Când va fi sfințită Catedrala Mântuirii Neamului, din București. Totul despre impresionanta construcție – cifre și date istorice
Amplasată pe Dealul Arsenalului, în București, Catedrala Mântuirii Neamului se apropie de momentul sfințirii, care va avea loc în ultima duminică din octombrie, pe 26. Cu acest prilej, basilica.ro a prezentat un amplu material despre principalele etape ale construirii impresionantei catedrale, de la alegerea locului, în 2005, și până la încheierea lucrărilor, 20 de ani mai târziu. Deși procesul de construire este unul contemporan, prima inițiativă de construire a unei catedrale în București datează din vremea Regelui Carol I, fiind strâns legată de obținerea independenței de stat a României și de idealul eliberării neamului românesc de sub stăpânire străină. Date cronologice privind Catedrala Mântuirii Neamului 2005 – la dorința Patriarhului Teoctist, vrednic de pomenire, s-a ales amplasamentul catedralei, pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și Strada Izvor. Terenul are o suprafață de 110.000 m2 și o formă aproximativ dreptunghiulară; 2007 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei; 2011 – Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a Paraclisului de la șantierul Catedralei, cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului „Prodromița” și Sfântul Ioan Gură de Aur; 2012 – după finalizarea radierului general și a unei părți a elementelor structurale ale subsolului 3, s-a sfințit și temelia Catedralei. Un hrisov și crucea prin care s-a sfințit locul catedralei în 2007 au fost depuse într-o casetă specială a radierului; 2013 – construcția Catedralei Naționale a ajuns la cota 0; 2016 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat prima Sfântă Liturghie în fața Catedralei Naționale, cu prilejul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea; Papa Francisc a vizitat Catedrala în 2019 2018 – montarea clopotelor în turla clopotniței de pe fațada de vest, la o înălțime de 60 de metri. Tot acum s-a montat mozaicul altarului și al iconostasului Catedralei, sub conducerea pictorului Daniel Codrescu. Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălțime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România și una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă; 2018 – sfințirea altarului Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel; 2019 – vizita Papei Francisc la Catedrala Națională. În luna iulie s-a finalizat și construcția turlelor și montarea învelitorilor din cupru; 2025 – montarea crucii (7 tone) pe turla mare a Catedralei Naționale, la aproximativ 130 de metri înălțime; 2019-2025 – realizarea picturii edificiului în tehnica mozaicului (aproximativ 25.000 m2), unul dintre cele mai mari ansambluri iconografice în mozaic din lume; 26 octombrie 2025 – sfințirea Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Dorința Regelui Carol I Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru spațiul românesc a apărut imediat după dobândirea independenței de stat în urma războiului din 1877- 878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din București nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toți cei care participau la slujbe Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne. După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei catedrale în Capitală. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 și publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menționa necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în București. Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audiență la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piață a Unirii), care a fost sfințit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice și, ulterior, a declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial. Cifrele Catedralei Mântuirii Neamului Catedrala Mântuirii Neamului este înaltă de 120 de metri, clopotele având o greutate totală de 33 de tone și aflându-se la o înălțime de 60 de metri. Catapeteasma sfântului lăcaș, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante – 23 de metri lățime și 18 metri înălțime. Pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România: 16 metri de la bază până la vârful aureolei. Crucea mare, de 7 metri înălțime și 7 tone, a fost montată pe Turla Mare (Turla Pantocrator) a Catedralei Mântuirii Neamului pe 8 aprilie 2025, la aproximativ 130 de metri înălțime. Montarea a fost efectuată cu o macara specială și a marcat o etapă importantă în finalizarea proiectului, catedrala atingând înălțimea finală de 127 de metri. Catedrala Națională are hramul principal Înălțarea Domnului, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, cel de-al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imagini copleșitoare din Catedrala Mântuirii Neamului înainte de SFINȚIRE Se împlinesc 18 ani de când Preafericitului Părinte Daniel este Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române A fost montată crucea de 7 tone pe turla mare a Catedralei Neamului
Papa Leon al XIV-lea a anunţat că se roagă pentru activistul american Charlie Kirk, ucis săptămâna trecută, dar și pentru familia acestuia
Papa Leon al XIV-lea, în vârstă de 70 de ani, a anunţat că l-a inclus în rugăciunile sale pe activistul american Charlie Kirk (31 de ani), care a fost ucis săptămâna trecută, transmite marţi Vaticanul. Capul Bisericii Catolice se roagă, de asemenea, și pentru soţia sa şi copiii celor doi, potrivit unui purtător de cuvânt al Vaticanului, citat de Agerpres. „Ştiu că în timpul conversaţiei cu noul ambasador al SUA, Papa a confirmat că se roagă pentru Charlie Kirk, soţia sa şi copiii săi. Suveranul Pontif şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la violenţa politică şi a vorbit despre necesitatea de a se abţine de la retorica şi instrumentalizarea care duc la polarizare mai degrabă decât la dialog”, a declarat directorul biroului de presă al Sfântului Scaun, Matteo Bruni, răspunzând marţi întrebărilor jurnaliştilor. Charlie Kirk, un podcaster de dreapta şi susţinător proeminent al preşedintelui american Donald Trump, a fost împuşcat săptămâna trecută în campusul unei universităţi din statul Utah şi a murit ulterior în spital. Kirk, cofondator și lider al mișcării studențești conservatoare Turning Point USA și un aliat cheie al președintelui Donald Trump, vorbea la un eveniment la care au participat 3.000 de persoane, când a fost împușcat mortal. Leon al XIV-lea este primul şef al Bisericii Catolice originar din Statele Unite și este în funcţie din luna mai a acestui an. Dar, pe lângă paşaportul său american, este şi cetăţean al statului Peru, unde a lucrat anterior ca episcop şi misionar, şi al Vaticanului.
Calendar ortodox, 2 septembrie: Este prăznuit Sfântul Mucenic Mamant, care s-a născut într-o închisoare
Calendarul ortodox îl prăznuiește marţi, 2 septembrie, pe Sfântul Mucenic Mamant, care s-a născut într-o închisoare din Paflagonia (Asia Mică), din părinţi creştini, pe nume Theodot şi Rufina. Potrivit crestinortodox.ro, la un moment dat, cei doi au fost întemniţaţi pentru că nu au lepădat credinţa în Hristos și, astfel, Sfântul Mamant s-a născut în închisoare. Din nefericire, tatăl său moare înainte ca acesta să se nască, iar mama sa a trecut la cele veşnice după ce l-a născut. Apoi, un înger i se descoperă unei femei creştine, Amina, şi îi porunceşte să meargă la temniţă şi să-l ia pe Mamant. Mamant nu a vorbit până la vârsta de 5 ani, dar când a împlinit această vârstă… primul cuvânt pe care l-a rostit a fost „mama”. Astfel, Amina, văzând că deseori copilul îşi strigă mama, i-a pus numele Mamant. Copilăria sa s-a desfășurat în vremea domniei lui Aurelian, care a fost o crudă prigoană împotriva creştinilor, inclusiv copii. Astfel, Mamant, la vârsta de 15 ani, a ajuns înaintea împăratului, care i-a cerut să renunţe la credinţa în Hristos. Adolescentul refuză şi este supus la multe chinuri, biciuire și ardere cu făclii, iar în cele din urmă este aruncat în mare. Dar un înger al Domnului l-a scos din apă şi l-a dus pe un munte de lângă Cezareea, unde fiarele sălbatice s-au îmblânzit datorită rugăciunilor sale. FOTO – doxologia.ro
Bucate de vară și băuturi pentru Adormirea Maicii Domnului: Un meniu de sărbătoare cu preparate inedite de 15 august
Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Crăciun și Sfintele Paști sunt cele patru mari sărbători creștin-ortodoxe. În cazul celor două mari sărbători creștine de vară, nu există ornamente, nu există preparate „canonice” recunoscute oficial de Biserica Ortodoxă Română. De Nașterea Domnului, creștinii împodobesc bradul, ornamentează locuința cu lumini, servesc carne de porc și salată de boeuf, coc cozonaci și îl așteaptă pe Moș Crăciun să vină cu cadourile. De Învierea Domnului, se prepară friptură de miel, pește și drob, se ciocnesc ouă vopsite, se coace cozonacul și pasca, se merge la Liturghia Învierii pentru a se lua Sfânta Lumină de la Ierusalim și se zice salutul tradițional „Hristos a Înviat!”, iar copiii cuminți primesc daruri de la Iepuraș. Însă, celelalte două sărbători, deși de o importanță majoră pentru că sunt dedicate unor evenimente din epoca apostolică, nu sunt celebrate cu mare fast. Pe 24 iunie se sărbătorește martiriul celor doi sfinți apostoli, iar pe 15 august se țin slujbe pentru trecerea Fecioarei Maria la cele veșnice, în trup și în suflet. De Sfinții Apostoli Petru și Pavel se poate consuma pește La fel ca în cazul Crăciunului și Paștelui, se ține post înainte de aceste două sărbători: se ține post 7 zile înainte de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, iar înainte de Adormirea Maicii Domnului, este stabilit o perioadă de post timp de două săptămâni care începe pe 1 august. De regulă, românii desfășoară mese festive sau petreceri la picnic, cu grătar. De Sfinții Apostoli Petru și Pavel, se consumă pește. În Noul Testament scrie că Sfântul Apostol Petru era pescar până să devină Apostol, și ulterior, primul Papă din istorie. Peștele, cunoscut ca „ichthus”, un acronim al mărturisirii „Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”, este considerat un simbol al creștinismului timpuriu în perioada persecuțiilor în Imperiul Roman. Iisus și apostolii au săturat 5.000 de oameni înfometați, împărțindu-le doi pești și cinci pâini. Prin urmare, se poate consuma pește fript, pește la grătar, supă de pește, precum și preparate sau băuturi care conțin fructe de sezon: căpșuni, vișine, cireșe etc. Fecioara Maria, zodia Fecioară și constelația Virgo Pentru că sărbătoarea pică pe 15 august, de regulă se consumă preparate din legume, cereale și fructe de sezon. Trebuie menționat că de-a lungul Evului Mediu, constelația zodiacală a Fecioarei (perioada 23 august – 22 septembrie) a fost asociată cu Fecioara Maria. Babilonienii au denumit constelația „brazdă”, dedicată zeiței Shala, portretizată cu un spic de grâu. De atunci, constelația Virgo a fost asociată cu secerișul. La greci și romani, constelația era dedicată zeiței agriculturii și a ogoarelor, Demetra/Ceres. Cele mai multe publicații de horoscop ilustrează zodia Fecioarei ca pe o femeie pură, inocentă, îmbrăcată într-un chiton grecesc, și care ține un spic de grâu. Uneori este ilustrată și cu aripi de îngeri. Și cum constelația zodiacală a fost asociată cu Fecioara Maria și ne aflăm la sfârșitul verii, se recomandă preparate de sezon. Până la venirea toamnei, are loc secerișul. În august se colectează recoltele de grâu, sunt culeși soiurile timpurii de struguri copți, merele coapte, zmeura, caisele, piersicile, pepenii, castraveții, roșiile, fasolea, vinetele, porumbul și prunele. Iată zece alimente delicioase care pot fi servite musafirilor și persoanelor dragi care își serbează onomastica de Adormirea Maicii Domnului. Cum majoritatea românilor prepară carne de pui, vită, pește sau porc la grătar (după preferințe, cu legume coapte la grătar, ciuperci marinate, toate înfipte în frigărui), acest top include strict preparate și băuturi din fructe, legume și cereale de sezon. Sursa FOTO: Facebook Salată grecească: roșii, ulei de măsline, castraveți, brânză feta, ardei, ceapă, oregano; Smoothie sau înghețată de piersici, pepene, caise și alte fructe; Souffle cu porumb și brânză Plăcinte sau tarte cu mere; Salată de pepene (sau suc de pepene); Pâine coaptă sau mini-pateuri la cuptor din făină de grâu; Porumb fiert; Mămăligă (preparată din mălaiul din porumb) cu smântână, brânză de burduf și ouă; Salată de vinete; Ardei kapia umpluți cu brânză – meniu sugerat de site-ul CevaBun N-ar strica totuși niște aripioare de pui picante, fripte în crustă de porumb sau brioșe cu fructe care să completeze un platou de vară. La finalul acestei mese copioase, se bea de preferință un pahar cu must, vin sau pălincă de prune. Sursa Foto: Envato / Shutterstock Autorul recomandă: Meniuri de Sfinții Apostoli Petru și Pavel: Cu ce preparate îți poți servi musafirii dacă nu există mâncăruri tradiționalre specifice sărbătorii
Teologul și etnologul Costion Nicolescu a murit, la vârsta de 74 de ani. Patriarhul Daniel a transmis un mesaj de condoleanțe
Teologul și etnologul Costion Nicolescu a murit, joi, la vârsta de 74 de ani. „Costion Nicolescu, prieten sincer al clericilor și mirenilor lucrători în via Domnului și trăitor jertfelnic al adevărului evanghelic, a plecat joi la Domnul, după o suferință grea, purtată cu discreție. Dumnezeu să-l odihnească!”, informează Agenția Basilica a Patriarhiei Române, citând Doxologia. Patriarhul Daniel a transmis un mesaj de condoleanțe la plecarea în veșnicie a teologului și etnologului Costion Nicolescu. „Un misionar mirean al credinței creștine – Domnul Costion Nicolescu (1946-2025) Am primit cu durere vestea trecerii din această viață a domnului Costion Nicolescu, teolog, etnolog, scriitor și publicist creștin, mărturisitor misionar al dreptei credințe prin cuvinte și fapte luminoase. Spirit filocalic și trăitor în lumina Învierii, cu delicatețe spirituală și înțelepciune socială izvorâte din profunzimile tradiției românești, Costion Nicolescu a adunat în candela sufletului său comori din frumusețile Ortodoxiei, pe care le-a dăruit semenilor săi prin cărți, studii, articole și conferințe. A fost un apostol mirean al dreptei credințe, discipol al Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae și un fiu ascultător al Bisericii într-o societate aflată în schimbare socială și culturală. În aceste clipe de tristă despărțire, adresăm condoleanțe familiei îndoliate, prietenilor și tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit ca om și scriitor creștin. Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Biruitorul morții, să așeze sufletul robului său Costion întru lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi. Veșnica lui pomenire din neam în neam!”, a transmis Patriarhul Daniel. La rândul său, Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, actual membru al CNA, a transmis regretul stingerii unuia dintre „cei mai rafinați sufletește oameni din România”. „Un intelectual creștin de o discreție care l-a făcut invizibil majorității și de neuitat tuturor celor ce l-au întâlnit. Un creștin ortodox căruia Biserica îi datorează în spațiul public și cultural mai mult decât va putea exprima într-un comunicat care o va onora. Un om de un rafinament duhovnicesc hrănit de Filocalie, de iubirea Binelui și Frumosului metabolizate fără rest în viața lui hristificată. Dumnezeu să odihnească sufletul uriaș, bun și atât de frumos al lui Costion (Nicolescu)!”, a transmis Bănescu, într-o postare pe Facebook. Și Teodor Baconschi, fost ministru de Externe și antropolog religios, a deplâns mutarea la Domnul a lui Costion Nicolescu, „un om admirabil prin bunătate și discretă hărnicie intelectuală”. „A fost un etnolog din strălucita echipă pe care Horia Bernea a reușit să o reunească la Muzeul Țăranului Român, în anii 1990. De la Horia e preluat și ceva din moștenirea lui Ernest Bernea, adică pasiunea față de universul arhaic al culturii țărănești și înclinația de a-i descifra semnificațiile perene în termeni filosofici moderni. A făcut un asemenea exercițiu printr-o serie de cărți de o subtilitate atent cumpănită. De câte ori l-am întâlnit, prin casele unor prieteni, la ceasuri de bucurie, am văzut în el un discipol al lui Iisus Hristos, de la care înveți că mărturisirea credinței adevărate nu e niciodată zgomotoasă, încrâncenată, sectară, ci blând îndrăgostită de taina Celui ce Este. Costion Nicolescu avea 74 de ani. Dumnezeu să-l odihnească!”, a scris Baconschi pe Facebook. Cine a fost Costion Nicolescu Costion Nicolescu a fost cercetător științific în etnologie și antropologie la Muzeul Țăranului Român din București și a obținut doctoratul în teologie la Institutul de Teologie Ortodoxă Saint-Serge din Paris, în anul 2006. A lucrat ca inginer proiectant, între anii 1969 și 1991, înainte de a se dedica cercetării, și este autorul unei serii de cărți și articole în domeniul teologiei, antropologiei și etnologiei, scrie Agerpres. FOTO – Facebook.com/teodor.baconschi Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Leon al XIV-lea, prima rugăciune în calitate de PAPĂ la Bazilica Sfântul Petru
Leon al XIV-lea va oficia rugăciunea duminicală pentru prima dată în calitate de papă. Evenimentul va atrage mii de turiști și credincioși. De la balconul Bazilicii Sfântul Petru, noul papă va spune „Regina Caeli” („Regina Cerului”), o rugăciune adresată Fecioarei Maria. De ce este atât de așteptată rugăciunea duminicală După discursul de la alegerea sa și vizita la mormântul Papei Francisc, rugăciunea duminicală va reprezenta o nouă apariție publică în calitate de șef al Bisericii Catolice a lui Leon al XIV-lea, potrivit Le Figaro. Momentul este cu atât mai așteptat cu cât întâlnirea săptămânală este adesea o ocazie pentru papă de a vorbi despre temele majore din întreaga lume. Papa Leon al XIV-lea are un program încărcat în următoarele zile. Luni, el îi va primi în audiență pe reprezentanții presei internaționale, iar vineri se va întâlni cu membrii corpului diplomatic. Liturghia de inaugurare va avea loc duminică, 18 mai, în Piața Sfântul Petru, în prezența mai multor lideri străini sau a reprezentanților acestora. În timpul ceremoniilor, el va primi simbolurile puterii papale. Pe de altă parte, în timpul unei întâlniri cu ușile închise la care au participat cardinalii, Papa Leon a explicat alegerea numelui său și a trasat o foaie de parcurs pentru pontificatul său. „În principal, pentru că Papa Leon al XIII-lea, cu istorica enciclică Rerum Novarum, a abordat problema socială în contextul primei mari revoluții industriale; iar astăzi, Biserica oferă tuturor moștenirea sa de doctrină socială pentru a răspunde unei alte revoluții industriale și dezvoltărilor inteligenței artificiale, care ridică noi provocări pentru apărarea demnității umane, a dreptății și a muncii”, a spus Papa Leon al XIV-lea, conform Le Figaro. Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele
Moment spectaculos la Constanța. IPS Teodosie aduce Lumina Învierii din largul Mării Negre. Circulația va fi restricționată
Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, va aduce Sfânta Lumină din largul Mării Negre în Portul Tomis şi o va oferi apoi credincioşilor în apropierea altarului de vară al Catedralei Arhiepiscopale. Primăria Constanţa anunţă că va fi restricţionată circulaţia rutieră în zonă. Reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului au anunţat că, sâmbătă, în jurul orei 23.25, IPS Teodosie va aduce Sfânta Lumină din largul Mării Negre în Portul Tomis. El va porni apoi într-o scurtă procesiune, urmând ca de la ora 23.40 să ofere Sfânta Lumină credincioşilor prezenţi în apropierea altarului de vară al Catedralei Arhiepiscopale ”Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa. Slujba va continua în aer liber, de la ora 00:00, cu oficierea Canonului Învierii, iar apoi, în interiorul catedralei, va fi săvârşită Sfânta Liturghie. Primăria Constanţa a anunţat că vor fi introduse restricţii de circulaţie în zona Peninsulară pentru slujba de Înviere Duminică, de la ora 12, la Catedrala Arhiepiscopală, ierarhul va oficia slujba Vecerniei, cunoscută sub numele de ”a doua Înviere”, în timpul căreia Sfânta Evanghelie va fi citită în 12 limbi de circulaţie internaţională, simbolizare a universalităţii creştinismului, potrivit News.ro. Apoi, de la ora 17.30, va avea loc tradiţionalul concert pascal susţinut de Corala ”Armonia” a Arhiepiscopiei Tomisului pe scena Casei de Cultură din Constanţa. Apoi, Arhiepiscopul Tomisului va oferi celor prezenţi ouă roşii şi vin. Astfel, începând de sâmbătă, de la ora 21.00 şi până duminică, la ora 3.00, va fi interzisă circulaţia autovehiculelor pe strada Arhiepiscopiei, între strada Ion Cantacuzino şi bulevardul Regina Elisabeta, şi pe strada Revoluţia din 22 decembrie 1989 între bulevardul Regina Elisabeta şi strada Teodor Valahu. Lumina SFÂNTĂ, adusă sâmbătă seara de la Ierusalim în București Reamintim că, în București, Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, sâmbătă seara, a anunţat Patriarhia Română. În aceeaşi seară, în jurul orei 19.00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Aducerea şi oferirea Sfintei Lumini de la Ierusalim tuturor parohiilor din cuprinsul Patriarhiei Române constituie, aşadar, atât o mărturie a unităţii ecleziale, cât şi o manifestare a bucuriei pascale împărtăşite cu ocazia marelui praznic al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Sfânta Lumină va fi oferită tuturor delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române prezenţi la Aeroportul „Otopeni” Tradiţia aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în anul 2009, este continuată şi în Anul Centenar al Patriarhiei Române. CITIȚI ȘI: Când va avea loc Sfințirea Marelui Mir la Catedrala Patriarhală. Programul slujbelor liturgice din Joia Mare Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Lumina Sfântă, adusă sâmbătă seara de la Ierusalim. Ora la care va ajunge la Catedrala Patriarhală
Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, sâmbătă seara, a anunţat Patriarhia Română. În aceeaşi seară, în jurul orei 19.00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Aducerea şi oferirea Sfintei Lumini de la Ierusalim tuturor parohiilor din cuprinsul Patriarhiei Române constituie, aşadar, atât o mărturie a unităţii ecleziale, cât şi o manifestare a bucuriei pascale împărtăşite cu ocazia marelui praznic al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Sfânta Lumină va fi oferită tuturor delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române prezenţi la Aeroportul „Otopeni” Tradiţia aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în anul 2009, este continuată şi în Anul Centenar al Patriarhiei Române. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii din cadrul lor. Şi în acest an, Lumina Sfântă va fi dusă, prin intermediul unui delegat al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, de la Bucureşti la Chişinău, unde va fi oferită parohiilor din Mitropolia Basarabiei, potrivit news.ro. Programul slujbelor liturgice din ziua de 17 aprilie va fi următorul: Marele Mir va fi sfințit în timpul Sfintei Liturghii din Sfânta și Marea Joi (n.r. – 17 aprilie 2025). Sfințirea Marelui Mir, unul dintre evenimentele de seamă ale Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române, va fi săvârşită de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel – împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române – la Catedrala Patriarhală. Începând cu ora 7.00, va avea loc purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală, toate urmând a fi așezate în Baldachinul Sfinților, pentru a facilita accesul pelerinilor la închinare. Între orele 09.00-12.30, Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia va fi săvârșită la Altarul de Vară al Catedralei Patriarhale, iar în timpul acesteia va avea loc sfințirea Marelui Mir din cele 12 amfore mari de argint recent confecţionate. După sfinţire, Sfântul şi Marele Mir va fi transferat în 44 amfore mici de argint, care vor fi dăruite tuturor eparhiilor din Patriarhia Română. Sfântul și Marele Mir este folosit pentru săvârșirea Tainei Mirungerii, sfințirea Antimiselor și a tuturor lăcașurilor de cult, precum și la așezarea în raclă a sfintelor moaște ale sfinților canonizați. Sursă foto: Gândul CITIȚI ȘI: Când va avea loc Sfințirea Marelui Mir la Catedrala Patriarhală. Programul slujbelor liturgice din Joia Mare Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele