Drona găsită de săteanul din Republica Moldova era un aparat de tip Gerbera
„Polițiștii au stabilit cǎ este vorba despre un aparat de zbor fără pilot, de tip Gerbera, utilizat pentru inducerea în eroare. Sistemul poate fi folosit atât ca mijloc improvizat de atac, cât și pentru misiuni de observare și culegere de informații, inclusiv pentru identificarea mijloacelor de apărare antiaeriană și monitorizarea impactului altor platforme aeriene”, informează Poliția Republicii Moldova. Potrivit Poliției, drona a fost găsită sâmbătă pe un deal și a fost dezasamblată de cei doi bărbați, după care unul din ei a decis să o ia acasă, miercuri, fără să anunțe autoritățile. Polișțiștii au precizat că „toate piesele componente ale dronei dezasamblate, sâmbătă, au fost depistate la domiciliul unuia dintre bărbați. Acestea nu conțin explozibil, iar obiectul în sine nu a prezentat pericol pentru siguranță publică”, arată sursa citată. Drona este identică cu cea care a căzut, recent, pe acoperișul casei din localitatea Cuhureștii de Jos. Specialiștii au stabilit atunci că era un aparat de tip „Gerbera”, fără încărcătură explozivă.
Ilan Șor își închide proiectele sociale în Republica Moldova după blocarea fondurilor. Ce spun politologii
Potrivit fostului deputat, care se ascunde în prezent în Federația Rusă, autoritățile de la Chișinău ar fi blocat „toate posibilitățile tehnice” prin care ar fi putut continua aceste activități. Șor acuză președinta Maia Sandu și guvernarea că ar fi împiedicat transferurile financiare către structurile sale și că angajați ai organizației sale ar fi fost reținuți. În mesajul său, oligarhul susține că în ultimele șase luni autoritățile ar fi blocat 50 de milioane de dolari pe care i-ar fi direcționat pentru „susținerea cetățenilor”, scrie Ziarul de Gardă. Formarea unui „front național comun” În același mesaj, Ilan Șor a anunțat crearea unui „front național comun”, care ar avea ca scop eliberarea persoanelor pe care el le numește „persecutați de regim”, precum și „dărâmarea puterii actuale”. El promite reluarea proiectelor sociale după o eventuală schimbare a guvernării. Analiza politologilor Politologul Vitalie Andrievschi afirmă că ieșirea lui Șor din scenă nu este una întâmplătoare, ci ar reprezenta o mișcare strategică a Kremlinului, care ar încerca să își reseteze influența în Republica Moldova. Analistul notează că schema financiară pe care se bazau proiectele sociale ale lui Șor ar fi devenit nefuncțională, iar autoritățile moldovene au demonstrat eficiență blocând fluxurile ilegale. În opinia sa, „era Șor în Republica Moldova s-a încheiat”, iar rețeaua politică și financiară construită de acesta se prăbușește rapid. Totodată, Andrievschi sugerează că Rusia ar urma să lanseze noi proiecte politice mai ușor de controlat. Ilan Șor a fost condamnat definitiv în aprilie 2023 la 15 ani de închisoare și obligat să restituie peste 5,2 miliarde de lei în dosarul „Frauda bancară”. Acesta a părăsit Republica Moldova în 2019 și, conform informațiilor oficiale, se află în prezent în Federația Rusă, unde continuă să desfășoare activități politice.
