21 mai, ziua în care românii celebrează trei sărbători. Este vorba de o coincidență rară în calendar, care depinde strict de Paște
O coincidență rară este semnalată în calendarul românilor, în acest an. Astfel, Înălțarea Domnului, Ziua Eroilor și sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena vor fi celebrate în 2026 în aceeași zi, pe 21 mai. Cu această ocazie, peste 1,5 milioane de români care poartă numele Constantin, Elena sau derivate ale acestora își vor sărbători onomastica. Foto – caracter ilustrativ Înălțarea Domnului, unul dintre cele mai importante momente din calendarul creștin În fiecare an, la 40 de zile după Paște, creștinii ortodocși celebrează Înălțarea Domnului, unul dintre cele mai importante momente din calendarul creștin. Sărbătoarea amintește de momentul în care Hristos S-a înălțat la cer, de pe Muntele Măslinilor, în prezența ucenicilor săi, scrie Mediafax. Conform credinței creștine, înainte de Înălțare, „Mântuitorul le-a promis apostolilor că va trimite Duhul Sfânt”, făgăduință care „avea să se împlinească la Rusalii”. De atunci, sărbătoarea a fost marcată distinct, în joia din cea de-a șasea săptămână după Paști, fiind considerată una dintre marile sărbători care a marcat trecerea către o nouă etapă a creștinismului. Locul Înălțării, aflat la Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, este și astăzi unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj pentru creștini, unde se află o capelă construită în jurul unei pietre despre care se spune că păstrează urma piciorului lui Hristos. Tot de Înălțare este și Ziua Eroilor, sărbătoare dedicată celor care și-au pierdut viața în războaie, în închisori sau în lagăre și în toate bisericile ortodoxe sunt oficiate slujbe de pomenire. Potrivit Patriarhiei Române, joi, la ora 12.00, clopotele lăcașurilor de cult din întreaga țară vor răsuna în memoria eroilor români. Această legătură dintre Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor datează din 1920, anul în care Biserica Ortodoxă Română (BOR) a decis ca această sărbătoare să fie dedicată și memoriei eroilor români căzuți în războaie. Ulterior, statutul Zilei Eroilor a fost recunoscut și prin lege. Sfinții Împărați Constantin și Elena, doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români Sfinții Împărați Constantin și Elena, sărbătoriți tot pe 21 mai, sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Împăratul Constantin este considerat unul dintre personajele decisive pentru istoria creștinismului pentru că a permis oficial practicarea religiei creștine în Imperiul Roman. Mama sa, Elena, este cunoscută în tradiția creștină pentru descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim și pentru ridicarea mai multor biserici în locuri sfinte. Pentru contribuțiile pe care le-au avut la dezvoltarea creștinismului, sfinții Constantin și Elena au fost numiți „întocmai cu apostolii”. Sărbătoarea este una dintre cele mai importante din an pentru cei care poartă aceste nume, sfinții fiind considerați ocrotitorii spirituali a peste 1,5 milioane de români, aproape un milion dintre ei fiind femei. Tradiții populare, de Înălțarea Domnului Înălțarea Domnului rămâne una dintre sărbătorile în jurul căreia s-au păstrat numeroase tradiții populare în multe zone din România, dincolo de slujbele religioase. De la Înălțare și până la Rusalii, credincioșii se salută cu formula „Hristos S-a Înălțat!” și răspund „Adevărat S-a Înălțat!”, iar în unele regiuni se duc la biserică pâine, brânză, ceapă verde sau alte alimente care sunt împărțite apoi drept pomană pentru cei morți. În unele comunități din țara noastră, mai ales în sate, sărbătoarea este însoțită și de obiceiuri despre care oamenii cred că aduc protecție și liniște în gospodărie. De exemplu, sunt așezate în porți, la ferestre ori lângă icoane frunze de nuc, tei sau paltin, după ce au fost sfințite la biserică. În alte locuri, oamenii încă mai ies la hore și petrec împreună, așa cum se întâmpla pe vremuri la marile sărbători. La țară, Înălțarea este legată și de numeroase obiceiuri dedicate animalelor și începutului sezonului agricol: vitele sunt însemnate, caiii sunt îngrijiți și lăsați să se odihnească, iar oamenii evită să înceapă lucrări importante la câmp. Tradițiile diferă, în general, de la o regiune la alta, dar această sărbătoare păstrează cam peste tot ideea de liniște, apropiere și, mai ales, comunitate. Autorul mai recomandă: Tradiții și superstiții de Rusalii/Ce semnifică dansul călușarilor, jucat în Oltenia Obiceiul mai puțin știut din seara de dinaintea Înălțării Domnului. Ce este bine să faci pentru a avea SPOR în casă Mesaje și urări de Sfinții Constantin și Elena. Ce să le transmiți celor dragi, pe 21 mai
Miercurea Mare, zi de post negru. Ce poți totuși să mănânci și să bei în această zi din Săptămâna Patimilor
Miercurea Mare are o simbolistică imensă în religia creștină. Este ziua Cinei cele de Taină. Ziua în care Isus se pregătește de sacrificiu. Știind că va fi trădat de Iuda, el își face testamentul și își oferă trupul și sângele apostolilor, adică o bucată de pâine și o înghițitura de vin. Sfânta împărtășanie. Este zi de post în toate săptămânile anului. Dar în miercurea din Săptămâna Patimilor este zi de post negru. Credincioșii ar trebui să bea doar apă și să mănânce doar pâine. În dimineața din Miercurea Mare trebuie începută cu alimente simple, curate și cu semnificație spirituală, care atrag prosperitatea și îți protejează casa de lipsuri. Obiceiuri, dar mai degrabă superstiții Primul lucru pe care ar trebui să îl consumi este pâinea. În tradiția creștină, pâinea simbolizează hrana divină și continuitatea vieții. O felie de pâine simplă, eventual însoțită de puțină sare, este considerată un ritual de purificare și atragere a prosperității. Mierea este un alt aliment esențial în această dimineață. Se spune că dacă mănânci o linguriță de miere pe stomacul gol, vei avea parte de dulceață în viață, liniște sufletească și noroc în toate planurile. Mierea simbolizează abundența și binecuvântarea. De asemenea, nucile sunt recomandate pentru a atrage stabilitatea financiară. În credințele populare, miezul de nucă este asociat cu înțelepciunea și deciziile bune, iar consumul lor în această zi ar aduce echilibru și câștiguri pe termen lung. Pentru a atrage belșugul, bătrânii spuneau că este bine să începi dimineața în liniște, cu o rugăciune și cu recunoștință. După aceea, să mănânci pâine cu miere și câteva nuci, fără grabă, gândindu-te la lucrurile bune pe care ți le dorești. Unii obișnuiau chiar să păstreze o bucățică de pâine pentru mai târziu, considerând că astfel nu vor duce lipsă de hrană tot anul. Recomandarea autorului: În ce zi se fac cozonacii și pasca de Paște, de fapt Puțini români știu acest amănunt
Fiul lui Ion Țiriac, discurs unic în fața a 110 țări: Nu contează care e Dumnezeul, dacă vii din Iran, Israel, Statele Unite
Ion Alexandru Țiriac, fiul lui Ion Țiriac, a avut un discurs special după finala turneului ATP de la București, câștigată de Mariano Navone în fața lui Daniel Aguilar cu 6-2, 4-6, 7-5. Moștenitorul magnatului Țiriac a ținut să sublinieze, într-o perioadă încărcată de conflicte la nivel global, că este nevoie de pace și că un rol special în acest sens îl are credința. Discursul lui Ion Alexandru Țiriac la București a fost unul special: „Să întoarcem spatele conflictelor” În mijlocul festivității de premiere a competiției câștigate de Navone, Ion Alexandru Țiriac a avut o intervenție memorabilă. După ce a mulțumit celor care au făcut posibilă organizarea turneului, reprezentantul Fundației miliardarului român a pus punctul pe „i” cu trimitere la evenimentele care marchează scena politică și socială din întreaga lume. Iată discursul lui Țiriac jr: „Ce meci, ce zi, ce turneu și ce public am avut astăzi! Fundația Țiriac a adus acest turneu în România acum 29 de ani. Acum 29 de ani, nu exista tenis în România… Sau nu exista infrastructură de tenis și turnee. Vreau să mulțumesc echipei lui Cosmin Hodor, care s-a ocupat de primele ediții, de cei 28 de ani. Totodată, vreau să mulțumesc și echipei din acest an, care a făcut un lucru minunat atât pentru România, cât și pentru tenisul românesc. Fără sponsori, nu am putea merge înainte. O să rostesc câteva cuvinte și în engleză, fiindcă suntem urmăriți în 110 țări și de multe televiziuni. Băieți, felicitări! O săptămână cu adevărat grozavă pentru voi. Vă mulțumesc foarte mult și sper să ne vedem și în anii următori. (n.r. mesaj adresat finaliștilor). Astăzi este Duminica Paștelui pentru ambii dintre voi. În numele oamenilor din România și în numele meu, vă mulțumesc că ați venit în România și vă urez Paște Fericit! Două lucruri mai am de spus. Cred că această duminică pascală este, probabil, una dintre cele mai importante ale ultimelor decenii. Cred că e timpul potrivit să întoarcem spatele conflictelor și să ne întoarcem fața spre Dumnezeu! Nu contează care e Dumnezeul, care e religia, dacă vii din Iran, Israel, Statele Unite… De oriunde ai veni! E timpul să înțelegem că nu este nicio armă, niciun președinte care să fie mai puternic decât înțelepciunea și învățămintele Dumezeului nostru”, a afirmat Ion Alexandru Țiriac, în vârstă de 49 de ani.
Programul de Paşte la Patriarhie. Când încep Deniile. Când se ia Lumina în noaptea de Înviere
Patriarhia Româna, prin Arhimandritul Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, a anunțat vineri programul slujbelor care vor fi oficiate în sfântul lăcaș în Săptămâna Pătimirilor și Săptămâna Luminată. Slujbele vor fi transmise în direct de Trinitas TV pe Youtube și pe pagina de Facebook a Trinitas TV, a Agenției de știri Basilica și a Radio Trinitas. Programul slujbelor este următorul: Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului (5–11 Aprilie 2026) Duminica Floriilor 7:00 – Miezonoptica, Utrenia și Sf. Liturghie 17:00 – Denie Sfânta și Marea Luni 7:00 – Ceasurile și citiri din Sfintele Evanghelii 10:00 – Liturghia Darurilor înainte sfințite 17:00 – Denie Sfânta și Marea Marți 7:00 – Ceasurile și citiri din Sfintele Evanghelii 10:00 – Liturghia Darurilor înainte sfințite 17:00 – Denie Sfânta și Marea Miercuri 7:00 – Ceasurile și citiri din Sfintele Evanghelii 10:00 – Liturghia Darurilor înainte sfințite 17:00 – Denie Sfânta și Marea Joi 7:00 – Ceasurile 9:00 – Liturghia Sf. Vasile cel Mare, unită cu Vecernia 17:00 – Denia celor 12 Sf. Evanghelii Sfânta și Marea Vineri 7:00 – Ceasurile Împărătești 9:00 – Vecernia scoaterii Sf. Epitaf 17:00 – Denia Prohodului Domnului și procesiunea cu Sfântul Epitaf în jurul Catedralei Patriarhale Sfânta și Marea Sâmbătă 8:00 – Ceasurile 10:00 – Liturghia Sf. Vasile cel Mare, unită cu Vecernia 13:30 – 19:30 Catedrala Patriarhală va fi închisă 23:30 – Canonul Sâmbetei celei Mari Săptămâna Luminată (11–18 Mai 2026) Duminica Învierii (Sf. Paști) 00:00 – Utrenia Învierii și Sf. Liturghie 12:00 – A doua Înviere Luni 07:30 – Ceasurile Paștilor și Utrenia 09:30 – Sf. Liturghie 16:00 – Ceasul Paștilor, Vecernia și Acatistul Învierii Marți 07:30 – Ceasurile Paștilor și Utrenia 09:30 – Sf. Liturghie 16:00 – Ceasul Paștilor, Vecernia și Acatistul Învierii Miercuri 07:30 – Ceasurile Paștilor și Utrenia 09:00 – Sf. Liturghie 16:00 – Ceasul Paștilor, Vecernia și Acatistul Învierii Joi 07:30 – Ceasurile Paștilor și Utrenia 09:00 – Sf. Liturghie 16:00 – Ceasul Paștilor, Vecernia și Acatistul Învierii Vineri 07:30 – Ceasurile Paștilor și Utrenia 09:30 – Sf. Liturghie și Sfințirea mică a apei 16:00 – Ceasul Paștilor, Vecernia și Acatistul Învierii Sâmbătă 07:30 – Ceasurile Paștilor și Utrenia 09:00 – Sf. Liturghie 16:00 – Ceasul IX, Vecernia și Litia 18:00 – Acatistul Învierii În Săptămâna Luminată nu se oficiază slujbe de pomenire pentru cei adormiți (parastase). Recomandarea autorului: Prognoză Paște 2026 | Meteorologii Accuweather anunță cum va fi vremea pe 12 și 13 aprilie în România
„Efectul” Groenlanda: premierul Danemarcei, care s-a luptat cu Trump, este pe cale să câștige alegerile
Prim-ministrul Mette Frederiksen este pe cale să câștige alegerile din Danemarca, în ciuda faptului că social-democrații au înregistrat cel mai slab rezultat din ultimul secol, a anunțat un sondaj la ieșirea din urne miercuri, relatat de Politico. Partidul social-democrat condus de premierul danez Mette Frederiksen se îndreaptă spre cel mai slab rezultat electoral din 1903 încoace, deoarece votul parlamentar din țara scandinavă a rămas prea strâns pentru a fi decis, potrivit sondajelor de ieșire din urne, transmise și de Financial Times. Denmark’s Prime Minister Mette Frederiksen pictured during a press conference at Elysee Palace in Paris, France on January 28 2026. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Blocul de stânga al lui Frederiksen urma să obțină între 83 și 86 de locuri în legislativul danez, înaintea unei formațiuni de dreapta care ar putea obține între 75 la 78, potrivit două sondaje. Partidul de centru al fostului prim-ministru de dreapta Lars Løkke Rasmussen părea bine plasat pentru a menține echilibrul puterii, cu 14 locuri. Un total de 90 de locuri sunt necesare pentru o majoritate în parlamentul danez, unele guverne anterioare bazându-se pe sprijinul parlamentarilor care reprezintă teritoriile semi-autonome Groenlanda și Insulele Feroe. Totuși preconizează că social-democrații vor obține cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, în ciuda faptului că au obținut doar 19,2% din voturi, cel mai mic total de la începutul anilor 1900, potrivit unui sondaj de ieșire din uz publicat de postul public de televiziune DR. Rezultatele finale sunt așteptate după miezul nopții, ceea ce va pregăti terenul pentru discuții dificile de coaliție care vor dura probabil săptămâni, dacă nu chiar luni. „Sunt alegeri catastrofale pentru social-democrați. Mette Frederiksen poate avea un profil foarte important pe scena europeană, dar în Danemarca se află într-o criză profundă”, a declarat Noa Teddington, comentatoare politică și fostă consultantă social-democrată. Amenințările lui Trump, gură de oxigen pentru Frederiksen După o înfrângere istorică în alegerile locale de anul trecut, Frederiksen a primit o gură de oxigen politică după eforturile președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda – declanșând un moment de miting în jurul steagului pe care liderul danez a încercat să-l valorifice prin convocarea unor alegeri anticipate. Principalul contracandidat de dreapta al lui Frederiksen, partidul Venstre, condus de Troels Lund Poulsen, a obținut doar 9,3% din voturi. Alex Vanopslagh, din partea Alianței Liberale, a ieșit în evidență ca figură principală de dreapta, cu 10,5%, conform sondajului. Stânga Verde este prevăzută să termine pe locul al doilea, cu 11,4%. Danemarca este împărțită în mod egal între un „bloc roșu” de partide de stânga, condus de social-democrați, și „blocul albastru” de dreapta, condus de Poulsen. Partidul Moderați, aflat în centru și condus de actualul ministru de externe Lars Løkke Rasmussen – care a obținut 8,2% din voturi, conform sondajului de ieșire din urne – va avea probabil ultimul cuvânt în discuțiile de coaliție. Stânga Verde, Alianța Roșii-Verzi și Partidul Social-Liberal Danez, toate parte a blocului roșu al lui Frederiksen, au obținut rezultate mai bune decât la alegerile parlamentare din 2022. Factorul decisiv în coaliție Este puțin probabil ca următorul guvern să fie o repetare a actualei coaliții, o administrație interpartidă care a rupt diviziunea tradițională roșu-albastru din politica daneză pentru a-i include pe social-democrații de centru-stânga, pe Venstre de centru-dreapta și pe moderații de centru. Blocurile nu au reușit să găsească o majoritate, ceea ce înseamnă că Rasmussen apare ca factorul decisiv în discuțiile de coaliție. El a îmbrățișat deschis această idee, propunându-se cu o zi înainte de alegeri ca „mediator regal”, numit de regele Frederik al X-lea, pentru a intermedia discuțiile. Campania electorală: Trump, pesticide, apărare, religie și cocaină Pe lângă amenințările lui Trump la adresa Groenlandei, campania electorală s-a concentrat pe teme precum controversata propunere a lui Frederiksen de impozitare a averii, interzicerea pesticidelor în zonele sensibile ale apelor subterane, creșterea cheltuielilor pentru apărare, ridicarea interdicției privind energia nucleară, bunăstarea animalelor și reinstituirea unei sărbători religioase. Campania nu a fost lipsită de controverse. Liderul Alianței Liberale, Vanopslagh, a recunoscut că a consumat cocaină în timpul mandatului său de lider al partidului, ceea ce i-a determinat pe unii danezi să-l considere nepotrivit pentru funcția de prim-ministru.
Sfinții 40 de Mucenici, luni, 9 martie. Obiceiuri, tradiții și superstiții în România
Luni, 9 martie 2026, în calendarul ortodox sunt prăznuiți Sfinții 40 de Mucenici. Cu ocazia acestei sărbători, gospodinele merg la biserică și împart mâncare pentru sufletele celor adormiți, iar acasă se respectă o altă tradiție, și anume, aceea de a pune pe masă delicioșii colăcei în formă de 8, gătiți cu miere și cu nucă. Potrivit tradiţiei populare, femeile fac în această zi mucenici în formă de opturi. Aceştia sunt duşi la biserică pentru a fi binecuvântați, iar apoi sunt consumaţi în familie, publică CSID. De la regiune la regiune, rețeta se transformă. Cine au fost cei 40 de Mucenici Ca să înțelegem semnificația acestei sărbători, trebuie să ne întoarcem în timp, până la anii imperiului roman. Cei 40 de mucenici erau soldați creștini din Legiunea a XII-a Fulminată din Armenia, din vremea împăratului Licinius. Deși romani de origine, ei au refuzat să se închine la zei și au mărturisit credința în Hristos. Acest lucru a însemnat întemnițarea și torturarea lor, după care cei 40 de mucenici au fost condamnați la moarte, prin înghețare în lacul Sevastiei. Mucenici moldovenești În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac şi apoi unşi cu miere şi nucă. Mucenici dobrogeni În Dobrogea, se păstrează aceeaşi formă numai că mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. Începutul primăverii, marcat de ziua Măcinicilor, este evidenţiat şi de alte numeroase obiceiuri, credinţe şi practici magice: credinţa că în noaptea de Măcinici se deschid mormintele şi Porţile Raiului, aşteptarea spiritelor morţilor cu focuri aprinse şi mese întinse; obiceiul aprinderi focurilor rituale sacrificiale, de purificare a spaţiului şi de sprijinire a Soarelui într-un moment de cumpănă, când ziua devine egală cu noaptea; purificarea oamenilor, vitelor şi construcţiilor prin afumarea lor cu tămâie, cârpe aprinse şi apă sfinţită; protecţia magică a casei şi anexelor gospodăreşti prin presărarea cenuşii de la focurile aprinse la Măcinici; efectuarea unor observaţii şi previziuni meteorologice; aflarea norocului; „retezarea stupilor” şi scoaterea lor de la iernat; tăierea primelor corzi de viţă de vie şi altele. Intră plugu-n brazdă Sărbătoare consacrată agricultorilor, scoaterea plugului în faţa casei în mod festiv reprezintă deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară şi totodată a muncilor câmpului specifice anotimpului. Era momentul în care plugarii încheiau înţelegerile pentru întovărăşire, pecetluite întotdeauna de o petrecere de pomină, scrie Mediafax. Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult, iar cine nu respectă sărbătoarea va suferi 40 de zile. Ziua mucenicilor era şi un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă. Baba Dochia iese din peisaj În credinţele daco-romanilor, în această zi se termina ciclul celor „nouă babe” (murea Baba-Dochia), care semnificau iarna şi începea şirul zilelor „moşilor”, ce marcau începutul zilelor agricole. Bătrânii, înarmaţi cu bâte sau cu maiuri, lovesc pământul, încercând prin această acţiune magică să trezească forţele adormite ale pământului. În acelaşi scop se aprind şi focurile rituale. În ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Peste focuri sar tinerii, flăcăi şi fete, în scopuri de purificare a trupului. Cultul moşilor, care patronează ciclurile naturale şi asigură belşugul ogoarelor şi sporul vitelor în noul an, se află în centrul atenţiei sătenilor. În cinstea lor, în ziua de Măcinici se fac copturi rituale ce se oferă de pomană. Recomandarea atorului: Rețete de mucenici pe care merită să le încerci de 9 martie. Cum se fac în Moldova și Muntenia, respectând tradiția populară
Postul Paștelui din 2026 va fi cel mai scump din ultimii ani. Legumele și fructele s-au scumpit deja cu 10-15%
