Parlamentul European cere deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova
Eurodeputatul Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, a anunțat miercuri, într-o postare pe Facebook, că raportul anual privind Republica Moldova a fost adoptat în plenul Parlamentului European cu 505 voturi pentru, 115 împotrivă și 45 de abțineri. Mureșan a precizat că raportul include mai multe amendamente depuse de el, alături de alți eurodeputați, prin care se cere accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Arătăm, astfel, sprijinul total pe care Parlamentul European îl acordă parcursului european al Republicii Moldova”, a transmis Mureșan. Eurodeputatul a mai spus că Parlamentul European consideră Republica Moldova „fruntașă în procesul de aderare” și că progresele făcute de Chișinău trebuie răsplătite prin accelerarea negocierilor. Raportul condamnă și „încercările repetate ale Federației Ruse de a destabiliza Republica Moldova”, inclusiv tentativele de influențare a rezultatelor alegerilor. „Ca atare, cerem creșterea sprijinului financiar și tehnic pe care Uniunea Europeană îl oferă Republicii Moldova, astfel încât aceasta să fie mai sigură, să combată amenințările externe și să continue pe drumul european”, a adăugat eurodeputatul. Siegfried Mureșan a subliniat că viitorul european al Republicii Moldova este „una dintre marile priorități ale Parlamentului European”, deoarece „o Moldovă sigură, stabilă și integrată în Uniunea Europeană este în beneficiul securității întregii Europe”.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a demisionat: Aleg să plec
„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru”, a transmis Alexandru Munteanu, într-o postare pe Facebook. El a spus că a acceptat propunerea de a fi premier „cu multă responsabilitate” și cu „ferma convingere” că poate contribui la schimbarea lucrurilor în bine. „În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”, a afirmat Munteanu. Premierul demisionar le-a mulțumit miniștrilor, echipelor acestora și oamenilor care, potrivit lui, au muncit „cu profesionalism și bună-credință”. Alexandru Munteanu a mai transmis că va continua să își servească țara „din orice poziție” se va afla. „Voi continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi sau de responsabilitățile pe care le voi avea, fie în sectorul public, fie în cel privat. Cred că datoria față de țară nu este legată de o funcție, ci de angajamentul pe care îl păstrăm. Vă mulțumesc!”, a subliniat Alexandru Munteanu. Alexandru Munteanu a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în toamna anului 2025, după victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare. Demisia premierului vine într-un moment tensionat pentru guvernarea de la Chișinău, după scandalul MOLDATSA, care a dus în ultimele zile la demisii, excluderi din PAS și controale anunțate la întreprinderile de stat.
Țoiu: Aderarea Republicii Moldova la UE, un proces ireversibil și un rezultat al politicii externe a României
Ministra Afacerilor Externe Oana Țoiu a fost invitată, vineri, la RFi Romania. Aceasta a fost întrebată despre negocierile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „O decizie istorică” Țoiu a numit-o „o decizie istorică, pentru că va avea un impact uriaș pentru viitorul regiunii și pentru viitorul Republicii Moldova”. „Din acest moment, drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană în procesul de aderare este irreversibil”, a afirmat ministra. Ea a declarat că „această decizie istorică în care Uniunea Europeană formal a deschis negocierile cu Republica Moldova pentru capitolul drepturi fundamentale este deja realizată și este un rezultat al politicii externe a României din ultimul an, al politicii celorlalte state care au susținut Republica Moldova și evident, în primul rând, meritul lor”. „O Uniune Europeană mai puternică deranjează Rusia” De asemenea, Țoiu a transmis că „o Uniune Europeană mai puternică, cu o influență mai mare în regiune deranjează Rusia”. „Facem o tranziție treptată spre momentul în care înțelegem împreună că trebuie să fim mai coerenți în rolul geopolitic pe care-l avem. Nu doar fiecare țară separat, ci împreună, ca și continent”, a transmis ministra. Întrebată despre posibilitatea unei decuplări a Republicii Moldova de Ucraina, în procesul lor comun de aderare la UE, Țoiu a declarat că „fiecare țară trebuie evaluată în baza propriilor merite în procesul de reformă și de aliniere legislativă, instituțională, de valori cu Uniunea Europeană”. „Vorbim de țări cu dimensiuni diferite, cu un parcurs diferit de reforme, cu o dimensiune diferită a industriilor și a economiilor”, a explicat aceasta. „Este natural să existe diferențe de evaluare” „Este un proces natural să existe diferențe în evaluare. Și nu există o cuplare sau o decuplare dintr-o perspectivă formală, sau dintr-o perspectivă tehnică, ci au fost doar o abordare politică”, a conchis Țoiu.
Nicușor Dan salută decizia UE de a începe negocierile de aderare cu Moldova și Ucraina: Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană
„O zi de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene!”, a transmis Nicușor Dan, vineri seara, pe Facebook. Potrivit șefului statului, „cele 27 de state membre au agreat să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, prin deschiderea primului cluster dedicat valorilor fundamentale”. Președintele a subliniat că România a sprijinit cele două state încă de la începutul parcursului lor european și va continua să facă acest lucru. „România a susținut statele vecine încă de la începutul acestui proces și va continua să le stea alături cu expertiză și sprijin multisectorial pe tot parcursul lor europea Șeful statului a apreciat că extinderea Uniunii Europene contribuie la consolidarea spațiului european de democrație, securitate și prosperitate”. În finalul mesajului, președintele a transmis că „o Europă unită, care își extinde spațiul de democrație, securitate și prosperitate, este o Europă mai puternică și mai competitivă. Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană”.
Câți moldoveni ar vota unirea României cu Republica Moldova. Datele celui mai recent sondaj
La un eventual referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, peste 41 la sută dintre cetățenii moldoveni ar vota în favoarea unirii. Acest lucru reiese din datele unui sondaj realizat de iData și publicat miercuri, 27 mai. Conform cercetării sociologice, 41% dintre moldoveni susțin unirea Republicii Moldova cu România, în timp ce 49,7% se declară împotrivă. Totodată, 9,3% dintre respondenți au spus că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Conform sondajului precedent iData din martie, 42,3% dintre respondenți au susținut unificarea Republicii Moldovei și a României, în timp ce 47,7% s-au opus. De asemenea, 63,7% dintre respondenți au susținut aderarea Republicii Moldovei la Uniunea Europeană, în timp ce 29,3% s-au opus. Totodată, 7% dintre respondenți au spus că nu știu sau nu au oferit un răspuns Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de respondenți. Marja maximă de eroare este de 3,1%. AUTORUL RECOMANDĂ: De ce nu vor moldovenii unirea cu România. Ce i-ar face să se răzgândească Suntem cu un pas mai aproape de unirea cu Republica Moldova? Un celebru politolog explică, în exclusivitate pentru Gândul, de ce anul 2026 seamănă cu momentul Marii Uniri din 1918. „Nu exclud nicio variantă”
Maia Sandu, despre reforma administrației publice locale din Republica Moldova: E necesară pentru dezvoltarea satelor și nu mai poate fi amânată
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a publicat luni, pe Facebook, un mesaj video despre reforma administrației publice locale din țară, subliniind că deși este un pas dificil, este esențial pentru dezvoltarea localităților. Președinta a afirmat că reforma a fost „lăsată prea mulți ani într-o parte pentru că e extrem de complicată și nu aduce nici voturi, nici aplauze”. „Primăriile mari sunt mai puternice și au capacități și resurse să ofere servicii mai bune oamenilor. De exemplu, cifrele arată că primăriile sub 3.000 de locuitori reușesc să asigure cu apă și canalizare doar 40% din gospodării, spre deosebire de primăriile între 3.000 și 5.000 care asigură aceste servicii în proporție de circa 65%. Într-o primărie mică, 30% din bugetul local se duce pentru întreținerea primăriei, față de doar 10% într-o primărie cu 10.000 de locuitori”, a spus Maia Sandu în mesajul video. Ea a prezentat și date comparative privind eficiența administrațiilor locale, subliniind că primăriile mici investesc mai puțin în infrastructură și cheltuie o parte semnificativă din buget pentru întreținerea aparatului administrativ. „Doar 20% din bugetul local al unei primării mici sunt investiți în infrastructură, de două ori mai puțin decât într-o primărie mare. Toate aceste date arată clar că atunci când administrațiile își unesc eforturile, crește și calitatea serviciilor, se modernizează mai repede infrastructura, se aduc proiecte în localități și crește nivelul de trai. Noi ne dorim localități dezvoltate și încurajăm primăriile să se unească”, a mai spus Maia Sandu. Maia Sandu îndeamnă primarii și cetățenii să participe la deciziile privind Reforma administrației publice locale Totodată, președinta Republicii Moldova a respins și informațiile false apărute în spațiul public despre reformă, precizând că „satul și identitatea locală se păstrează, doar administrațiile se unesc”. Totodată, președinta a îndemnat cetățenii să participe activ la dezbaterile privind reforma și să se implice în procesul decizional local. „Discuțiile despre reformă sunt bune și necesare și îndemn toată societatea să participe la ele. Nu există o cale simplă sau o soluție magică rapidă. Vom reuși dacă vom face lucrurile împreună, pe etape, conștienți de provocările acestui proces. Îndemn tinerii și cetățenii noștri care au văzut cum arată localitățile moderne europene să vorbească acasă despre beneficiile unei primării mai mari, să ne ajute la promovarea informațiilor adevărate. Îndemn toți primarii să ia decizii punând în prim plan interesul locuitorilor lor și viitorul localității. Îndemn toți cetățenii să se implice în deciziile luate la nivel local, pentru că puterea este în mâinile lor”, a conchis Maia Sandu.
Sebastian Ghiță profețește: Dacă România se va uni cu Basarabia, președinte va fi Nicușor Dan!
Sebastian Ghiță, aflat cu azil la Belgrad, a avut unele profeții, pe care le-a postat pe Facebook, în contextul sondajelor de opinie care arată că peste 70% dintre români vor unirea cu Basarabia. Acestea au fost făcute pe Facebook, unde nu mai postase nimic din anul 2019. El spune că, „dacă România se va uni cu Basarabia, președinte va fi Nicușor Dan. Maia Sandu nu va fi președintele României!”… Sebastian Ghiță De asemenea, Sebastian Ghiță a reacționat și la dezvălurile jurnaliștilor armeni legate de posibile legături ale sale cu liderul de la Kremlin și Rusia. „Resping toate aceste afirmații false despre legăturile mele cu Putin și Kremlinul, făcute de agenții Sorosiști (numele agenților de informații nu se transmit în clar). Minciunile și invențiile forțate de presa Sorosistă sunt inutile”, a scris Sebastian Ghiță. Autorul mai recomandă: Dan Andronic sare în apărarea lui Sebastian Ghiță în scandalul acuzațiilor de legături cu Rusia și publică o poză cu Ghiță și Donald Trump Jr. Maia Sandu, întrebată dacă poate deveni într-o zi președinta României: “Vom face totul pentru a ne păstra oamenii în siguranță”
Aceasta e fișa de vot! Cum au notat membrii juriului din Moldova prestația Alexandrei Căpitănescu. Primele declarații ale uneia dintre jurate: Asta m-a speriat cel mai mult
În finala Eurovision de sâmbătă seară, juriul Republicii Moldova a acordat reprezentantei României, Alexandra Căpitănescu, trei puncte, în timp ce publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim, 12 puncte. Votul a provocat numeroase reacții, atât în România, cât și în Republica Moldova. Potrivit fișei de vot, cei șapte membri ai juriului din Republica Moldova au avut evaluări foarte diferite pentru prestația Alexandrei Căpitănescu. Doi jurați au plasat România pe locurile 15 și 16 din 24, în timp ce alți doi au clasat-o pe locurile 3 și 4. După cumularea voturilor, România a ajuns pe locul 8 în clasamentul juriului moldovean, iar primele trei poziții au revenit Poloniei, Israelului și Greciei. Într-o postare pe Facebook, Viktoria Cușnir a spus că este „juratul cu numărul 6” și a explicat că fiecare membru al juriului a decis separat. „A fost prima și ultima dată când am acceptat să fac parte din juriul internațional. Diferența de vot a juriului și a publicului a fost la mai multe țări. Pentru că juriul e invitat să voteze criterii clare: piesa, voce, show, prestație generală”, a scris Viktoria Cușnir. Ea a afirmat că finala din acest an a avut concurență puternică la fiecare capitol și a criticat presiunea pusă pe membrii juriului de a vota pe criterii de vecinătate. „Fiecare jurat a decis separat. Cel mai înțelept ar fi ca acest juriu să fie eliminat complet, dacă tot e îndemnat să voteze pe criterii de vecinătate”, a transmis membra juriului. Viktoria Cușnir a respins acuzațiile potrivit cărora votul său ar fi fost unul îndreptat împotriva României. „Nu consider votul meu expresia românofobiei. Am dedicat tare multe emisiuni oamenilor de cultură și culturii românești. Înțeleg că nu mă face asta mai dragă, dar în mod categoric nu vreau să se admită măcar gândul că aș purta ură și dispreț României. Din toate blestemele și injuriile pe care mi le-ați trimis public sau privat, asta m-a speriat cel mai mult”, a scris ea.
