Papa Leon anunță că Vaticanul a returnat Canadei 62 de artefacte istorice: Un semn de dialog, respect și fraternitate
Papa Leon al XIV-lea a discutat cu Episcopii Catolici Canadieni în cursul zilei de 15 noiembrie 2025. În Palatul Apostolic, Suveranul pontif i-a primit în audiență pe Pierre Goudreault, Episcopul Diocezei Sfânta Anne-de-la-Pocatière și președintele Conferinței Canadiene a Episcopilor Catolici. Acesta era acompaniatde Richard Smith, Arhiepiscopul Vancouver, și Fr. Jean Vezina, Secretarul General al CCCB. În 2022, Papa Francisc (decedat pe 21 aprilie 2025) a fost în vizită în Canada, unde s-a întâlnit cu reprezentanții unor populații indigene, probând pălăria cu pene al unui șef de trib. În urma vizitei, Biserica Romano-Catolică a i-a încredințat Biserica Canadei promisiunea că va returna toate artefactele istorice ce au aparținut populațiilor indigene. Papa Francisc și-a exprimat scuzele pentru rolul Bisericii Catolice în „genocid” și suprimarea identității culturale ale popoarelor indigene din „Lumea Nouă”, inclusiv pentru contribuția acesteia la distrugerea civilizațiilor aztecilor și incașilor în urmă cu 500 de ani. Vaticanul își cere scuze pentru „genocidul” condus împotriva popoarelor indigene Vatican News informează că au fost returnate obiectele de la Expoziția din 1925, organizată pe durata Anului Jubileului de către Papa Pius al XI-lea. 100.000 de obiecte au fost atunci expuse. Aproape jumătate dintre acestea au format ulterior noul Muzeu Etnologic Misionar și au fost transferate în Muzeele Vaticanului în anii 1970. Obiectele au fost trimise de mai mulți misionari catolici din toate colțurile lumii. În contextul Jubileului din 2025, Papa Leon a decis înapoierea artefactelor istorice. Anita Anand, ministrul de externe al Canadei, a salutat decizia Vaticanului pe platforma X: „Este un pas important care onorează bogata moștenire culturală a popoarelor indigene și sprijină eforturile continue pentru adevăr, justiție și reconciliere”. Sursa Foto: Mediafax Foto/ Vatican News Autorul recomandă: Papa Leon a avut o întâlnire cu vedetele de la Hollywood: „Algoritmii digitali nu pot înlocui o sală de cinema”
CTP îl ia la țintă pe Călin Georgescu: Lupul lui Dumnezeu. Aș vrea să știu cum explică asta un preot român
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu îl critică dur pe Călin Georgescu, după ce acesta s-a intitulat „Lupul lui Dumnezeu” în mesajul prin care anunța că boicotează alegerile pentru Primăria Capitalei. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, CTP ironizează contradicția dintre imaginea religioasă pe care și-o asumă Georgescu și simbolul ales pentru a se descrie: „Lupul este cel care sfâșie Mielul.” „Apărând tot timpul cu o icoană în fundal, Georgescu se prezintă ca trimisul lui Dumnezeu în România. Românii sunt poporul ales și el este Mesia. Cu ajutorul lui Dumnezeu, rezolvă toate problemele economice, bugetare, sociale, de politică externă și de apărare ale țării,” scrie CTP. Jurnalistul subliniază ironia din discursul lui Georgescu: „Dar ce spune ieri omul lui Dumnezeu, anunțând că nu susține pe nimeni și că boicotează alegerile pentru Primăria Capitalei? Nici mai mult, nici mai puțin decât că el este un lup și lupii nu se vând pentru un os mai mare. Bineînțeles că a ales să fie lup în legătură cu dacii pe care i-a mai invocat – falsa „lege a Sarmizegetusei” – ca opoziție la Occident. Lupul draco înfipt în băț era un steag de război, nu numai al dacilor.” CTP explică faptul că simbolul lupului, pe care Georgescu îl asociază adesea cu daci și tradiția geto-dacică, nu are legătură cu credința creștină, ci cu imaginea de prădător, opusă complet Mielului. „Care este însă animalul ce îl întruchipează pe Iisus, fiul lui Dumnezeu, înomenit pe Pământ? Știe orice credincios, Mielul! Mielul sacrificat pentru răscumpărarea păcatelor oamenilor. Georgescu spune că el este Lupul – cel care sfâșie Mielul. Lupul lui Dumnezeu! Prădătorul nemilos, acționând în haită, este alăturat lui Dumnezeu.” În final, jurnalistul lansează o provocare directă Bisericii Ortodoxe și susținătorilor religioși ai lui Călin Georgescu: „Aș vrea să știu cum explică asta un preot român care a îndemnat la votarea lui Georgescu fie pe față, fie prin dos. Aș vrea să știu cum explică asta un creștin-ortodox votant Georgescu.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristian Tudor Popescu, necruțător cu Drulă. Îi ridiculizează tot discursul electoral și-i lipește o etichetă greu de dus: “Drulă este ca un CANGUR în marsupiul lui Nicușor Dan” CTP răspunde întrebării „la ce e bună Catedrala”: „Nu cred, dar încerc să înțeleg. Religia este o DICTATURĂ” CTP se dezlănțuie la adresa lui Nicușor Dan: Caricatură de Xi Jinping, susținător al mafiei magistraților
Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. Jandarmeria Capitalei a stabilit o serie de reguli pentru miile de pelerini așteptați la București
