Agenția Moody’s a îmbunătățit ratingul Republicii Moldova la B2, cel mai bun nivel din ultimii 25 de ani
„Republica Moldova primește un semnal clar de încredere din exterior. Nu este o opinie politică. Este o evaluare independentă, tehnică, a modului în care statul își gestionează economia și finanțele. Moldova devine mai stabilă, mai predictibilă și mai respectată”, a declarat premierul Alexandru Munteanu. Conform unui comunicat al Guvernului, ratingul B2 indică faptul că Moldova încă are provocări economice și geopolitice, însă a demonstrat o capacitate semnificativ îmbunătățită de a gestiona riscurile financiare, politice și sociale. Aceasta înseamnă un acces mai bun la finanțare internațională, costuri mai reduse pentru împrumuturile externe și creșterea atractivității țării pentru investiții străine și proiecte de dezvoltare. „Această evoluție reflectă direcția pe care mergem: instituții mai puternice, reforme reale, independență energetică și pași clari spre Uniunea Europeană. Este rezultatul unei munci coordonate la nivel de instituții: atunci când există coerență, responsabilitate și decizii asumate, rezultatele încep să se vadă și din exterior”, a mai spus premierul.
Moldova are inflația la aproape jumatate față de România
Inflația, adică majorarea prețurilor din Republica Moldova a fost de 5,1%, aproape la jumătatea față de nivelul înregistrat în România, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică din Republica Moldova (BNS). În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a fost de 9,31% în luna februarie. Cele mai mari creșteri anuale de prețuri la produsele alimentare din Republica Moldova au fost înregistrate la ouă – cu 30,6%; fructe – 20,7% și legume, 13,2%. De asemenea, s-au scumpit: uleiul vegetal cu 8,9%, pâinea cu 5,8% și laptele și produsele lactate cu 4,3%. În același timp, zahărul s-a ieftinit cu 4,4%. În categoria bunurilor nealimentare, cele mai importante scumpiri au fost la încălțăminte – 5,2%, confecții – 5%, materiale de construcție – cu 3,9% și medicamente – cu 3,0%. În schimb, combustibilii și carburanții s-au ieftinit cu 3,4% comparativ cu februarie 2025. La serviciile prestate populației, cele mai semnificative creșteri anuale de prețuri au fost înregistrate la serviciile de alimentare cu apă potabilă și canalizare – cu 19,7%, energia electrică – cu 16,4%, alimentația publică – cu 11,6% și transportul de pasageri – cu 6,8%. În același timp, tarifele pentru gazele naturale au scăzut cu 12,4%, iar cele pentru energia termică cu 9,7%. Inflația în Moldova în comparație cu alte state În ceea ce privește inflația anuală, Republica Moldova, cu 5,1%, s-a situat sub nivelul înregistrat în Turcia (31,5%) și Islanda (5,2%), dar peste cel din Georgia (4,6%), Croația (3,8%), Lituania (3,6%), Bulgaria (3,3%), Estonia (3,1%), Slovenia și Macedonia de Nord (câte 2,9%), Cehia (1,4%) și Cipru (0,1%). Rata anuală a inflației în unele țări din regiune, în februarie 2026 față de februarie 2025 (%). Foto: Biroul Național de Statistică din Republica Moldova În 2025, Republica Moldova a înregistrat o rată medie a inflației de 7,7%, clasându-se pe locul 35 la nivel mondial. Potrivit datelor BNS, sectorul serviciilor a suferit cele mai mari scumpiri. Cel mai mult au crescut tarifele la energia electrică, cu 48% față de anul 2024, și la încălzirea centralizată, cu 35,3%. Inflația scade în România, dar rămâne tot cea mai mare din Uniunea Europeană România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată datele publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene. Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Danemarca (0,5%), Cipru (0,9%) și Cehia (1%). La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost: România (8,3%), Slovacia (4%) și Croația (3,9%). Comparativ cu situația din ianuarie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în 11 state membre, inclusiv în România (de la 8,5% până la 8,3%), a rămas stabilă în patru și a crescut în 12 țări membre. Sursa foto: Eurostat De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 1,9% în februarie, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 puncte procentuale). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Datele Eurostat arată că inflația de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a crescut până la 2,4% în zona euro, de la un nivel de 2,2%. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. AUTORUL RECOMANDĂ: Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor
Peștele din Nistru este periculos?