Republica Moldova preia activele Lukoil de la Aeroportul Chișinău, cu titlu gratuit
Aeroportul Internațional Chișinău a preluat vineri în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, printr-un contract de comodat semnat pe 12 noiembrie. Predarea oficială a avut loc pe 13 noiembrie, a spus ministrul Energiei, Dorin Junghietu, conform Ziarul de Gardă. „Terminalul petrolier de la Aeroport reprezintă un activ strategic pentru stat, prin urmare, este important ca furnizarea de kerosen pentru sectorul avia să se desfășoare fără întreruperi. În acest scop, grupul de lucru constituit pe subiectul aprovizionării cu combustibil, de comun cu Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău, a pregătit și implementat un plan de management, astfel încât furnizarea combustibilului să aibă loc fără perturbări. Contractul de comodat ne permite să asigurăm furnizarea de kerosen și reprezintă o soluție de urgență pentru a asigura stabilitatea aprovizionării aeronavelor, în contextul riscului ca, din 21 noiembrie, compania Lukoil să fie în incapacitate de furnizare și operare”, a spus ministrul Energiei. Dorin Junghietu a mai spus că grupul de lucru a discutat cu o companie românească pentru a vinde combustibil Aeroportului pe termen scurt. Exportul ar putea fi aprobat vineri. „În această perioadă, Aeroportul Internațional Chișinău va fi responsabil de operarea terminalului petrolier. Etapa următoare va fi cumpărarea de către AIC a activelor și infrastructurii aeroportuare din proprietatea Lukoil”, a declarat ministrul. În privința stațiilor de distribuție deținute de Lukoil, Junghietu a spus că acestea sunt aproximativ 100, și oferă resurse petroliere pe piața locală. „Cu toate acestea, în prezent, piața petrolieră din Republica Moldova este diversă, cu mai mulți operatori ce au diferite lanțuri logistice de aprovizionare, atât terestru din România, cât și prin Portul Giurgiulești, respectiv piața este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile”, a declarat el. SUA sancționează Lukoil și Rosneft pentru presiune asupra Rusiei Pe 22 octombrie, SUA a aplicat sancțiuni pentru companiile petroliere ruse, ca urmare a lipsei unui angajament serios al Rusiei față de pacea în Ucraina, potrivit Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC). Sancțiunile afectează companiile petroliere Rosneft și Lukoil. Toate filialele deținute în proporție de 50% sau mai mult de aceste companii sunt blocate conform EO 14024. „Noile sancțiuni sporesc presiunea asupra sectorului energetic al Rusiei și degradează capacitatea Kremlinului de a strânge venituri pentru mașina sa de război și de a sprijini economia sa slăbită. Statele Unite vor continua să pledeze pentru o soluționare pașnică a războiului, iar o pace permanentă depinde în întregime de disponibilitatea Rusiei de a negocia cu bună-credință”, se arată în comunicat.
Șapte acorduri semnate cu țări membre ale CSI, denunțate de Republica Moldova
Printre acestea se numără Acordul privind călătoria fără vize ale cetățenilor CSI, semnat la Bișkek în 1992. Guvernul de la Chișinău precizează într-un comunicat că renunțarea la acest acord nu va schimba semnificativ regimul actual de călătorii, deoarece Republica Moldova a încheiat acorduri bilaterale cu majoritatea statelor CSI. „Denunțarea acordului va avea efect direct doar în raport cu Republica Tadjikistan și Republica Kârgâză, țări cu care nu există astfel de înțelegeri bilaterale. Astfel, cetățenii Republicii Moldova vor putea continua să călătorească fără vize în majoritatea statelor CSI”, se arată în comunicat. Comisia Europeană a recomandat Moldovei ajustarea politicii în domeniul vizelor la lista UE a țărilor terțe care au nevoie de viză, în special țările terțe care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate pentru UE. Nu mai corespund obiectivelor Guvernul anunță că, în perioada anilor 1999-2001 Acordul de la Bișkek din 1992 a fost denunțat de Federația Rusă, Kazahstan, Uzbekistan și Turkmenistan. Totodată, în şedinţa Guvernului de miercuri s-a decis denunțarea și a altor acorduri care și-au pierdut actualitatea. Acestea vizează cooperarea în domenii precum cooperarea în domeniul chimiei și petrochimiei, utilizarea gazelor naturale comprimate în calitate de combustibil pentru motoarele mijloacelor de transport auto, colaborarea în domeniul ecologiei și protecției mediului natural ambiant, principiile și ordinea efectuării transporturilor militare, principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul și importul mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) și măsurile de asigurare a ameliorării achitărilor dintre organizațiile economice ale statelor membre CSI. „Colaborările în domeniile menționate nu mai corespund obiectivelor de modernizare, digitalizare și ecologizare a economiei naționale a țării noastre, precum şi standardelor tehnice. Decizia de denunțare a acestor acorduri a fost determinată și de pierderea relevanței lor în raport cu noile orientări strategice ale Republicii Moldova, obiectivul național de integrare europeană și angajamentele asumate prin Obiectivele de Dezvoltare Durabilă”, transmite Guvernul de la Chișinău.
Maia Sandu merge marți la Bruxelles pentru raportul privind progresele Moldovei în aderarea la Uniunea Europeană
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va merge marți la Bruxelles pentru o vizită oficială. Instituția prezidențială anunță că în cadrul vizitei va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele făcute de Republica Moldova în ultimul an în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană. Agenda include mai multe întâlniri ale președintei Republicii Moldova cu oficiali europeni de rang înalt. Maia Sandu urmează să discute cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, cu comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, și cu alți lideri europeni. Mai mult decât atât, președinta Republicii Moldova va participa și la o conferință organizată de Euronews, unde va vorbi despre „importanța extinderii Uniunii Europene”. Tot pe 4 noiembrie, la Bruxelles, va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele din ultimul an ale Republicii Moldova în parcursul său european, a precizat instituția prezidențială. Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la Uniunea Europeană, împreună cu Ucraina, în iunie 2022. Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat debutul negocierilor, s-au desfășurat pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a finalizat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că „procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere”. Într-un proiect de raport consultat de Europa Liberă Moldova, Comisia Europeană afirmă că alegerile parlamentare din 28 septembrie, în urma cărora partidul pro-european al Maiei Sandu, PAS, şi-a menținut mandatul, arată „angajamentul ferm” al țării față de integrarea europeană. „Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată şi şi-a aprofundat în mod semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda ameninţărilor hibride, tentativelor de destabilizare a ţării şi a cursului ei european”, se menționează în acest proiect de raport, care urmează să fie publicat oficial pe 4 noiembrie. Conform unor surse din presa europeană, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va lua și el parte la acest eveniment de la distanță. Evenimentul se va desfășura între orele 14:00 și 17:00, ora Europei Centrale. Tot marți, pe 4 noiembrie, Uniunea Europeană va aproba, de asemenea, a cincea tranșă de finanțare pentru Ucraina, în cadrul Mecanismului pentru Ucraina.
Ilie Bolojan îl felicită pe Alexandru Munteanu, noul prim-ministru al Republicii Moldova: drumul european ales de frații noștri este cel corect
„Felicit noul Guvern al Republicii Moldova și pe prim-ministrul Alexandru Munteanu! Am încredere că vom continua să lucrăm împreună cu aceeași determinare pentru binele cetățenilor noștri de pe ambele maluri ale Prutului”, a declarat Ilie Bolojan, potrivit unui comunicat al Guvernului României. „Dezideratele cetățenilor Republicii Moldova ancorate în valorile democratice, libertate și prosperitate sunt garanții ale faptului că drumul european ales de frații noștri este cel corect”, a adăugat premierul României. Bolojan a reafirmat sprijinul ferm al României pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Guvernul României și eu, în calitate de prim-ministru, vom susține în continuare eforturile autorităților de la Chișinău și ale întregii societăți pentru ca Republica Moldova să deschidă negocierile de aderare la Uniunea Europeană cât mai curând posibil”, a subliniat Bolojan. Alexandru Munteanu a depus jurământul Ceremonia de învestire a noului Cabinet de miniștri, condus de Alexandru Munteanu, a avut loc sâmbătă la sediul Președinției Republicii Moldova, în prezența președintei Maia Sandu și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Maia Sandu a felicitat noul Guvern și a subliniat că sarcina echipei Munteanu este „să dezvolte Republica Moldova și să o transforme într-un stat european modern”. Sandu a accentuat importanța continuării reformei justiției, a educației, a securității energetice și a reformei administrativ-teritoriale, precum și implementarea proiectelor care vizează infrastructura, drumurile, spitalele și școlile. Guvernul condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu a fost învestit de Parlament, cu votul a 55 de deputați.
Republica Moldova, pregătită pentru aderarea la UE. Maia Sandu: Următoarea etapă, blocată de refuzul Ungariei în raport cu Ucraina
Într-un interviu pentru postul radio Rock FM, lidera de la Chișinău a vorbit despre procesul de aderare a Republicii Moldova la UE. Țara se află în faza în care ar trebui să înceapă următoarea etapă de negocieri, însă aceasta este blocată de refuzul Budapestei în raport cu Ucraina. Maia Sandu a declarat în cadrul interviului că Republica Moldova ştie, în mare parte, reformele care trebuie îndeplinite, chiar dacă procesul oficial este deschis sau nu. „Noi ne dorim să reuşim să ajungem membru cu drepturi depline. Noi suntem la etapa la care trebuie să începem următoarea etapă de negocieri. Această etapă este blocată de refuzul Ungariei în raport cu Ucraina, dar noi ştim în mare parte care sunt reformele pe care trebuie să le facem şi, indiferent dacă procesul oficial este deschis sau nu”, a declarat preşedinta Republicii Moldova. Maia Sandu: Corect ar fi ca ambele ţări să treacă la următoarea etapă Maia Sandu a mai subliniat că în mod normal, „corect ar fi ca ambele ţări să treacă la următoarea etapă, pentru că aşa spune Uniunea Europeană. Este un proces meritocratic. Comisia Europeană a stabilit în rapoartele ei, şi o să avem un raport peste o săptămână… și Moldova, şi Ucraina şi-au îndeplinit angajamentele şi trebuie să treacă la următoarea etapă”. Republica Moldova a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2022, la scurt timp după ce Ucraina a făcut același pas. Între timp, ambele țări au primit statutul oficial de țară candidat la aderare în iunie 2022, iar în iunie 2024 au început și discuțiile de aderare cu fiecare stat în parte. În prezent, cererea Ucrainei de aderare la UE este blocată de veto-ul Ungariei, iar această situație a împiedicat Moldova să avanseze în procesul de aderare. Uniunea Europeană continuă să se opună separării cererilor de aderare ale Ucrainei și Moldovei, temându-se că o astfel de separare ar reprezenta o lovitură puternică pentru Kiev.
Oana Țoiu, entuziasmată de ruta „Prietenia”, trenul direct care leagă Kievul de București, prin Republica Moldova: „Este un nou pas important”
Trenul direct care leagă Kievul de București, prin Republica Moldova, și-a început circulația de vineri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a precizat, într-o postare pe platforma X, că această rută, numită „Prietenia”, unește oameni care împărtășesc o viziune comună asupra unei Europe puternice, pașnice și unite. Oana Țoiu, ministrul de Externe din România, a avut și ea o reacție duminică, într-un mesaj postat pe pagina de facebook. „Legăturile aeriene cu Kievul sunt imposibile din cauza agresiunii Rusiei” Oficialul român a mărturisit că acest tren direct este un nou pas important pentru România, Ucraina și Republica Moldova, aflate într-un parteneriat regional special. „Vineri a fost inaugurată prima legătură feroviară directă dintre Kiev și București. Numit ”Prietenia”, trenul leagă Ucraina de România prin Republica Moldova și arată că facem pași concreți spre o normalitate pentru vremuri de pace la care aspirăm și pentru care lucrăm împreună cu Andrii Sybiha și Mihai Popșoi. Acest tren direct este un nou pas important pentru România, Ucraina și Republica Moldova aflate într-un parteneriat regional special și va ajuta la creșterea conectivității și mobilității cetățenilor din toate cele trei state în condițiile în care legăturile aeriene cu Kievul sunt imposibile din cauza agresiunii Rusiei, iar cele rutiere au multe restricții și un grad mai mare de pericol. Nu vreau să închei fără un cuvânt de mulțumire pentru lucrătorii de la căile ferate române, moldovenești și ucrainene care fac posibilă această legătură. În timpul vizitei mele la Kiev am avut ocazia să înțeleg importanța muncii Ukrzaliznytsia care, în ciuda războiului, reușește să țină în viață un serviciu esențial.” Sursă foto: facebook Oana Țoiu RECOMANDAREA AUTORULUI: Imagini SENZAȚIONALE cu Ministrul Apărării. Ionuț Moșteanu se plimbă cu trotineta electrică prin sediul USR CFR Călători introduce o linie directă între București și Kiev. Când se deschide
A început procesul împotriva organizației atribuite lui Ilan Șor, la Chișinău
La Curtea de Apel Centru din Chișinău, a început marți procesul intentat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) împotriva organizației rusești „Eurasia”, pe care autoritățile o acuză că servește drept instrument al oligarhului fugar Ilan Șor pentru a coordona „proiecte de influență subversivă” contra Republicii Moldova. „Cu ușile închise” Cererea SIS a fost depusă pe 25 iulie 2025, iar dosarul a fost înregistrat sub denumirea „SIS contra organizației Eurasia”. Prima ședință de judecată fusese programată cu o zi înainte, însă a fost amânată din motive care nu au fost făcute publice. „Procesul se desfășoară cu ușile închise”, potrivit purtătoarei de cuvânt a Curții de Apel, Adela Roșca, citată de Europa Liberă. SUA a sancționat deja organizația Legea Republicii Moldova privind contracararea activității extremiste prevede că astfel de cereri trebuie soluționate în cel mult două luni de la înregistrare. Dacă judecătorii vor valida acuzațiile formulate de SIS, Eurasia va fi trecută în Registrul organizațiilor extremiste, iar activitatea sa suspendată sau chiar interzisă pe teritoriul Republicii Moldova. Organizația este vizată într-un raport public al serviciilor secrete moldovenești privind imixtiunea externă în alegerile din 2024. Potrivit acestora, Eurasia a fost creată în aprilie 2024, având-o drept fondatoare și directoare pe fosta contabilă a Partidului Șor – formațiune declarată neconstituțională în 2023. Oligarhul fugar este membru în consiliul coordonator al organizației, condus de deputata rusă Aliona Arșinova. În septembrie 2024, Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni împotriva organizației, acuzând-o de tentative de destabilizare a situației socio-politice din Moldova înaintea alegerilor prezidențiale. Preoți moldoveni, trimiși la instruiri politice Raportul SIS susține că sub paravanul Eurasia au fost organizate deplasări ale tinerilor moldoveni la Moscova, unde au participat la „instruiri în domeniul social-politic, al tehnologiilor electorale, inclusiv al tehnicilor de destabilizare”. De asemenea, în august și septembrie 2024, organizația ar fi înlesnit călătorii pentru aproximativ 500 de preoți și enoriași din Moldova, participanții fiind încurajați să se implice „în influențarea” alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional. Proces contestat. Miza: lichidarea organizației Coordonatoarea organizației a acuzat nereguli procedurale în derularea procesului, spunând că nu a primit traducerea documentelor în limba rusă: „Procesul a început cu abateri, pentru că nu am primit documentele traduse în limba rusă”, a declarat Arșinova pentru presa rusă. Deputata a insistat că Eurasia desfășoară doar „acțiuni umanitare” în Republica Moldova, precum sprijin pentru fermieri, ajutor pentru pensionari și schimburi de experiență pentru tineri din țările membre ale „spațiului eurasiatic”. Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova poate solicita instanței lichidarea organizației și interzicerea participării cetățenilor moldoveni la activitățile sale dacă Eurasia este recunoscută oficial drept extremistă.
Traian Băsescu, despre războiul hibrid purtat de Rusia în România și Republica Moldova: De ce moldovenii au rezistat, iar noi nu?
Traian Băsescu susține că România, la fel ca Republica Moldova, se află sub asaltul unui război hibrid orchestrat de Moscova. Fostul șef al statului a subliniat diferența dintre răspunsul României și cel al Republicii Moldova la tacticile hibride ale Kremlinului, spunând că Moldova a făcut față acestora – prin Maia Sandu obținând un al doilea mandat -, în timp ce în România au fost anulate alegerile. „Anul trecut, cu toate acestea, în Republica Moldova, Maia Sandu a câștigat alegerile și a fost validat referendumul pentru păstrarea drumului european, atacurile fiind la fel de dure în ambele țări. La noi, însă, s-a prăbușit afacerea – a trebuit să fie anulate alegerile. De ce moldovenii au rezistat, iar noi nu?”, a subliniat Băsescu. Fostul președinte a mai punctat faptul că deși România are un serviciu de informații mare față de cel al Republicii Moldova, „noi n-am reușit să ducem alegerile la bun sfârșit”. „Mi-e foarte greu să accept ideea că Republica Moldova, o țărișoară a căror structuri de securitate nu sunt departe de fostele structuri ale Uniunii Sovietice…. Mulți dintre ei acolo s-au instruit, chiar dacă au curățat ei sistemul. La noi nu s-a putut, deși avem un serviciu de informații mare, puternic SRI-ul, avem un SIE, avem direcția de informații a Armatei”, a conchis Traian Băsescu.