Culisele scandalului Moldova – Eurovision. Șeful Teleradio-Moldova explică, pentru Gândul, ce s-a întâmplat și cum au acordat jurații moldoveni scor mic României
Vlad Țurcanu, directorul general al Teleradio-Moldova (TRM), compania publică responsabilă de organizarea Eurovision din partea Republicii Moldova, a explicat, duminică, pentru Gândul, culisele scandalului izbucnit după finala Eurovision 2026, în care România a primit doar 3 puncte din partea juriului din țara vecină. Șeful TRM spune că a fost „suprins” de decizia juriului din Republica Moldova. Directorul general al Teleradio-Moldova a explicat, pentru Gândul, cum a fost format juriul. El spune că atunci când a ales jurații instituția a respectat regulamentul EBU, care organizează Eurovision. „Sunt niște criterii foarte precise pe care trebuie să trebuie să le urmăm și ele aparțin organizației care organizează Eurovisionul – Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune (UERT). În regulamentul UERT scrie că doi membri ai juriului din șapte trebuie să aibă între 18 și 25 de ani. Sunt criterii care pot fi îndeplinite într-un anumit mod. Noi ne-am dorit să avem un juriu independent, pentru că avem obligații din acest punct de vedere”, a declarat șeful TRM pentru Gândul. Foto: Facebook / Vlad Țurcanu Rezultatul juriului nu reprezintă poziția TRM Șeful instituției a subliniat că votul juriului nu reprezintă poziția Companiei Teleradio-Moldova. „Nu ne permite regulamentul să comentăm decizia juriului, dar există toate temeiurile pentru a porni o asemnea revoltă, pe care am văzut-o pe rețele aseară și astăzi. Foarte multă lume, atât din România, cât și din Republica Moldova, a fost jignită de acest vot al juriului, care nu știu cum a fost, tehnic sau de altă natură, dar e așa cum l-ați văzut. Acest rezultat nu reprezintă poziția instituției. Și noi, la TRM, care suntem o instituție publică, am încercat în ultimii ani să acordăm încredere unor oameni și subdiviziuni pe care le avem în instituție, care să obțină un anumit grad de autonomie. Nu întotdeauna au fost satisfăcuți de ceea ce a rezultat din încrederea pe care eu, ca manager al acestei instituții, am acordat-o”, a precizat Vlad Țurcanu. El a vorbit și despre existența unor curente anti-românești în Republica Moldova, însă spune că majoritatea moldovenilor rezonează cu valorile românești. „În Republica Moldova există un anumit tip de societate și puseurile anti-românești nu au dispărut cu totul. În același timp, există o majoritate, după percepția pe care o avem noi aici, a societății care deja rezonează cu toate valorile românești și nu mai acceptă tacit să fie înșelată în ceea ce ține de România, pentru că toată lumea, majoritatea din societatea noastră, a înțeles că fără România ar fi fost pierdută în vremurile grele pe care le-a traversat Republica Moldova. Pentru generațiile mai tinere au contat anii aceștia de libertate din ultimele două decenii”, a adăugat el. Presiuni asupra juraților? Întrebat dacă suspectează existența unor presiuni asupra juraților, Andrei Țurcanu a spus că toate procedurile necesare pentru a asigura corectitudinea votului au fost respectate. Mai mult, la vot a asistat și un notar. „Această reacție nu ne avantajează nici pe noi, cei de la Teleradio Moldova, pentru că am fost puternic contestați pentru decizia unui juriu, decizie pe care noi nu am putut și nu am vrut să o controlăm, pentru că nu așa funcționează o instituție publică și nu așa înțelegem raporturile cu Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune. Am evitat să ne ducem la un membru al juriului și să-i spunem cum să noteze. Mai ales că, pentru corectitudinea procesului, am evitat orice ingerință și acolo a asistat un notar care să prevină asemenea intervenții în activitatea juriului”, mai spune el. „Viitorul Republicii Moldova este împreună cu România” „Eu cred că acest episod amar va ajuta multă lume să înțeleagă că viitorul Republicii Moldova este împreună cu România. Doar că aceste diferențe care transpar la răstimpuri arată că, totuși, nu va fi simplu. Este un episod care ar trebui să ne dea de gândit pe termen scurt și mediu”, a conchis Vlad Țurcanu. Moment dramatic la Eurovision 2026. Prezentatoarea televiziunii din R. Moldova a izbucnit în lacrimi după ce a anunțat doar 3 puncte pentru România Eurovision s-a lăsat cu scandal. Stupoare după ce Moldova a oferit României doar 3 puncte. Cui au dat moldovenii punctaj maxim
Țoiu, la reuniunea Comitetului de miniștri al Consiliului Europei, optimistă privind parcursul Moldovei și Ucrainei
„Este o zi foarte bună astăzi în Chișinău. Mă bucur să fiu astăzi aici. Am terminat un mic dejun cu ceilalți miniștrii de externe și ambasadori, mic dejun găzduit de președinta Maia Sandu, dedicat integrării europene în Uniunea Europeană a Moldovei, a Ucrainei, a Balcanilor de Vest. România este o țară profund dedicată acestui parcurs european, am văzut reformele pe care le-a făcut Republica Moldova și este foarte clar că în acest moment trebuie deschise toate clasterile. Trebuie deschise negocierile și cu Ucraina și să avansăm și cu Balcanii de Vest. Astăzi, împreună, pe parcursul lucrărilor, avansăm în tribunalul care gestionează consecințele pentru crimele de agresiune și comisia, respectiv România este parte din grupul fondator în ambele cazuri”, a spus Oana Țoiu. Ministrul român de externe va găzdui o masă rotundă cu ministrul de externe moldovean, Mihai Popșoi, pentru a discuta despre reziliență, despre cum fac fața cele două țări amenințărilor hibride și dezinformării, mai ales interferențelor în procesele electorale și toate țările. Se va discuta și despre cum se asigură cele două țări că generațiile tinerilor au acces la resursele care le sunt necesare, cum este asigurat accesul presei, accesul jurnaliștilor independenți la resursele de care au nevoie ca să poată să își facă meseria, „o meserie vitală pentru funcționarea democrațiilor”. Calea europeană pentru cei care luptă să scape de „influența malignă” „Am și dat acest răspuns pozitiv, această susținere pentru punctul de contact pe care Consiliul Europei l-a lansat pentru relația cu cetățenii din Belarus. Este foarte important că cetățenii care vor o cale europeană pentru țara lor, fie că vorbim de cei din Belarus, fie că vorbim de cei din Rusia sau din alte țări care sunt sub această influență malignă, au o cale de dialog și acces la partenerii care sunt necesari”, a mai spus Oana Țoiu. Întrebată cât de de optimistă este România că Republica Moldova și Ucraina vor reuși în această vară sau la summit-ul din iulie să deschidă primele capitole de negociere cu Uniunea Europeană, Oana Țoiu a spus că „poziția României este că este momentul să deschidem capitole de negociere. De altfel, această poziție este o poziție pe care țara mea o are de mult timp”. Sprijin pentru Ucraina și Moldova „Este momentul să facem asta, pentru că nu vorbim doar despre o responsabilitate pentru Republica Moldova, pentru Ucraina, de o responsabilitate pentru a finaliza negocierile și cu Balcanii de Vest, vorbim și despre cuvântul pe care Uniunea Europeană l-a dat. Vorbim despre poziția Uniunii Europene în lume. Este în interesul nostru, al fiecărui stat membru și al Uniunii, să putem să gestionăm rapid și corect, bazat pe merite, procesul de extindere, pentru că asta permite ca piața unică să aibă un avantaj competitiv mai mare în lume. Asta permite ca sfera noastră de influență, sfera noastră de colaborare, care permite securitatea comună, să fie mai puternică. Nu putem să riscăm ca țările din regiune, în timp, să nu mai poată face față amenințărilor hibride, interferențelor care vin din alte state și modalitatea prin care putem să ne asigurăm de această securitate colectivă este integrarea europeană”, a precizat Țoiu. Oana Țoiu a afirmat că a văzut și în această dimineață și pe parcursul ultimelor luni de zile, în discuții cu miniștri de externe a celelalte țări membre ale Uniunii Europene, aceeași atitudine de sprijin și de claritate privind nevoia de a deschide cluster-ele de negociere. Declarațiile mele înainte de reuniunea Comitetului de miniștri al Consiliului Europei, care are loc azi la Chișinău.#CMCoEChisinau2026 #CM135Chisinau pic.twitter.com/xQ4rM5t8wT — Toiu Oana (@oana_toiu) May 15, 2026