Ministrul Mediului din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, a recomandat să nu fie consumat peștele din râul Nistru. Potrivit oficialului, peștii ar fi putut inhala substanțe petroliere. În acest sens, oficialul a anunțat că va solicita Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) să preleveze probe din diferite zone ale Nistrului pentru a stabili dacă peștii au fost contaminați. Întrebat dacă recomandă consumul de pește din Nistru, ministrul a amintit că, începând cu 1 aprilie și până pe 15 iunie, este perioada de prohibiție. „Deci, apriori pescuitul este interzis, dar, având în vedere că peștii ar fi putut inhala aceste substanțe chiar și la începutul crizei de pe Nistru, este recomandat să nu consumăm acești pești de pe Nistru cel puțin în următoarele luni. Mai mult de atât, o să solicităm și ANSA să facă anumite probe din diferite locuri din Nistru, ca să vedem dacă peștii au fost contaminați într-o măsură sau alta”, a adăugat Hajder, pe 1 aprilie, în timpul unor declarații. Foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru La fel, autoritățile au anunțat că starea de alertă instituită anterior nu va fi prelungită, pentru că „situația pe râul Nistru s-a stabilizat”. Decizia guvernului de la Chișinău vine în urma ședinței organizate pe platforma Centrului Național de Management al Crizelor, „la solicitarea prim-ministrului în baza analizei de risc prezentate”. Cu toate acestea, echipele vor rămâne în teren pentru următoarele săptămâni și vor continua intervențiile active, inclusiv: monitorizarea zilnică a sectorului afectat al râului Nistru; menținerea în stare bună și înlocuirea celor 22 de baraje existente; împrăștierea materialului absorbant pentru limitarea poluării; acordarea unei atenții sporite stațiilor de captare; prelevarea probelor de apă de două ori pe săptămână. Creștinii ortodocși vor sărbători Floriile pe 5 aprilie. Floriile sunt sărbătorite în duminica dinaintea Paștelui, iar unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri legate de Duminica Floriilor este consumul de pește. Foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru Galerie foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru AUTORUL RECOMANDĂ: Peste 1,8 milioane de ouă și 350 de mii de păsări, distruse în Republica Moldova după depistarea unui antibiotic interzis Catastrofă ecologică în Republica Moldova: Mai multe lebede ar fi murit după poluarea masivă a Nistrului cu petrol din Ucraina
Ilie Bolojan, întrevedere cu premierul Alexandru Munteanu
România va continua să sprijine Republica Moldova atât în plan bilateral, cât și pentru a avansa în parcursul său european, a subliniat prim-ministrul Ilie Bolojan, marți, la întrevederea cu omologul său, premierul Alexandru Munteanu, aflat în vizită la București. „România susține parcursul european al Republicii Moldova și salută începerea negocierilor tehnice cu Uniunea Europeană. Vom sprijini continuarea acestui proces și la nivel politic. În același timp, experții români colaborează cu administrația de la Chișinău pentru alinierea legislației și practicilor la standardele europene”, a afirmat premierul Bolojan. Prim-ministrul Republicii Moldova a mulțumit premierului Ilie Bolojan si Guvernului României pentru sprijin și colaborare. „Guvernul României este pentru noi parte din familie. Lucrăm strâns împreună și avansăm proiectele noastre comune pe toate palierele”, a menționat prim-ministrul Alexandru Munteanu. Sursa foto: Facebook / Alexandru Munteanu Prim-miniștrii Ilie Bolojan și Alexandru Munteanu au analizat stadiul implementării proiectelor comune de interconectare, îmbunătățirea condițiilor de tranzit la frontieră pentru cetățeni și mărfuri, precum și colaborarea strategică în domeniile infrastructurii energetice și de transport, cu accent asupra preluării de către Portul Constanța a Portului Giurgiulești și a realizării Autostrăzii A8, Pașcani-Iași-Ungheni. Șeful Executivului român a încurajat creșterea schimburilor comerciale bilaterale și atragerea de investiții, factor ce va contribui la crearea de locuri de muncă și de noi oportunități pentru companii. Sursa foto: Facebook / Alexandru Munteanu Alexandru Munteanu: „Legătura noastră devine mai puternică ca niciodată” Premierul din Republica Moldova a scris pe rețelele sociale: „Mulțumesc, domnule Prim-ministru Ilie Bolojan, pentru prietenia pe care o purtați și pentru determinarea cu care construim, împreună, parcursul nostru spre marea familie europeană. Am discutat azi despre prioritățile noastre comune, precum dezvoltarea strategică a Portului Giurgiulești și accelerarea digitalizării proiectelor bilaterale, care vor reduce birocrația și vor apropia economiile noastre. De la podurile care unesc malurile de Prut, rețelele de energie care aduc lumină în case, până la școlile și teatrele unde ne vorbim aceeași limbă, legătura noastră devine mai puternică ca niciodată”. La întrevederea de la Palatul Victoria, alături de premierul Ilie Bolojan au participat, în delegația României, șeful Cancelarie Prim-Ministrului, Mihai Jurca, consilierul de stat Luminița Odobescu și ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian Leon Țurcanu. Sursa foto: Facebook / Alexandru Munteanu AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan s-a întâlnit cu premierul de peste Prut, Alexandru Munteanu. Ce au discutat cei doi 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Mesajul premierului Republicii Moldova: Malurile Prutului sunt tot mai aproape
Linia electrică Isaccea-Vulcănești a fost reparată integral, după avariile provocate de atacurile Rusiei
Linia electrică aeriană de 400 kV Isaccea – Vulcănești a fost reparată integral, după avariile în urma atacurilor rusești cu drone asupra infrastructurii energetice din regiunea de sud a Ucrainei. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Ministerul Energiei din Republica Moldova pe pagina de Facebook. „Vești importante pentru securitatea energetică a Republicii Moldova! Linia electrică aeriană de 400 kV Isaccea – Vulcănești a fost reparată integral după avariile provocate de atacurile Federaţiei Ruse cu drone asupra infrastructurii energetice din regiunea de sud a Ucrainei”, se arată în anunțul făcut de minister. Potrivit comunicatului, lucrările au fost finalizate de către partea ucraineană și, astfel, a fost restabilită capacitatea de interconectare și reabilitată securitatea aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova. „Lucrările au fost finalizate cu succes astăzi de către partea ucraineană, iar linia a fost testată sub tensiune, confirmând funcționarea în condiții de siguranță și stabilitate. Astfel, a fost restabilită capacitatea de interconectare și reabilitată securitatea aprovizionării cu energie electrică”, mai precizează Ministerul Energiei din Republica Moldova. Cu toate acestea, instituția subliniază că repunerea în funcțiune a liniei electrice nu anulează apelurile autorităților de a folosi raţional energia. „Totuşi, reparaţia şi repunerea în funcţiune a liniei nu înseamnă că apelurile noastre de a folosi raţional energia şi-au pierdut actualitatea. Vă îndemnăm în continuare să nu irosim energia, pentru că asta înseamnă facturi mai mari şi presiune suplimentară asupra sistemului energetic naţional”, se mai arată în mesajul transmis de minister. Stare de urgență în sectorul energetic în Republica Moldova În această săptămână, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat proiectul de hotărâre privind instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 25 martie 2026. Decizia a fost luată după ce principala linie electrică de alimentare a Republicii Moldova, linia Vulcăneşti – Isaccea, a fost deconectată în urma atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice civile din Ucraina. Această linie electrică reprezintă o legătură esențială prin care Republica Moldova importă energie din România, linie care traversează sudul Ucrainei.
Maia Sandu, la 108 ani de la Unirea din 1918: Unirea a însemnat o reîntoarcere vitală în familie
Maia Sandu a descris Unirea din 1918 drept un moment definitoriu pentru parcursul istoric al Republicii Moldova. „La 27 martie marcăm un eveniment care ne definește neamul. După o lungă ocupație a pământului nostru de Imperiul Rus, care a încercat să ne șteargă identitatea, limba, demnitatea națională”, notează Maia Sandu pe Facebook, adăugând: „Unirea din 1918 a însemnat o reîntoarcere vitală în familie”. Potrivit președintei de la Chișinău, Unirea a oferit forța necesară pentru ca populația să își păstreze identitatea în fața ocupației sovietice. „Adevărul istoric trebuie știut și rostit: pasul curajos de acum 108 ani a dat neamului nostru puterea de a rezista identitar în fața ocupației sovietice ulterioare, de a-și duce mai departe tradițiile, limba română, de a-și cere locul binemeritat ca parte a lumii libere”, spune lidera de la Chișinău. Șefa statului a evidențiat și relația actuală dintre România și Republica Moldova, evidențiind rolul Bucureștiului în dezvoltarea Moldovei și parcursul său european. „Chiar dacă timpurile vitrege ne-au despărțit, România ne este aproape, cu grijă și sprijin constant. Cu România la braț, vom reuși să îndeplinim dezideratul generației noastre – să revenim în familia europeană, să ne modernizăm și să ne protejăm democrația și pacea”, mai spune Sandu.
Vicepreședinte al Parlamentului European: Europa depinde mult prea mult de importuri de petrol din afară / Contextul în care Chișinăul e dat exemplu
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a spus că Europa depinde într-un procent mare de importuri de petrol din afară, respectiv până la două treimi din toate inputurile de energie. „Sunt membru în comisia de energie a PE. Despre petrol și gaz pot spune următorul lucru: Europa depinde muuuult prea mult de importuri de petrol din afară (până la două treimi din toate inputurile de energie). Locurile de unde vine petrolul sunt în mare parte dominate de dictatori și state ostile”, a scris Ștefănuță într-o postare pe Facebook. El a punctat că într-o astfel de situație, sunt doar câteva variante: întărirea dependenței față de „cineva care te joacă fix cum vrea” sau căutarea propriilor resurse. „1. Să îți întărești dependența de cineva care te joacă fix cum vrea. Asta doar amână scumpirea, te face și mai dependent, iar când inevitabilul se întâmplă, tu plătești factura. Asta au tot făcut Europa și statele membre. Amânare care acum ne costă enorm, mai ales că nu suntem întrebați de acțiunile care ne aduc des aici. 2. Cauți propriile resurse, știind însă că nu ai atâtea, nu vei avea niciodată atâtea încât să suplinești lipsa de pe piață”, a scris vicepreședintele PE în cadrul postării. Republica Moldova, dată exemplu Totuși, el a punctat și o altă variantă, care ține de autonomia energetică într-o astfel de situație. „Îți cauți cu toată energia.. AUTONOMIA. Prin investiții alternative, prin regenerabile, din care avem din plin. Prin taxarea companiilor de energie care în criză au mereu profituri uriașe și întoarcerea beneficiilor la oameni. Prin măsuri ce au a face cu transportul eficient, public și curat, printr-o viziune completă, nu tot o cârpeală”, a explicat Nicu Ștefănuță. El a dat exemplul Republicii Moldova în privința dezvoltării autonomiei, „reducându-și la maxim dependența de importuri rusești”. „Au trecut direct la ultimele tehnologii regenerabile, în loc să dea cu dreptul în stângul mereu cum facem noi. Boala lungă moarte sigură. Boala noastră lungă este frica de a se elibera de resurse de energie importate din locuri dubioase asupra cărora avem zero control”, a conchis acesta.
O turbină donată de Norvegia nu a ajuns în Moldova. Transportatorii au avertizat că podurile peste Prut s-ar putea prăbuși din cauza greutății
Anul trecut, Norvegia a decis să doneze Republicii Moldova o turbină de gaz, potrivit publicației Piața Auto. Norvegienii au dorit să ajute Moldova în criză energetică provocată de Rusia care a încetat să mai furnizeze gaze pentru regiunea separatistă transnistreană. Concret, Norvegia a anunţat că poate dona o turbină de 125 MW, care urma să fie instalată la o centrală din Chişinău. Conform sursei citate, intenția nu s-a putut materializa deoarece turbina nu a putut fi transportată până în capitala Moldovei. Turbina care are peste 100 de tone nu a putut ajunge în Moldova din cauza podurilor peste Prut considerate prea slabe pentru a susține un asemenea transport agabaritic. Cei care au planificat călătoria au avut în vedere o soluție tehnică care presupune montarea unor construcții metalice peste pod. Astfel, construcția provizorie preia o mare parte din greutatea transportului. Nici soluția menționată nu a putut fi implementată deoarece podurile dintre România și Moldova sunt prea lungi pentru montarea construcțiilor metalice. Nu în cele din urmă a fost analizată varianta introducerii turbinei în Moldova prin portul Giurgiulești. Experții au renunțat deoarece portul de la Dunăre nu are macaralele necesare unei astfel de operațiuni. Ca urmare, turbina de gaz a rămas în Norvegia.
Demers comun în Luna Pădurii. Diana Buzoianu: România și Republica Moldova plantează o pădure comună la Vama Sculeni
România și Republica Moldova vor desfășura în această lună o acțiune comună de împădurire la Vama Sculeni, de-a lungul ambelor maluri ale râului Prut. Demersul are loc cu ocazia unui parteneriat între ministerele mediului din cele două țări, a anunțat, sâmbătă, ministra Mediului, Diana Buzoianu. Acțiunea marchează începutul sezonului de plantare în România, odată cu Luna Pădurii, perioada dedicată anual activităților de împădurire desfășurate de silvicultori în toată țara. „Începe sezonul de plantare în România, odată cu Luna Pădurii – perioada în care silvicultorii din toată țara pornesc acțiunile de împădurire. În paralel, continuăm și proiectele de împădurire finanțate prin PNRR, prin care pornim plantări pe suprafețe importante din România. Anul acesta marcăm și un moment important de colaborare între state: parteneriatul dintre Ministerul Mediului din România și cel din Republica Moldova”, a scris Diana Buzoianu, sâmbătă, pe Facebook. Potrivit anunțului, plantarea va începe pe malul românesc al Prutului, cu participarea Romsilva, după care acțiunea va continua pe teritoriul Republicii Moldova, împreună cu specialiștii de la Moldsilva. „Vom planta o pădure comună la Vama Sculeni, de-a lungul ambelor maluri ale râului Prut. Începem plantarea pe partea României cu Romsilva, iar apoi continuăm pe partea Republicii Moldova, împreună cu colegii de la Moldsilva”, a adăugat ministra Mediului. Demersul este programat pe 14 martie. „Este mai mult decât o acțiune de plantare. Este un semnal că protecția naturii nu se oprește la granițe, iar pădurile viitorului se construiesc prin colaborare.Pe 14 martie plantăm copaci. Dar, mai ales, plantăm colaborare între două țări care împart aceeași viziune și aceeași responsabilitate pentru natură”, a completat Diana Buzoianu.
Noi detalii în cazul crimei de la Iași! Principalul suspect, o femeie, ar fi părăsit țara după ce l-a înjunghiat
O crimă cutremurătoare a ieșit la iveală într-o comunitate liniștită din județul Iași. Un bărbat în vârstă de 53 de ani a fost găsit mort în propria locuință, după ce lipsise de la serviciu mai bine de două săptămâni. Descoperirea macabră a fost făcută de un coleg și de un vecin, îngrijorați că acesta nu mai răspundea la telefon și nu mai fusese văzut din 12 februarie. Tragedia s-a petrecut în satul Bosia, din comuna Ungheni. Cei doi bărbați au mers la casa victimei, iar când au deschis ușa, l-au găsit întins pe podea, înjunghiat în piept. Potrivit martorilor, în locuință erau urme vizibile de sânge. La fața locului au intervenit echipaje de poliție și procurori, care au ridicat probe și au sigilat imobilul până la finalizarea cercetărilor. Declarațiile vecinilor se contrazic Vecinii spun că bărbatul nu era cunoscut ca fiind conflictual. „Nu s-a certat cu nimeni, nu a avut treabă cu nimeni în satul ăsta. Rămâi blocat când auzi așa ceva”, a declarat un localnic. O altă vecină susține însă că între victimă și partenera sa existau tensiuni frecvente. Principalul suspect ar fi părăsiț țara după comiterea crimei Bărbatul avea de aproximativ șase ani o relație cu o femeie din Republica Moldova. Potrivit anchetatorilor, aceasta ar fi părăsit România în noaptea de 13 februarie, cu trenul, la scurt timp după ce se presupune că ar fi avut loc crima. Verificările efectuate de Poliția de Frontieră arată că femeia a plecat din Gara Ungheni și a trecut în Republica Moldova, fără a mai reveni ulterior în țară. Primarul comunei Ungheni, Iulian Marcu, a confirmat că suspecta nu avea domiciliu în localitate și că traseul acesteia a fost stabilit cu exactitate de autorități. „Ea a părăsit România cu un tren la 12 noaptea, în ziua de 13 februarie. S-a identificat tot traseul care l-a făcut, când a ajuns în gară la Ungheni, a urcat din gara Ungheni și a plecat în Moldova și de atunci, din verificările celor de la Vamă și a Poliției de Frontieră, nu mai are intrări în România. Ea nici nu avea domiciliu în comună”, a precizat edilul. Surse din anchetă indică faptul că femeia este considerată principala suspectă. Localnicii spun că aceasta ar fi fost ultima persoană care a locuit în casa bărbatului și că, după dispariția ei, nimeni nu a mai observat mișcare în gospodărie. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași au deschis un dosar penal pentru omor și continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs fapta. Suspecta este căutată pentru a fi audiată, iar anchetatorii iau în calcul toate ipotezele. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate