clienţilor, la nişte preţuri raportate la mărimea porţiilor. Ocazie cu care a ajuns să gătească la Parlament unul dintre cei mai apreciaţi bucătari români. Masterchef Silviu Nedelea este cel care pregăteşte mâncarea senatorilor şi deputaţilor români În zilele noastre, coada de la intrare, care se întinde până în interior, pe două rânduri, e semn că e ora mesei. Din spatele vitrinelor se zăreşte o figură familiară care pune mâncare în farfurii, serveşte angajaţii Parlamentului cu repeziciune şi un zâmbet. Câţiva l-au şi recunoscut. Este marsterchef Silviu Nedelea, care a devenit celebru după ce a participat la unul dintre cele mai urmărite show-uri culinare de televiziune. Acesta se prezintă drept „genul de chef care nu doar gătește, ci spune o poveste”. Încă de la 14 ani visul lui era să devină bucătar. În prezentarea pe care şi-o face în cadrul emisiunii culinare, spune că a gătit pentru Regele Mihai, pentru fostul preşedinte al SUA, George W. Bush, pentru fostul premier al Italiei, Silvio Berlusconi şi pentru fostul cancelar german, Angela Merkel. „Nu cred că există personalitate din ţară pentru care să nu fi gătit”, spune chef Silviu Nedelea. L-am abordat pe chef Nedelea la parlament, pe care abia l-am zărit aplecat peste tăvile cu preparate diverse, pregătite pentru aleşii neamului. În timpul acesta, la coadă, aşteptau răbdători parlamentarii, cu tăvi în mâini, alături de ceilalţi angajaţi ai instituţiei. Silviu Nedelea spune despre sine că nu vrea să se laude şi că „este uman”. A ajuns să gătească pentru senatori şi deputaţi graţie faptului că firma pentru care lucrează colaborează şi cu restaurantul din Parlament.
Lacul Herăstrău a rămas pe uscat. Cum va fi reconfigurat Parcul Regele Mihai I
Lacul Herăstrău a rămas pe uscat. Conform planului de consolidare a malurilor lacului și reamenajării structurale majore a celui mai mare parc din București, lacul a fost golit. Urmează să fie salubrizat de tonele de gunoi înainte de a începe lucrările propriu-zise. Filmările din dronă prezintă o perspectivă inedită a celebrului loc de agrement. Remintim, parcul a fost rebotezat Regele Mihai I. Peștii și păsăretul au dispărut. Primăria promite că totul va reveni la normal într-un termen rezonabil. Până la toamnă, conform Primarului General, Ciprian Ciucu, va fi elaborat un masterplan care va reconfigura total întregul parc. Primăria Capitalei a punctat că și restul parcului va beneficia de schimbări, astfel că vor fi reamenajate băncile, coșurile de gunoi, chioșcurile, locurile de joacă și stâlpii de iluminat. De asemenea, Ciucu se gândește și la o statuie a Regelui Mihai. Recomandarea autorului: Ciucu golește Herăstrăul. Când va rămâne fără apă celebrul lac din București și de ce
De ce îl ura Iliescu pe Regele Mihai. De la interzicerea intrării în țară la reconcilierea formală din 2001
După Revolutia din 1989, Regele Mihai I a fost nevoit sa stea departe de Romania încă aproape 8 ani, fostul suveran fiind umilit în mai multe randuri de regimul fostului presedinte Ion Iliescu. Regimul Iliescu a limitat accesul regelui în România. În 1990, la revenirea sa cu pașaport diplomatic danez, Regele Mihai a fost escortat rapid afară din țară. În 1995, i s‑a interzis prezența la înmormântarea lui Corneliu Coposu, în ciuda invitației oficiale, obligându‑l să transmită un mesaj înregistrat. Mai mult decât atât, în anul Revoluției, Ion Iliescu i-a adresat regelui Mihai un comentariu jignitor: „este un boşorog care ar trebui să‑şi vadă de pensie şi să ne lase dracului în pace”. Această remarcă reflecta dorința regimului Iliescu de a minimaliza rolul simbolic al fostului suveran în perioada imediat post‑Ceaușescu. După 43 de ani de exil, Regele Mihai a fost declarat persona non grata de PDSR După 43 de ani de exil, Regele Mihai I a dorit să revină în România, însă încercarea sa a fost întâmpinată cu refuz din partea autorităților. Prima tentativă a avut loc în aprilie 1990, în timpul mandatului lui Ion Iliescu, când regele a fost nevoit să se întoarcă din drum, din Zurich, după ce a aflat că i-a fost respinsă viza. Autoritățile române au invocat faptul că, din decembrie 1947, Mihai I nu mai avea cetățenie română, scrie Descoperă.ro. Permisiunea de a reveni în țară i-a fost acordată abia în 1992, cu ocazia Paștelui. Vizita a avut un impact major: aproximativ 500.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-l întâmpina pe fostul suveran și pe familia regală. Entuziasmul populației a stârnit îngrijorare în rândul autorităților, care i-au interzis ulterior accesul în România timp de cinci ani. În 1994, după o nouă tentativă de revenire, PDSR a cerut Ministerului de Externe să-l declare persona non grata. Regele nu a fost lăsat să coboare din avion, autoritățile susținând că vizele nu se acordă la frontieră. Deși apucase să coboare pe scara aeronavei, a fost obligat să se întoarcă. Imaginile acestor două episoade au fost difuzate de TVR abia în 2013. Cum a justificat Iliescu decizia? Ion Iliescu a justificat ulterior decizia sa, susținând că sosirea Regelui Mihai era un „act de destabilizare”, făcut fără acordul autorităților și în contextul unor tensiuni sociale și politice. „Regele a venit fără un program stabilit, fără o minimă informare a autorităților, punându-ne în fața unui fapt împlinit”, a declarat Iliescu. În replică, Regele Mihai a condamnat dur gestul, calificându-l drept o dovadă a „mentalității comuniste” a noii puteri. „Nu mi se permite să vin în țara mea ca un simplu cetățean, după 43 de ani de exil. Este un act de o lașitate fără margini”, a spus Regele Mihai, într-un interviu acordat presei internaționale. Gestul a stârnit critici aspre atât în țară, cât și în străinătate. Politicienii din opoziția românească, condusă de PNL și PNȚCD, au condamnat ferm acțiunea, considerând-o un abuz de putere. La nivel internațional, presa occidentală a criticat dur regimul Iliescu, punând sub semnul întrebării angajamentul său față de valorile democratice și libertatea de mișcare. Ion Iliescu nu se temea că redobândirea cetățeniei române de către Regele Mihai și revenirea acestuia în țară ar putea declanșa un val monarhist care să amenințe forma de guvernământ republican. Temerea sa reală era legată de puterea simbolică imensă a fostului suveran, ilustrată clar în 1992, când, cu ocazia Paștelui, sute de mii de oameni din București și din întreaga țară s-au adunat pentru a-i asculta discursul rostit de la balconul hotelului Continental. Popularitatea de care s-a bucurat Regele Mihai în acel moment a fost percepută ca o amenințare directă la imaginea publică a lui Iliescu. De altfel, invitația din 1992 a fost, în mare parte, un gest calculat, menit să testeze reacția populației. Ulterior, toate cererile Regelui de a reveni în România au fost respinse. La 21 de ani de la revoluție Regele Mihai a refuzat să dea mâna cu Iliescu Normalizarea relațiilor dintre Regele Mihai și statul român a început odată cu alegerea lui Emil Constantinescu ca președinte, în 1996. În 1997, fostului suveran i-a fost restituită cetățenia română, iar președintele l-a invitat oficial să revină în țară, într-un context politic favorabil, în care PNȚCD (partid aflat la guvernare) era format în mare parte din susținători ai monarhiei. În anii anteriori, liderul liberalilor, Radu Câmpeanu, îi propusese regelui să candideze la alegerile prezidențiale din 1992, însă acesta a refuzat, considerând inițiativa inadecvată, opinie împărtășită și de majoritatea monarhiștilor. După revenirea la Cotroceni în 2001, Ion Iliescu i-a adresat Regelui Mihai o invitație oficială la inaugurarea unei galerii de artă, folosind apelativul „Sire” în scrisoarea trimisă. Cu acea ocazie, la fel ca și în alte întâlniri ulterioare, cei doi și-au strâns mâna, marcând gesturi de reconciliere simbolică. Abia la 21 de ani după Revoluţie, în data de 25 octombrie 2011 Regele a fost invitat să ţină un discurs în faţa Parlamentului. Tuturor le-a rămas în memorie momentul în care Suveranul a refuzat să dea mâna cu fostul preşedinte Ion Iliescu. Elogiul lui Iliescu după moartea Regelui După aceste tensiuni, Iliescu a adoptat un ton diplomatic. La moartea Regelui Mihai în 2017, fostul președinte l-a elogiat drept un om care și‑a făcut datoria cu onoare și a luat decizii esențiale pentru viitorul României în condiții dificile. A vorbit despre patriotismul său în exil și rolul său în integrarea europeană și euroatlantică a țării. „Păstrez amintirea discuțiilor purtate în decursul timpului, după 1989, atât la Versoix cât și la București. Relația noastră nu a fost simplă, în vremurile agitate ale începutului tranziției. Rațiunea și sensul servirii interesului public, indiferent de poziția în care ne aflam, au fost mai puternice, și, împreună, am reușit să transmitem către partenerii noștri un mesaj puternic, de asumare a valorilor comunității europene. Prin dispariția Regelui Mihai se încheie poate cel mai zbuciumat capitol al istoriei României moderne, o istorie complexă, deseori dramatică, dar care a asigurat locul cuvenit al țării noastre în Europa și în lumea contemporană”, scria Iliescu pe blogul său.