Jandarmeria Capitalei a anunțat măsurile de ordine publică instituite sâmbătă, 25 octombrie, respectiv duminică, 26, cu ocazia evenimentelor prilejuite de sfințirea picturii Catedralei Naționale. Mai este doar o zi până la momentul istoric al sfințirii impunătoarei catedrale. Evenimentul este încununarea manifestărilor dedicate Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române și va aduna mii de credincioși veniți din întreaga țară. În acest context, Jandarmeria Capitalei transmite că, începând de sâmbătă, va institui dispozitive de ordine şi siguranţă publică și culoare speciale de acces atât în exterior, cât și în curtea interioară a Catedralei. Măsurile sunt luate în scopul creării unor condiţii optime de desfăşurare a evenimentului, astfel încât să fie evitate aglomerările de persoane sau orice alte incidente. Pe unde se face accesul Duminică, în ziua evenimentului, începând cu ora 6.00, peste 800 de jandarmi vor fi prezenți în dispozitivul de ordine publică, dispuși în punctele-cheie pentru a îndruma toți oamenii care vor participa la eveniment. Accesul participanților se face începând cu ora 7.00, prin cele trei puncte: intrarea pe la Paraclisul Bisericii „Sfântul Ioan Gură de Aur”, precum și pe la celelalte două intrări din strada Izvor. Conform regulilor stabilite de organizator, în timpul slujbei, în interiorul Catedralei accesul va fi permis doar pentru invitații oficiali, iar în piațeta Catedralei vor putea avea acces doar grupurile organizate de pelerini din eparhiile din țară. Celelalte persoane prezente, atât din București, cât și din alte localități, vor putea staționa în exteriorul gardului Catedralei, respectiv în Piața Arsenalului sau pe partea carosabilă dinspre strada Izvor sau Calea 13 Septembrie. Accesul acestora în interiorul Catedralei se va face doar după ora 20:00, îndrumați de jandarmi, către punctul de acces central din strada Izvor, rândul de așteptare formându-se pe Calea 13 Septembrie, pe trotuar, paralel cu gardul Palatului Parlamentului. Persoanele care își doresc să intre pentru închinare în Sfântul Altar al Catedralei o pot face și în fiecare zi din perioada 27-31 octombrie, inclusiv pe timpul nopții. În fiecare dintre aceste zile, peste 100 de jandarmi vor fi prezenți în dispozitivele de ordine publică, inclusiv noaptea, pentru a asigura măsurile de ordine publică și pentru a îndruma oamenii. Recomandările Jandarmeriei Capitalei Pentru buna desfăşurare a acestui eveniment Jandarmeria Capitalei face următoarele recomandări: cei prezenţi să manifeste răbdare şi să adopte un comportament civilizat; să respecte indicaţiile jandarmilor și regulile impuse de organizator; să fie atenți la bunurile personale, pentru a nu deveni victime ale unor infracțiuni de furt din buzunare; părinţii să supravegheze cu atenţie sporită copiii; în cazul în care sunt martorii săvârşirii unor fapte antisociale, să solicite ajutorul jandarmilor aflaţi în apropiere sau să apeleze numărul de urgență 112. De asemenea, din raţiuni de siguranţă publică, se recomandă participanţilor să nu vină cu bagaje sau genţi voluminoase. Catedrala Mântuirii Neamului, în cifre și date istorice Catedrala Mântuirii Neamului este amplasată pe Dealul Arsenalului, în București. Catapeteasma sfântului lăcaș, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante – 23 de metri lățime și 18 metri înălțime. Pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România: 16 metri de la bază până la vârful aureolei. Crucea mare, de 7 metri înălțime și 7 tone, a fost montată pe Turla Mare (Turla Pantocrator) a Catedralei Mântuirii Neamului pe 8 aprilie 2025, la aproximativ 130 de metri înălțime. Montarea a fost efectuată cu o macara specială și a marcat o etapă importantă în finalizarea proiectului, catedrala atingând înălțimea finală de 127 de metri. Catedrala Națională are hramul principal Înălțarea Domnului, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, cel de-al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei. Deși procesul de construire este unul contemporan, prima inițiativă de construire a unei catedrale în București datează din vremea Regelui Carol I, fiind strâns legată de obținerea independenței de stat a României și de idealul eliberării neamului românesc de sub stăpânire străină. Date cronologice privind Catedrala Mântuirii Neamului 2005 – la dorința Patriarhului Teoctist, vrednic de pomenire, s-a ales amplasamentul catedralei, pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și Strada Izvor. Terenul are o suprafață de 110.000 m2 și o formă aproximativ dreptunghiulară; 2007 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei; 2011 – Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a Paraclisului de la șantierul Catedralei, cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului „Prodromița” și Sfântul Ioan Gură de Aur; 2012 – după finalizarea radierului general și a unei părți a elementelor structurale ale subsolului 3, s-a sfințit și temelia Catedralei. Un hrisov și crucea prin care s-a sfințit locul catedralei în 2007 au fost depuse într-o casetă specială a radierului; 2013 – construcția Catedralei Naționale a ajuns la cota 0; 2016 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat prima Sfântă Liturghie în fața Catedralei Naționale, cu prilejul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea; Vizita Papei Francisc, din 2019 2018 – montarea clopotelor în turla clopotniței de pe fațada de vest, la o înălțime de 60 de metri. Tot acum s-a montat mozaicul altarului și al iconostasului Catedralei, sub conducerea pictorului Daniel Codrescu. Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălțime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România și una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă; 2018 – sfințirea altarului Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel; 2019 – vizita Papei Francisc la Catedrala Națională. În luna iulie s-a finalizat și construcția turlelor și montarea învelitorilor din cupru; 2025 – montarea crucii (7 tone) pe turla mare a Catedralei Naționale, la aproximativ 130 de metri înălțime; 2019-2025 – realizarea picturii edificiului în tehnica mozaicului (aproximativ 25.000 m2), unul dintre cele mai mari ansambluri iconografice în mozaic din lume; 26 octombrie 2025 – sfințirea Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. RECOMANDAREA AUTORULUI: Când va fi sfințită Catedrala Mântuirii Neamului, din București. Totul despre impresionanta construcție Imagini copleșitoare din Catedrala Mântuirii Neamului înainte de
Când va fi sfințită Catedrala Mântuirii Neamului, din București. Totul despre impresionanta construcție – cifre și date istorice
Amplasată pe Dealul Arsenalului, în București, Catedrala Mântuirii Neamului se apropie de momentul sfințirii, care va avea loc în ultima duminică din octombrie, pe 26. Cu acest prilej, basilica.ro a prezentat un amplu material despre principalele etape ale construirii impresionantei catedrale, de la alegerea locului, în 2005, și până la încheierea lucrărilor, 20 de ani mai târziu. Deși procesul de construire este unul contemporan, prima inițiativă de construire a unei catedrale în București datează din vremea Regelui Carol I, fiind strâns legată de obținerea independenței de stat a României și de idealul eliberării neamului românesc de sub stăpânire străină. Date cronologice privind Catedrala Mântuirii Neamului 2005 – la dorința Patriarhului Teoctist, vrednic de pomenire, s-a ales amplasamentul catedralei, pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și Strada Izvor. Terenul are o suprafață de 110.000 m2 și o formă aproximativ dreptunghiulară; 2007 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei; 2011 – Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a Paraclisului de la șantierul Catedralei, cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului „Prodromița” și Sfântul Ioan Gură de Aur; 2012 – după finalizarea radierului general și a unei părți a elementelor structurale ale subsolului 3, s-a sfințit și temelia Catedralei. Un hrisov și crucea prin care s-a sfințit locul catedralei în 2007 au fost depuse într-o casetă specială a radierului; 2013 – construcția Catedralei Naționale a ajuns la cota 0; 2016 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat prima Sfântă Liturghie în fața Catedralei Naționale, cu prilejul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea; Papa Francisc a vizitat Catedrala în 2019 2018 – montarea clopotelor în turla clopotniței de pe fațada de vest, la o înălțime de 60 de metri. Tot acum s-a montat mozaicul altarului și al iconostasului Catedralei, sub conducerea pictorului Daniel Codrescu. Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălțime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România și una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă; 2018 – sfințirea altarului Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel; 2019 – vizita Papei Francisc la Catedrala Națională. În luna iulie s-a finalizat și construcția turlelor și montarea învelitorilor din cupru; 2025 – montarea crucii (7 tone) pe turla mare a Catedralei Naționale, la aproximativ 130 de metri înălțime; 2019-2025 – realizarea picturii edificiului în tehnica mozaicului (aproximativ 25.000 m2), unul dintre cele mai mari ansambluri iconografice în mozaic din lume; 26 octombrie 2025 – sfințirea Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Dorința Regelui Carol I Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru spațiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenței de stat în urma războiului din 1877- 878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din București nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toți cei care participau la slujbe Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne. După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei catedrale în Capitală. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 și publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menționa necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în București. Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audiență la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piață a Unirii), care a fost sfințit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice și, ulterior, a declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial. Cifrele Catedralei Mântuirii Neamului Catedrala Mântuirii Neamului este înaltă de 120 de metri, clopotele având o greutate totală de 33 de tone și aflându-se la o înălțime de 60 de metri. Catapeteasma sfântului lăcaș, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante – 23 de metri lățime și 18 metri înălțime. Pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România: 16 metri de la bază până la vârful aureolei. Crucea mare, de 7 metri înălțime și 7 tone, a fost montată pe Turla Mare (Turla Pantocrator) a Catedralei Mântuirii Neamului pe 8 aprilie 2025, la aproximativ 130 de metri înălțime. Montarea a fost efectuată cu o macara specială și a marcat o etapă importantă în finalizarea proiectului, catedrala atingând înălțimea finală de 127 de metri. Catedrala Națională are hramul principal Înălțarea Domnului, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, cel de-al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imagini copleșitoare din Catedrala Mântuirii Neamului înainte de SFINȚIRE Se împlinesc 18 ani de când Preafericitului Părinte Daniel este Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române A fost montată crucea de 7 tone pe turla mare a Catedralei Neamului
Vizită la Vatican, sub pontificatul Papei Leon al XIV-lea: Regulile de respectat și prețurile pe care orice turist trebuie să le cunoască
Vaticanul, cel mai mic stat din lume, o enclavă din Roma, este sediul Bisericii Romano-Catolice și este guvernat de Papa (în prezent, Papa Leon al XIV-lea, care și-a început pontificatul din acest an, pe 8 mai 2025). Turiștii care vin în acest oraș al Sfântului Scaun pot vizita Muzeele Vaticanului, Bazilica Sfântului Petru și Capela Sixtină. Spre Vatican se poate circula ușor din Roma cu orice mijloc de transport – tren, metrou sau autobuz, fie cu automobilul sau cu taxi. Iată regulile și sfaturile date de site-ul Rome Colosseum Tickets pe care trebuie să le cunoască orice turist. La Vatican există un cod vestimentar care trebuie respectat. Femeile trebuie să aibă umerii acoperiți, să-și acopere capul sau umerii cu o eșarfă dacă poară ținute de vară, să nu poarte fuste scurte și nici bluze, maieuri sau tricouri cu decolteu sau orice fel de haină transparentă. De asemenea, nu este permisă purtarea de jachete sau tricouri cu mesaje extremiste sau vulgare. Bărbații nu au voie să intre în Muzeele Vaticanului îmbrăcați în maieu și în pantaloni scurți. De asemenea, când intră în clădirile din Vatican, trebuie să-și dea pălăria sau șapca jos din cap. Nu le este permis vizitatorilor să se prezinte cu mâncare, instrumente metalice tăioase sau contondente. Judecata de Apoi, pictură din Capela Sixtină realizată de Michelangelo între 1508 și 1512 – Sursa Foto: Profimedia Când intrați în Capela Sixtină a Palatului Apostolic, consacrată din 1483, de unde puteți admira faimoasele picturi pe tavan ale lui Michelangelo cu crearea lui Adam și Judecata de Apoi, trebuie să țineți cont de trei reguli: Păstrați liniștea; Nu fotografiați; Îmbrăcați-vă adecvat. Motivul pentru care le este interzis turiștilor să fotografieze (chiar și fără bliț) sau să filmeze capodopera renascentistă este desacralizare. Autoritățile Vaticanului consideră Capela Sixtină ca fiind un loc sacru, de meditare spirituală. În anii 1980-1999, era interzisă fotografierea din motiv de drepturi de autor ale unui post de televiziune japonez Nipon TV, care s-a implicat în restaurarea picturilor. Drepturile de autor au expirat din 1999, dar interdicția a rămas. Turiștii care intenționează să facă fotografii pe ascuns trebuie să știe că în Capela Sixtină sunt câte 5 sau 7 agenți de securitate care asigură liniștea și ordinea, plus semne ilustrative prin care turiștilor le e indicată să nu fotografieze, să păstreze liniștea și să aibă o ținută vestimentară regulamentară. Agenți de securitate pot escorta orice turist în afara Capelei dacă încalcă regulamentul. Turiștii care vor să aibă o amintire pot cumpăra vederi sau fotografii profesioniste de la magazinul de suveniruri ale muzeului (ca aceste exemplare de pe Profimedia). Exceptând Capela Sixtină, turiștii sunt liberi să fotografieze orice exponat din incinta Muzeului Vaticanului. Crearea lui Adam, pictură din Capela Sixtină realizată de Michelangelo între 1508 și 1512 – Sursa Foto: Profimedia Sfaturi de urmat Rome Colosseum Tickets îi sfătuiește pe turiști să evite să viziteze Vaticanul la prânz, în zilele de duminică sau luni. De asemenea, biletele trebuie cumpărate în avans pentru a scăpa de stresul de la cozile lungi. Ghidul nu este obligatoriu, dar este necesar pentru a înțelege pe deplin istoria și cultura Bisericii Catolice. Muzeele Vaticanului se pot vizita de luni până sâmbătă, de la ora 9 la 18. Nu sunt deschise duminica, exceptând ultima duminică din lună, când intrarea este gratuită. Turiștilor le este recomandat să vină cât mai devreme dimineața, fiindcă cozile la Muzeul Vaticanului se formează de la ora 7:30. „Școala de la Atena” – pictură realizată de Rafaelo între anii 1509 și 1511 Prețurile din Vatican, în 2025 Tariful de intrare pentru un adult este de 58,50 de euro, fiind un permis pentru o zi. Vizitatorii vor putea intra în Muzeele Vaticanului, unde pot admira exponate, statuete, sarcofage și mumii din Egiptul Antic și Dinastia Ptolemeică în Muzeul Gregorian, precum și statui greco-romane din Grecia clasică și din Roma imperială în „Noua Aripă”. Turiștii vor putea admira scara în spirală care are forma unui dublu helix, capodopera lui Rafael – „Transfigurarea” în Pinacoteca, Sala de Tapiserie, Galeria de Hărți și Curtea cu Conuri de Pin. Vizitarea Bazilicii Sfântului Petru este gratuită, însă cozile pot fi foarte lungi, deci trebuie multă răbdare până la intrarea în interior. Bazilica este deschisă vizitatorilor între orele 7 și 18 (1 octombrie – 31 martie) sau între 7 și 19 (1 aprilie – 30 septembrie). Fiind An Jubilar, în 2025, Bazilica a fost deseori inaccesibilă vizitatorilor. Pentru a admira cupola Sfântului Petru, va trebui să plătiți o taxă de intrare: 10 euro, dacă decideți să luați liftul și să mergeți doar puțin mai puțin de jumătate din drum. Turiștii care vor să parcurgă 551 de trepte în plus față de ultimele 320, trebuie să plătească taxa de intrare de 8 euro. Programul de vizită al Cupolei Sfântului Petru: 1 octombrie – 31 martie (8:00 – 17:00)/ 1 aprilie – 30 septembrie (8:00 – 18:00). Bazilica Sfântului Petru, construită între anii 1506 și 1626 – Sursa Foto: Profimedia Audiența Papală Vizitatorii îl pot întâlni pe Papa Leon al XIV-lea și să primească o binecuvântare printr-o audiență. Audiența papală are loc numai miercurea, când Papa se află la Vatican. Audiența papală constă în lecturi și mici lecții rostite de Papă, de obicei ținute în italiană, dar și în engleză și în multe alte limbi. Audiența Papei se încheie cu o rugăciune comună ținută în limba latină. Audiența papală este gratuită, însă necesită bilete, potrivit site-ului oficial. Acestea pot fi ridicate fără rezervare de la Gărzile Elvețiene, la „Ușile de Bronz”. Biletele pot fi ridicate și în ziua audienței, între orele 7:00 și 8:30. Papa Leon al XIV-lea – Sursa Foto: Profimedia Pentru publicul general, este recomandat să solicitați bilete cu o lună până la o săptămână înainte de publicul căruia doriți să vă alăturați. Audiențele generale încep la ora 9:00, însă Sfântul Părinte va vizita Piața Sfântul Petru la ora 8:45, așa că se recomandă sosirea cel târziu la ora 8:30. La intrarea în Piața Sfântul Petru, toată lumea va trebui să treacă prin controlul de securitate, care include detectoare de
Papa Leon al XIV-lea a anunţat că se roagă pentru activistul american Charlie Kirk, ucis săptămâna trecută, dar și pentru familia acestuia
Papa Leon al XIV-lea, în vârstă de 70 de ani, a anunţat că l-a inclus în rugăciunile sale pe activistul american Charlie Kirk (31 de ani), care a fost ucis săptămâna trecută, transmite marţi Vaticanul. Capul Bisericii Catolice se roagă, de asemenea, și pentru soţia sa şi copiii celor doi, potrivit unui purtător de cuvânt al Vaticanului, citat de Agerpres. „Ştiu că în timpul conversaţiei cu noul ambasador al SUA, Papa a confirmat că se roagă pentru Charlie Kirk, soţia sa şi copiii săi. Suveranul Pontif şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la violenţa politică şi a vorbit despre necesitatea de a se abţine de la retorica şi instrumentalizarea care duc la polarizare mai degrabă decât la dialog”, a declarat directorul biroului de presă al Sfântului Scaun, Matteo Bruni, răspunzând marţi întrebărilor jurnaliştilor. Charlie Kirk, un podcaster de dreapta şi susţinător proeminent al preşedintelui american Donald Trump, a fost împuşcat săptămâna trecută în campusul unei universităţi din statul Utah şi a murit ulterior în spital. Kirk, cofondator și lider al mișcării studențești conservatoare Turning Point USA și un aliat cheie al președintelui Donald Trump, vorbea la un eveniment la care au participat 3.000 de persoane, când a fost împușcat mortal. Leon al XIV-lea este primul şef al Bisericii Catolice originar din Statele Unite și este în funcţie din luna mai a acestui an. Dar, pe lângă paşaportul său american, este şi cetăţean al statului Peru, unde a lucrat anterior ca episcop şi misionar, şi al Vaticanului.
Calendar ortodox, 2 septembrie: Este prăznuit Sfântul Mucenic Mamant, care s-a născut într-o închisoare
Calendarul ortodox îl prăznuiește marţi, 2 septembrie, pe Sfântul Mucenic Mamant, care s-a născut într-o închisoare din Paflagonia (Asia Mică), din părinţi creştini, pe nume Theodot şi Rufina. Potrivit crestinortodox.ro, la un moment dat, cei doi au fost întemniţaţi pentru că nu au lepădat credinţa în Hristos și, astfel, Sfântul Mamant s-a născut în închisoare. Din nefericire, tatăl său moare înainte ca acesta să se nască, iar mama sa a trecut la cele veşnice după ce l-a născut. Apoi, un înger i se descoperă unei femei creştine, Amina, şi îi porunceşte să meargă la temniţă şi să-l ia pe Mamant. Mamant nu a vorbit până la vârsta de 5 ani, dar când a împlinit această vârstă… primul cuvânt pe care l-a rostit a fost „mama”. Astfel, Amina, văzând că deseori copilul îşi strigă mama, i-a pus numele Mamant. Copilăria sa s-a desfășurat în vremea domniei lui Aurelian, care a fost o crudă prigoană împotriva creştinilor, inclusiv copii. Astfel, Mamant, la vârsta de 15 ani, a ajuns înaintea împăratului, care i-a cerut să renunţe la credinţa în Hristos. Adolescentul refuză şi este supus la multe chinuri, biciuire și ardere cu făclii, iar în cele din urmă este aruncat în mare. Dar un înger al Domnului l-a scos din apă şi l-a dus pe un munte de lângă Cezareea, unde fiarele sălbatice s-au îmblânzit datorită rugăciunilor sale. FOTO – doxologia.ro
Bucate de vară și băuturi pentru Adormirea Maicii Domnului: Un meniu de sărbătoare cu preparate inedite de 15 august
Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Crăciun și Sfintele Paști sunt cele patru mari sărbători creștin-ortodoxe. În cazul celor două mari sărbători creștine de vară, nu există ornamente, nu există preparate „canonice” recunoscute oficial de Biserica Ortodoxă Română. De Nașterea Domnului, creștinii împodobesc bradul, ornamentează locuința cu lumini, servesc carne de porc și salată de boeuf, coc cozonaci și îl așteaptă pe Moș Crăciun să vină cu cadourile. De Învierea Domnului, se prepară friptură de miel, pește și drob, se ciocnesc ouă vopsite, se coace cozonacul și pasca, se merge la Liturghia Învierii pentru a se lua Sfânta Lumină de la Ierusalim și se zice salutul tradițional „Hristos a Înviat!”, iar copiii cuminți primesc daruri de la Iepuraș. Însă, celelalte două sărbători, deși de o importanță majoră pentru că sunt dedicate unor evenimente din epoca apostolică, nu sunt celebrate cu mare fast. Pe 24 iunie se sărbătorește martiriul celor doi sfinți apostoli, iar pe 15 august se țin slujbe pentru trecerea Fecioarei Maria la cele veșnice, în trup și în suflet. De Sfinții Apostoli Petru și Pavel se poate consuma pește La fel ca în cazul Crăciunului și Paștelui, se ține post înainte de aceste două sărbători: se ține post 7 zile înainte de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, iar înainte de Adormirea Maicii Domnului, este stabilit o perioadă de post timp de două săptămâni care începe pe 1 august. De regulă, românii desfășoară mese festive sau petreceri la picnic, cu grătar. De Sfinții Apostoli Petru și Pavel, se consumă pește. În Noul Testament scrie că Sfântul Apostol Petru era pescar până să devină Apostol, și ulterior, primul Papă din istorie. Peștele, cunoscut ca „ichthus”, un acronim al mărturisirii „Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”, este considerat un simbol al creștinismului timpuriu în perioada persecuțiilor în Imperiul Roman. Iisus și apostolii au săturat 5.000 de oameni înfometați, împărțindu-le doi pești și cinci pâini. Prin urmare, se poate consuma pește fript, pește la grătar, supă de pește, precum și preparate sau băuturi care conțin fructe de sezon: căpșuni, vișine, cireșe etc. Fecioara Maria, zodia Fecioară și constelația Virgo Pentru că sărbătoarea pică pe 15 august, de regulă se consumă preparate din legume, cereale și fructe de sezon. Trebuie menționat că de-a lungul Evului Mediu, constelația zodiacală a Fecioarei (perioada 23 august – 22 septembrie) a fost asociată cu Fecioara Maria. Babilonienii au denumit constelația „brazdă”, dedicată zeiței Shala, portretizată cu un spic de grâu. De atunci, constelația Virgo a fost asociată cu secerișul. La greci și romani, constelația era dedicată zeiței agriculturii și a ogoarelor, Demetra/Ceres. Cele mai multe publicații de horoscop ilustrează zodia Fecioarei ca pe o femeie pură, inocentă, îmbrăcată într-un chiton grecesc, și care ține un spic de grâu. Uneori este ilustrată și cu aripi de îngeri. Și cum constelația zodiacală a fost asociată cu Fecioara Maria și ne aflăm la sfârșitul verii, se recomandă preparate de sezon. Până la venirea toamnei, are loc secerișul. În august se colectează recoltele de grâu, sunt culeși soiurile timpurii de struguri copți, merele coapte, zmeura, caisele, piersicile, pepenii, castraveții, roșiile, fasolea, vinetele, porumbul și prunele. Iată zece alimente delicioase care pot fi servite musafirilor și persoanelor dragi care își serbează onomastica de Adormirea Maicii Domnului. Cum majoritatea românilor prepară carne de pui, vită, pește sau porc la grătar (după preferințe, cu legume coapte la grătar, ciuperci marinate, toate înfipte în frigărui), acest top include strict preparate și băuturi din fructe, legume și cereale de sezon. Sursa FOTO: Facebook Salată grecească: roșii, ulei de măsline, castraveți, brânză feta, ardei, ceapă, oregano; Smoothie sau înghețată de piersici, pepene, caise și alte fructe; Souffle cu porumb și brânză Plăcinte sau tarte cu mere; Salată de pepene (sau suc de pepene); Pâine coaptă sau mini-pateuri la cuptor din făină de grâu; Porumb fiert; Mămăligă (preparată din mălaiul din porumb) cu smântână, brânză de burduf și ouă; Salată de vinete; Ardei kapia umpluți cu brânză – meniu sugerat de site-ul CevaBun N-ar strica totuși niște aripioare de pui picante, fripte în crustă de porumb sau brioșe cu fructe care să completeze un platou de vară. La finalul acestei mese copioase, se bea de preferință un pahar cu must, vin sau pălincă de prune. Sursa Foto: Envato / Shutterstock Autorul recomandă: Meniuri de Sfinții Apostoli Petru și Pavel: Cu ce preparate îți poți servi musafirii dacă nu există mâncăruri tradiționalre specifice sărbătorii
Sfinții Apostoli Petru și Pavel: Tradițiile, obiceiuri și superstiții
Pe 29 iunie, sunt sărbătoriți Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cea de-a patra mare sărbătoare creștin-ortodoxă, care marchează începutul secerișului, îi pomenește pe cei doi discipoli ai lui Cristos care au contribuit la răspândirea creștinismului din Iudeea până la Roma. Potrivit Noului Testament, Simon, fiul lui Iona și fratele lui Andrei, primul apostol al lui Cristos, s-a născut în jurul anului 1 î.Hr., în satul Betsaida din Galileea, unde lucra ca pescar. El a devenit cel de-al patrulea apostol, dar în catolicism, este considerat cel mai important. Iisus l-a întâlnit pe Simon când se plângea că nu a prins niciun pește. Mântuitorul l-a îndemnat să se întoarcă cu barca pe lac și l-a însoțit unde a înfăptuit un miracol: mrejele lui Petru au fost îngreunate cu sute de pești. Iisus i-a spus lui Petru că va deveni „pescar de oameni”. Sfântul Petru, primul Papă Cristos l-a numit pe Simon „Cephas” („Piatră” sau „Petru”) și i-a înmânat „Cheile Împărăției lui Dumnezeu”, fiind mereu ilustrat cu cheile Porților Raiului. Deși s-a lepădat de Mântuitor de trei ori, Petru a fost unul dintre primii martori ai Învierii Sale. După Înălțarea Mântuitorului, Petru i-a predicat învățămintele în Babilon, Samaria, Ierusalim și Antioh. Ajuns la Roma, acolo a înființat prima biserică. Spre finalul domniei împăratului roman Nero, undeva între anii 64 și 68, pe 29 iunie, Petru a fost crucificat cu capul în jos la cererea sa pentru a nu fi răstignit ca Cristos. Potrivit legendelor, Petru a încercat să fugă din Roma în timp ce Nero a început să aresteze, să tortureze și să execute creștini. Pe drum, Petru a avut o halucinație: l-a văzut pe Cristos însângerat, purtând coroana cu spini, cărându-și crucea. Întrebându-l ce face, Mântuitorul i-a spus că se duce la Roma pentru a se răstigni din nou. Cuprins de remușcări, Petru s-a întors la Roma. Martirizat fiind, a fost considerat primul episcop al Romei, adică, primul Papă. Saul din Tarsus s-a convertit la creștinism după ce i-a persecutat pe primii creștini, contribuind la omorârea Sfântului Arhidiacon Ștefan, primul martir al lui Cristos. Potrivit Noului Testament, în timp ce se îndrepta spre Damasc pentru a aresta creștinii, Pavel a fost orbit temporar și l-a auzit pe Cristos cum îl mustra „Saule, de ce mă prigonești?” și l-a îndemnat să se ducă la Anania pentru a se vindeca. Botezat fiind, Pavel a declarat că Iisus din Nazaret este Mesia cel mult așteptat și Fiul lui Dumnezeu. A întreprins trei călătorii misionare în Imperiul Roman pentru a răspândi mesajul lui Cristos printre păgâni și evrei. A scris 14 epistole. În anul 67, pe 29 iunie, Pavel a fost decapitat la ordinul împătatului Nero. Obiceiuri, superstiții și tradiții Pe 29 iunie, porivit CANCAN, femeile trebuie să împartă oale cu apă, pentru ca cei morți să aibă ce să bea pe lumea cealaltă. Oamenii au voie să lucreze orice, dar să nu toarcă, căci superstițiile spun că se întorc colacii de la morți. De Sfinții Petru și Pavel, femeile dau de pomană și vase cu vin, lapte și mâncare gătită. Vasele se împodobesc cu flori și cireșe, în unele regiuni. Femeile nu au voie să mănânce mere în această zi, deoarece îi supără pe morți, fiind reamintit „păcatul strămoșesc” al Evei care i-a nesocotit porunca lui Dumnezeu. După această sărbătoare, cele tinere au voie să mânânce mere, dar cele vârstnice sunt nevoite să mai aștepte până la Sfântul Ilie. De această sărbătoare, la biserică se duc colaci, colivă, zarzăre, mere și miere din faguri. Alte superstiții: Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă. În cer, Sfântul Petru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure. Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci. Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc. Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase. Potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării. În această zi, în mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin). Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul. În această zi, tradițiile și obiceiurile de Sfinții Petru și Pavel spun că nu se pun capcane și nu se alungă lupii cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării. Cucul și privighetorile nu mai cântă. Nu se scutură merii până în această zi. Se crede că, dacă se respectă această datină din bătrâni, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei. Se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ. Când tunetele se aud cumva înăbuşit ori se izvodeşte huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină. În multe povestiri şi snoave populare, SânPetru apare precum un om obişnuit: îmbracă straie ţărăneşti, lucrează pământul, creşte vite şi, desigur, pescuieşte. Rugăciuni Condacul 1 Pe cei ce împreună cu oamenii s-au arătat mai înainte, îngereşte cugetând, şi acum cu îngerii fiind, cu cântări îngereşti şi lui Dumnezeu cuviincioase, să lăudăm pe întâistătătorii, ca pe cei ce sunt izbăvitorii sufletelor noastre, cântând: Bucuraţi-vă, Petre şi Pavele, apostolilor! Icosul 1 Fără de început fiind cu vremea, început de vreme a luat Făcătorul vremurilor Dumnezeu-Cuvântul şi trimis fiind la noi de la Tatăl, apostol ales te-a arătat pe tine,
Teologul și etnologul Costion Nicolescu a murit, la vârsta de 74 de ani. Patriarhul Daniel a transmis un mesaj de condoleanțe
Teologul și etnologul Costion Nicolescu a murit, joi, la vârsta de 74 de ani. „Costion Nicolescu, prieten sincer al clericilor și mirenilor lucrători în via Domnului și trăitor jertfelnic al adevărului evanghelic, a plecat joi la Domnul, după o suferință grea, purtată cu discreție. Dumnezeu să-l odihnească!”, informează Agenția Basilica a Patriarhiei Române, citând Doxologia. Patriarhul Daniel a transmis un mesaj de condoleanțe la plecarea în veșnicie a teologului și etnologului Costion Nicolescu. „Un misionar mirean al credinței creștine – Domnul Costion Nicolescu (1946-2025) Am primit cu durere vestea trecerii din această viață a domnului Costion Nicolescu, teolog, etnolog, scriitor și publicist creștin, mărturisitor misionar al dreptei credințe prin cuvinte și fapte luminoase. Spirit filocalic și trăitor în lumina Învierii, cu delicatețe spirituală și înțelepciune socială izvorâte din profunzimile tradiției românești, Costion Nicolescu a adunat în candela sufletului său comori din frumusețile Ortodoxiei, pe care le-a dăruit semenilor săi prin cărți, studii, articole și conferințe. A fost un apostol mirean al dreptei credințe, discipol al Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae și un fiu ascultător al Bisericii într-o societate aflată în schimbare socială și culturală. În aceste clipe de tristă despărțire, adresăm condoleanțe familiei îndoliate, prietenilor și tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit ca om și scriitor creștin. Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Biruitorul morții, să așeze sufletul robului său Costion întru lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi. Veșnica lui pomenire din neam în neam!”, a transmis Patriarhul Daniel. La rândul său, Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, actual membru al CNA, a transmis regretul stingerii unuia dintre „cei mai rafinați sufletește oameni din România”. „Un intelectual creștin de o discreție care l-a făcut invizibil majorității și de neuitat tuturor celor ce l-au întâlnit. Un creștin ortodox căruia Biserica îi datorează în spațiul public și cultural mai mult decât va putea exprima într-un comunicat care o va onora. Un om de un rafinament duhovnicesc hrănit de Filocalie, de iubirea Binelui și Frumosului metabolizate fără rest în viața lui hristificată. Dumnezeu să odihnească sufletul uriaș, bun și atât de frumos al lui Costion (Nicolescu)!”, a transmis Bănescu, într-o postare pe Facebook. Și Teodor Baconschi, fost ministru de Externe și antropolog religios, a deplâns mutarea la Domnul a lui Costion Nicolescu, „un om admirabil prin bunătate și discretă hărnicie intelectuală”. „A fost un etnolog din strălucita echipă pe care Horia Bernea a reușit să o reunească la Muzeul Țăranului Român, în anii 1990. De la Horia e preluat și ceva din moștenirea lui Ernest Bernea, adică pasiunea față de universul arhaic al culturii țărănești și înclinația de a-i descifra semnificațiile perene în termeni filosofici moderni. A făcut un asemenea exercițiu printr-o serie de cărți de o subtilitate atent cumpănită. De câte ori l-am întâlnit, prin casele unor prieteni, la ceasuri de bucurie, am văzut în el un discipol al lui Iisus Hristos, de la care înveți că mărturisirea credinței adevărate nu e niciodată zgomotoasă, încrâncenată, sectară, ci blând îndrăgostită de taina Celui ce Este. Costion Nicolescu avea 74 de ani. Dumnezeu să-l odihnească!”, a scris Baconschi pe Facebook. Cine a fost Costion Nicolescu Costion Nicolescu a fost cercetător științific în etnologie și antropologie la Muzeul Țăranului Român din București și a obținut doctoratul în teologie la Institutul de Teologie Ortodoxă Saint-Serge din Paris, în anul 2006. A lucrat ca inginer proiectant, între anii 1969 și 1991, înainte de a se dedica cercetării, și este autorul unei serii de cărți și articole în domeniul teologiei, antropologiei și etnologiei, scrie Agerpres. FOTO – Facebook.com/teodor.baconschi Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele