Ce au în comun vizita președintelui Nicușor Dan în SUA și cea a lui Nicolae Ceaușescu de acum 52 de ani
Vizita din această săptămână a lui Nicușor Dan în Statele Unite ale Americii nu a avut regimul unei vizite oficiale de stat, chiar dacă președintele român s-a întâlnit cu omologul său american, și a avut scurt discuții cu înalți oficiali ai administrației de a Washington, spre deosebire de vizita de acum 52 de ierni a lui Nicolae Ceaușescu, care a fost primit cu garda de onoare pe peluza Casei Albe de către predecesorul lui Donald Trump, Richard Nixon, așa cum arată documentele epocii, descoperite de reporterul Mediafax în arhiva Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Ceea ce ambii șefi de stat au subliniat în timpul șederii pe teritoriul SUA a fost dorința de întărire a relației bilaterale, de dezvoltare a relațiilor economice și atragere a investițiilor americane în România. Mesajul lui Nicușor Dan de la Washington Principalul motiv al vizitei la Washigton – unde a participat în calitate de observator la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii (Board of Peace) – a fost „Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite – ăsta e motivul pentru care am venit”, explica președintele României, Nicușor Dan, joi, la întrebările jurnaliștilor în cadrul conferinței de presă de la Ambasada României în Statele Unite ale Americii din Washington. „Toate eforturile, pe toate palierele, pe care le-am făcut în această relație, cum am spus mai devreme: ambasada, miniștrii, discuțiile tehnice care au loc, colaborările chiar anterioare pe diferite paliere. Toate lucrurile astea completează un tablou al unei relații care este extrem de matură, cu interese reciproce, bineînțeles, între România și Statele Unite”, a declarat președintele român. „În acest moment, dincolo de personalul ambasadei, pe care îl vedeți, chiar în acest moment sunt cel puțin cinci sau șase oficiali români care discută cu oficiali americani pe diferite paliere, și săptămâna viitoare vor fi alții, şi săptămâna următoare vor fi alții. Deci ăsta este modul în care discutăm lucrurile. Bineînțeles că prezența Președintelui a fost un gest simbolic pentru această relație, dar nu în interacțiunea Președintelui se reglează lucrurile astea tehnice”, sublinia șeful statului, în declarațiile de la Washington, unde este în pregătire o vizită oficială a sa. Care era scopul lui Nicolae Ceaușescu în America Deplasarea șefului de stat comunist în SUA a fost detaliată pe aproape 200 de pagini într-un volum apărut la Editura Politică în 1974, „Vizita oficială a tovarașului Nicolae Ceausescu în SUA (4-7 decembrie 1973)”, lucrare digitalizată și publicată pe site de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Volumul cuprinde toate etapele vizitei, de la interviuri date presei internaționale în timpul pregătirii vizitei, la ceremonia de însoțire a cuplului prezidențial la aeroport înaintea zborului peste Ocean, detaliile aterizării și primirii la Casa Albă și fotografii de șa cina de gală, întâlnirile cu toți oficialii administrație, ai FMI, ONU, BIRD, corporații, bănci, discursurile, conferința de presă cu 200 de jurnaliști din toată lumea, declarația comună a celor doi șefi de stat și, evident, întâmpinarea festivă a familiei Ceaușescu înapoi pe Otopeni. Primirea fastuoasă de la Casa Albă Ceremonia primirii de la Casa Albă a fost transmisă în direct de către Televiziunea Română ceea ce „a permis şi milioanelor de telespectatori din tara noastră să ia cunoștinţă, chiar în momentul desfăşurării lor, de secvențele pline de solemnitate cu care a debutat vizita oficială a şefului statului român”, după cum relatau autorii volumului. „Ziua de marţi 4 decembrie se înscrie, fără îndoială, ca un moment remarcabil în evoluţia raporturilor româno-americane. Ea a marcat începutul vizitei oficiale întreprinse în Statele Unite ale Americii de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia preşedintelui Richard Nixon şi a soției sale, Patricia Nixon. După vizita din 1969 în România a şefului statului american – prima efectuată de un preşedinte al S.U.A. într-o țară socialistă – şi după vizita conducătorului statului nostru, un an mai tîrziu, în Statele Unite, aceasta este, aşadar, a treia întâlnire la nivel prezidențial. (…) Ora 10,25 (ora locală). Elicopterul special cu care au călătorit de la Camp David preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu aterizează. Oaspeții iau loc într-o limuzină, care se îndreaptă spre Casa Albă. Se străbat aleile parcului, străjuite de ofiteri în uniformă de gală, care poartă în bandulieră steagurile României şi S.U.A. Trompeții dau onorul. Numeroşi cetăţeni aflați de-а lungul aleilor parcurse fac o caldă şi spontană manifestare de simpatie oaspeților, îşi exprimă prin aplauzele lor sentimentele de prietenie față de poporul României, stima și considerația față de preşedintele Consiliului de Stat. Limuzina se opreşte la intrarea din sud a Casei Albe, bogat ornamentată. Aici, cu cîteva momente înainte, au sosit preşedintele Richard Nixon doamna Patricia Nixon. La coborîrea oaspeților din limuzină, preşedintele S.U.A. îl salută cu căldură pe preşedintele Nicolae Ceauşescu, urîndu-i bun venit. Preşedintele Consiliului de Stat al României îşi exprimă satisfacţia de a-l întîlni din nou pe preşedintele american. La rîndul ei, doamna Patricia Nixon salută cu cordialitate pe tovarăşa Elena Ceauşescu. În continuarea ceremoniei, preşedintele Richard Nixon îl conduce pe preşedintele Nicolae Ceauşescu spre podiumul de onoare, care este drapat în catifea roşie. Aici se află înalte oficialități federale şi locale, care au venit să-l salute pe conducătorul statului român. (…) Garda de onoare, alcătuită din detaşamente ale diferitelor genuri de arme, prezintă onorul. Răsună acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Statelor Unite, în timp ce se trag 21 de salve de artilerie, iar un grup de militari, aliniați în spatele gărzii, înclină, în semn de salut, steagul federal și drapelele celor 50 de state, precum și ale teritoriilor asociate ale S.U.A. Comandantul gărzii prezintă conducătorului statului român raportul: «Excelenţă, garda de onoare este gata formată ». Preşedintele Consiliului de Stat şi preşedintele S.U.A. trec apoi în revistă garda de onoare. În dreptul drapelelor purtate de membrii gărzii, cei doi preşedinți se opresc şi salută. Preşedintele român este condus din nou spre podium de preşedintele american, de unde se primeşte
Adrian Năstase: România are nevoie de mai multe ANCORE de securitate, nu doar de SUA
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Năstase, fostul Prim-ministru al României, a vorbit despre relațiile diplomatice dintre România și vecinii ei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Năstase: „China este acel vecin care în 1968 ne-a ajutat” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, Adrian Năstase a vorbit despre rolul României din Balcani. Acesta susține că avem un rol foarte important regional. Românii uită că nu există doar o relație cu Bruxelles-ul și cu Washington-ul. Relația cu vecinii, spune politicianul, este una foarte importantă. În afară de relațiile cu Polonia și, ocazional, cu Turcia, România nu are dezvoltate relații diplomatice cu vecinii săi. Politicianul susține că aceste relații nu au funcționat în trecut și nu funcționează nici în prezent. Acesta consideră că exact aceste relații ar trebui întărite. Năstase citează ceea ce a spus cancelarul german astăzi și subscrie la declarațiile acestuia. Politicianul spune că România ar trebui să aibă mai multe ancore de securitate, exceptând ancora distantă, SUA. Acesta amintește și de un moment din 1968 în care China a fost de ajutor pentru România. Năstase subliniază că vizita lui Ciu Enlai a ajutat ca Rusia să nu transforme România într-o posibilă Cehoslovacia. Acesta susține că din punctul său de vedere, relația cu China este foarte importantă. Ca un ultim lucru, politicianul susține că el nu fuge de China sub nicio formă. „România a avut un rol important în Balcani. Noi ne uităm doar la Bruxelles, la relația cu Bruxelles-ul sau cu Washington-ul. Relația noastră cu vecinii, în afară de relația cu Polonia, uneori cu Turcia, relațiile astea nu au funcționat și nu funcționează foarte bine. Ori eu cred că aceste relații ar trebui întărite. Și de asemenea, cred că România, așa cum sugera astăzi cancelarul german, dar cum am spus eu și la tine în emisiune, de multe ori, România are nevoie de mai multe ancore de securitate. Nu doar o ancoră foarte depărtată, care este America și care o să ne dea niște avioane, alte nu există, F35 peste 10 ani. Până atunci, probabil chinezii sau rușii vor avea deja alte instrumente de luptă și avioanele vor fi… De aceea eu cred că este important, apropo de ancorele astea de securitate, să ținem seama de ceea ce spunea Confucius. Trebuie să fii prieten cu vecinul vecinului tău. China este acel vecin care în 1968 ne-a ajutat. Vizita lui Ciu Enlai la Ambasada României, spre exemplu, ne-a ajutat. Era pericolul ca URSS să facă în România ce făcuse și în Cehoslovacia. Ori din acest punct de vedere, în opinia mea, relația cu China este importantă. Sigur, eu înțeleg că americanii privesc lucrurile diferit, dar noi n-am avut niciun fel de problemă cu chinezii. Eu unul nu fug de China. ”, a explicat politicianul.