Luni, 23 februarie, începe postul Paştelui, care e cel mai greu şi lung din an. Doar anul acesta va fi şi cel mai scump de până acum. Aproape toate alimentele care pot fi consumate în această perioadă de restricții culinare s-au scumpit. Până şi bananele au devenit produse de lux, iar nucile au ajuns să coste de trei ori mai mult decât carnea. De altfel, fructele și legumele s-au scumpit deja cu 10-15%. Fermierii se plâng că a fost o iarnă foarte grea, cu temperaturi scăzute, cu multe episoade de viscol și ger și, astfel, au fost nevoiți să crească prețurile la trufandale. În acest moment, în piață, salata este 6 lei, ceapa verde 3 lei, roșiile între 20 și 35 de lei, spanacul 15 lei. Vinetele sunt foarte scumpe, 25-30 de lei, ardei capia, dar și dovleceii sunt tot 25 de lei, potrivit observatornews.ro. Toate sunt din import și spun vânzătorii că au prețurile au explodat. Chiar și perele, merele sunt 10-15, până la 25 de lei. În postul Paștelui sunt doar două dezlegări la pește, pe 25 martie, de Bunavestire și pe 5 aprilie, în Duminica Floriilor. Autorul mai recomandă: Tradițiile care se respectă de Lăsatul Secului 2026. Sărbătoarea care marchează trecerea la Postul Paștelui Creștinii ortodocși intră în Săptămâna Albă. Ce alimente se pot consuma înainte de Postul Paștelui
Ortodoxia românească, în doliu. Arhimandritul Climent Haralamb, care a slujit la Mănăstirea Curtea de Argeș, s-a stins din viață la vârsta de 102 ani
Arhimandritul Climent Haralamb, care a slujit șapte decenii la Mănăstirea Curtea de Argeș, a decedat la vârsta 102 ani, anunță Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului. „Arhimandritul Climent Haralamb a trecut la Domnul duminică, puțin după miezul nopții, la vârsta de 102 ani, trupul neînsuflețit fiind depus în Paraclisul Arhiepiscopal de la Mănăstirea Argeșului”, informează Arhiepiscopia. Arhimandritul Climent Haralamb s-a născut în localitatea Lunca din județul Botoșani pe 4 aprilie 1923, fiind al doilea dintre cei șapte copii ai familiei. Tuns în monahism în 1948 „A intrat de tânăr ca frate în obștea Mănăstirii Cozancea, în anul 1947, unde stareț la acea vreme era vestitul duhovnic Paisie Olaru, față de care a avut o permanentă admirație duhovnicească, păstrând cu sfințenie sfaturile primite în dar, și pe care le-a dăruit mai departe fiilor duhovnicești, în scaunul de spovedanie. În anul 1948 este tuns în monahism, iar în anii următori hirotonit ierodiacon și ieromonah. Anul 1953 îl găsește viețuitor la Mănăstirea Cetățuia din Iași”, se arată într-o postare de pe contul de Facebook al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului. Conform aceleiași surse, în anul 1953 a vizitat pentru prima dată Mănăstirea Curtea de Argeș, slujind împreună cu arhiereul Pavel Șerpe, la solicitarea căruia a revenit definitiv în 1956. „Părintele Climent s-a remarcat ca un bun povățuitor către Hristos al multor suflete rătăcite, fiind apreciat de mulți credincioși și clerici din Argeș, dar și din alte zone ale țării, tineri de toate vârstele, așa cum adesea îi numește Părintele Patriarh Daniel pe credincioși”, se mai menționează în postare. Arhimandritul Climent Haralamb a fost distins în 2023 cu Crucea Patriarhală, pentru cele șapte decenii de slujire la racla Sfintei Mucenițe Filoteea. Slujba de înmormântare va avea loc marți, 17 februarie, începând cu ora 12:00, la Paraclisul Arhiepiscopal. RECOMANDAREA AUTORULUI: După ce primarul Nicușor Dan a tăiat banii pentru Catedrală, președintele Nicușor Dan recunoaște:„Catedrala Națională va contribui la prestigiul României în lume” Ziua ipocriziei naționale! Cei care voiau „spitale, nu Catedrale” au ajuns azi să conducă România și să participe la Slujba de Sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului Sfânta ipocrizie USR-istă. De la „Dumnezeu iubește spațiile mici”, refuzul de a finanța Biserica și de a atinge Biblia la depunerea jurământului, „useriștii” au ajuns să ocupe primele locuri la Sfințirea Catedralei. În frunte cu Nicușor Dan
CTP îl ia la țintă pe Călin Georgescu: Lupul lui Dumnezeu. Aș vrea să știu cum explică asta un preot român
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu îl critică dur pe Călin Georgescu, după ce acesta s-a intitulat „Lupul lui Dumnezeu” în mesajul prin care anunța că boicotează alegerile pentru Primăria Capitalei. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, CTP ironizează contradicția dintre imaginea religioasă pe care și-o asumă Georgescu și simbolul ales pentru a se descrie: „Lupul este cel care sfâșie Mielul.” „Apărând tot timpul cu o icoană în fundal, Georgescu se prezintă ca trimisul lui Dumnezeu în România. Românii sunt poporul ales și el este Mesia. Cu ajutorul lui Dumnezeu, rezolvă toate problemele economice, bugetare, sociale, de politică externă și de apărare ale țării,” scrie CTP. Jurnalistul subliniază ironia din discursul lui Georgescu: „Dar ce spune ieri omul lui Dumnezeu, anunțând că nu susține pe nimeni și că boicotează alegerile pentru Primăria Capitalei? Nici mai mult, nici mai puțin decât că el este un lup și lupii nu se vând pentru un os mai mare. Bineînțeles că a ales să fie lup în legătură cu dacii pe care i-a mai invocat – falsa „lege a Sarmizegetusei” – ca opoziție la Occident. Lupul draco înfipt în băț era un steag de război, nu numai al dacilor.” CTP explică faptul că simbolul lupului, pe care Georgescu îl asociază adesea cu daci și tradiția geto-dacică, nu are legătură cu credința creștină, ci cu imaginea de prădător, opusă complet Mielului. „Care este însă animalul ce îl întruchipează pe Iisus, fiul lui Dumnezeu, înomenit pe Pământ? Știe orice credincios, Mielul! Mielul sacrificat pentru răscumpărarea păcatelor oamenilor. Georgescu spune că el este Lupul – cel care sfâșie Mielul. Lupul lui Dumnezeu! Prădătorul nemilos, acționând în haită, este alăturat lui Dumnezeu.” În final, jurnalistul lansează o provocare directă Bisericii Ortodoxe și susținătorilor religioși ai lui Călin Georgescu: „Aș vrea să știu cum explică asta un preot român care a îndemnat la votarea lui Georgescu fie pe față, fie prin dos. Aș vrea să știu cum explică asta un creștin-ortodox votant Georgescu.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristian Tudor Popescu, necruțător cu Drulă. Îi ridiculizează tot discursul electoral și-i lipește o etichetă greu de dus: “Drulă este ca un CANGUR în marsupiul lui Nicușor Dan” CTP răspunde întrebării „la ce e bună Catedrala”: „Nu cred, dar încerc să înțeleg. Religia este o DICTATURĂ” CTP se dezlănțuie la adresa lui Nicușor Dan: Caricatură de Xi Jinping, susținător al mafiei magistraților
Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. Jandarmeria Capitalei a stabilit o serie de reguli pentru miile de pelerini așteptați la București
Jandarmeria Capitalei a anunțat măsurile de ordine publică instituite sâmbătă, 25 octombrie, respectiv duminică, 26, cu ocazia evenimentelor prilejuite de sfințirea picturii Catedralei Naționale. Mai este doar o zi până la momentul istoric al sfințirii impunătoarei catedrale. Evenimentul este încununarea manifestărilor dedicate Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române și va aduna mii de credincioși veniți din întreaga țară. În acest context, Jandarmeria Capitalei transmite că, începând de sâmbătă, va institui dispozitive de ordine şi siguranţă publică și culoare speciale de acces atât în exterior, cât și în curtea interioară a Catedralei. Măsurile sunt luate în scopul creării unor condiţii optime de desfăşurare a evenimentului, astfel încât să fie evitate aglomerările de persoane sau orice alte incidente. Pe unde se face accesul Duminică, în ziua evenimentului, începând cu ora 6.00, peste 800 de jandarmi vor fi prezenți în dispozitivul de ordine publică, dispuși în punctele-cheie pentru a îndruma toți oamenii care vor participa la eveniment. Accesul participanților se face începând cu ora 7.00, prin cele trei puncte: intrarea pe la Paraclisul Bisericii „Sfântul Ioan Gură de Aur”, precum și pe la celelalte două intrări din strada Izvor. Conform regulilor stabilite de organizator, în timpul slujbei, în interiorul Catedralei accesul va fi permis doar pentru invitații oficiali, iar în piațeta Catedralei vor putea avea acces doar grupurile organizate de pelerini din eparhiile din țară. Celelalte persoane prezente, atât din București, cât și din alte localități, vor putea staționa în exteriorul gardului Catedralei, respectiv în Piața Arsenalului sau pe partea carosabilă dinspre strada Izvor sau Calea 13 Septembrie. Accesul acestora în interiorul Catedralei se va face doar după ora 20:00, îndrumați de jandarmi, către punctul de acces central din strada Izvor, rândul de așteptare formându-se pe Calea 13 Septembrie, pe trotuar, paralel cu gardul Palatului Parlamentului. Persoanele care își doresc să intre pentru închinare în Sfântul Altar al Catedralei o pot face și în fiecare zi din perioada 27-31 octombrie, inclusiv pe timpul nopții. În fiecare dintre aceste zile, peste 100 de jandarmi vor fi prezenți în dispozitivele de ordine publică, inclusiv noaptea, pentru a asigura măsurile de ordine publică și pentru a îndruma oamenii. Recomandările Jandarmeriei Capitalei Pentru buna desfăşurare a acestui eveniment Jandarmeria Capitalei face următoarele recomandări: cei prezenţi să manifeste răbdare şi să adopte un comportament civilizat; să respecte indicaţiile jandarmilor și regulile impuse de organizator; să fie atenți la bunurile personale, pentru a nu deveni victime ale unor infracțiuni de furt din buzunare; părinţii să supravegheze cu atenţie sporită copiii; în cazul în care sunt martorii săvârşirii unor fapte antisociale, să solicite ajutorul jandarmilor aflaţi în apropiere sau să apeleze numărul de urgență 112. De asemenea, din raţiuni de siguranţă publică, se recomandă participanţilor să nu vină cu bagaje sau genţi voluminoase. Catedrala Mântuirii Neamului, în cifre și date istorice Catedrala Mântuirii Neamului este amplasată pe Dealul Arsenalului, în București. Catapeteasma sfântului lăcaș, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante – 23 de metri lățime și 18 metri înălțime. Pe absida altarului este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului (Platytera) din România: 16 metri de la bază până la vârful aureolei. Crucea mare, de 7 metri înălțime și 7 tone, a fost montată pe Turla Mare (Turla Pantocrator) a Catedralei Mântuirii Neamului pe 8 aprilie 2025, la aproximativ 130 de metri înălțime. Montarea a fost efectuată cu o macara specială și a marcat o etapă importantă în finalizarea proiectului, catedrala atingând înălțimea finală de 127 de metri. Catedrala Națională are hramul principal Înălțarea Domnului, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, cel de-al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei. Deși procesul de construire este unul contemporan, prima inițiativă de construire a unei catedrale în București datează din vremea Regelui Carol I, fiind strâns legată de obținerea independenței de stat a României și de idealul eliberării neamului românesc de sub stăpânire străină. Date cronologice privind Catedrala Mântuirii Neamului 2005 – la dorința Patriarhului Teoctist, vrednic de pomenire, s-a ales amplasamentul catedralei, pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecția dintre Calea 13 Septembrie și Strada Izvor. Terenul are o suprafață de 110.000 m2 și o formă aproximativ dreptunghiulară; 2007 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei; 2011 – Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a Paraclisului de la șantierul Catedralei, cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului „Prodromița” și Sfântul Ioan Gură de Aur; 2012 – după finalizarea radierului general și a unei părți a elementelor structurale ale subsolului 3, s-a sfințit și temelia Catedralei. Un hrisov și crucea prin care s-a sfințit locul catedralei în 2007 au fost depuse într-o casetă specială a radierului; 2013 – construcția Catedralei Naționale a ajuns la cota 0; 2016 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat prima Sfântă Liturghie în fața Catedralei Naționale, cu prilejul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea; Vizita Papei Francisc, din 2019 2018 – montarea clopotelor în turla clopotniței de pe fațada de vest, la o înălțime de 60 de metri. Tot acum s-a montat mozaicul altarului și al iconostasului Catedralei, sub conducerea pictorului Daniel Codrescu. Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălțime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România și una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă; 2018 – sfințirea altarului Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel; 2019 – vizita Papei Francisc la Catedrala Națională. În luna iulie s-a finalizat și construcția turlelor și montarea învelitorilor din cupru; 2025 – montarea crucii (7 tone) pe turla mare a Catedralei Naționale, la aproximativ 130 de metri înălțime; 2019-2025 – realizarea picturii edificiului în tehnica mozaicului (aproximativ 25.000 m2), unul dintre cele mai mari ansambluri iconografice în mozaic din lume; 26 octombrie 2025 – sfințirea Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. RECOMANDAREA AUTORULUI: Când va fi sfințită Catedrala Mântuirii Neamului, din București. Totul despre impresionanta construcție Imagini copleșitoare din Catedrala Mântuirii Neamului înainte de