Dronă Shahed, detectată în spațiul aerian al Republicii Moldova. A intrat din Ucraina și a fost urmărită timp de șase minute

Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău, drona a fost detectată joi, 20 august, la ora 3.16. Aparatul de zbor a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova dinspre localitatea Cotlovina, regiunea Reni, Ucraina, și s-a deplasat în direcția satului Etulia, din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia. Drona a fost urmărită de sistemele de supraveghere ale Armatei Naționale timp de aproximativ șase minute. La ora 3.22, aparatul a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova, deplasându-se din nou în direcția Ucrainei. Ministerul Apărării precizează că, potrivit informațiilor preliminare, obiectul zburător era de tip Shahed-136, cunoscut și sub denumirea Geran-2. Informația privind tipul aparatului este, deocamdată, prezentată ca o identificare preliminară. Incidentul s-a produs în contextul atacurilor aeriene desfășurate în cursul nopții de Federația Rusă asupra Ucrainei. Un nou episod după incidentele recente Autoritățile de la Chișinău nu au anunțat, până la această oră, victime sau pagube provocate de incident. Incidentul are loc pe fondul intensificării atacurilor aeriene asupra Ucrainei și în condițiile în care Republica Moldova se află în proximitatea zonelor afectate de război. În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău au raportat în mai multe rânduri situații în care drone asociate atacurilor asupra Ucrainei au ajuns în apropierea sau în interiorul spațiului aerian moldovenesc. Astfel de incidente evidențiază riscurile pe care războiul din Ucraina le generează pentru securitatea aeriană a Republicii Moldova și a statelor din regiune. Autoritățile continuă să monitorizeze situația și să evalueze circumstanțele în care aparatele de zbor pătrund în spațiul aerian național.
Șef de stat, implicat într-o provocare pentru copii: Lăsați telefoanele și deschideți o carte

Maia Sandu le-a reamintit copiilor provocarea lansată la începutul verii, când i-a îndemnat să lase din când în când telefoanele și tabletele deoparte și să deschidă o carte. „Mai țineți minte provocarea pe care v-am lansat-o la începutul verii? V-am îndemnat să lăsați din când în când telefoanele și tabletele deoparte, să deschideți o carte și să porniți într-o călătorie a imaginației”, a transmis Maia Sandu. Președinta Republicii Moldova spune că este curioasă să afle ce au citit copiii în ultimele luni și ce povești i-au impresionat. „Vara se apropie de sfârșit și sunt foarte curioasă să aflu unde v-au purtat cărțile în aceste luni. Ce ați citit? Ce personaj v-a plăcut cel mai mult? Ce poveste v-a făcut să râdeți, să visați sau să descoperiți ceva nou?”, a scris Maia Sandu. Copiii sunt invitați să-i scrie președintei Cei care vor să participe la provocare îi pot trimite Maiei Sandu un mesaj la adresa [email protected]. Copiii sunt rugați să spună cum se numesc, câți ani au și de unde sunt, câte cărți au citit în această vară și, mai ales, ce i-a impresionat cel mai mult. Maia Sandu anunță că, la începutul lunii septembrie, se va întâlni la Președinție cu cei mai înrăiți cititori. „Aștept cu drag mesajele voastre. Iar apoi, la începutul lui septembrie, cu cei mai înrăiți cititori ne vom întâlni la Președinție și vom vorbi despre cărțile și poveștile care ne-au însoțit în această vacanță”, a transmis șefa statului moldovean.
Nu am dat niciodată energie gratis Moldovei sau Ucrainei: Cristian Bușoi dezminte informația privind exportul gratis de electricitate

Invitat joi seara la Antena 3 CNN, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a vorbit despre criza din energie. Întrebat dacă România dă energie gratis Moldovei, Bușoi a răspuns că „nu am dat niciodată energie gratis Moldovei sau Ucrainei”. Energia, exportată „la prețul pieței” „Am dat energie la prețul pieței. Întotdeauna la prețul pieței”, a continuat el. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Energiei, „lucrurile acestea s-au explicat și s-au spus de mult. Ele amplifică o anumită retorică din zona domnului Georgescu, din zona partidelor extremiste”. Bușoi dezminte „falsa propagandă” „Am mai avut ocazia să vorbesc de-a lungul momentelor tensionate ale anului 2024-2025. Și atunci, în preajma alegerilor prezidențiale, a fost această falsă propagandă că am dat electricitate gratis Ucrainei și Republicii Moldova. Nu, o dăm la prețurile pieței”, a adăugat el. De asemenea, „dacă, cumva am fi într-o situație de criză, chiar și la prețurile pieței, exporturile ar fi limitate sau chiar oprite. Știți prevederele din hotărârea de guvern. Lucrul acesta (n. r. – exportul de energie gratis) nu se întâmplă și, evident, nu se va întâmpla nici în continuare”, a conchis Cristian Bușoi.
Chişinăul îşi recheamă ambasadorul de la Moscova pentru consultări după explozia unei drone în raionul Ştefan Vodă

Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, este rechemat în ţară pentru consultări după incidentul produs duminică în apropierea satului Crocmaz, din raionul Ştefan Vodă, unde o dronă a explodat. Localitatea se află la aproximativ 100 de kilometri de Chişinău. Decizia aceasta a fost anunţată luni de Ministerul moldovean de Externe, într-un comunicat de presă. Autorităţile de la Chişinău au condamnat incidentul şi au declarat că acesta reprezintă o încălcare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. „Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm incidentul produs în localitatea Crocmaz, raionul Ştefan Vodă, unde un aparat de zbor de tip dronă-rachetă a căzut şi a explodat. Acest incident reprezintă o încălcare gravă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi a pus în pericol siguranţa cetăţenilor noştri. Republica Moldova condamnă războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi consecinţele acestuia asupra securităţii ţării noastre şi a întregii regiuni”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. În urma incidentului, autorităţile moldovene au decis să îl recheame în ţară pentru consultări pe ambasadorul Republicii Moldova la Moscova. „Ministerul Afacerilor Externe recheamă ambasadorul Republicii Moldova la Moscova pentru consultări”, precizează comunicatul. Incidentul a avut loc duminică, în satul Crocmaz, unde poliţia a fost sesizată după producerea unei explozii puternice, urmată de izbucnirea unui incendiu de vegetaţie. Echipele ajunse la faţa locului au găsit fragmente despre care autorităţile au spus iniţial că ar proveni de la o dronă de luptă. Ulterior, reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei au precizat că ar putea fi vorba despre un aparat de tip „dronă-rachetă”, ceea ce, potrivit autorităţilor, ar fi o premieră. Din fericire, incidentul nu s-a soldat cu victime, dar fragmentele aparatului au fost proiectate pe o suprafaţă extinsă. Unele gospodării din zonă au fost afectate. Geamurile mai multor locuinţe au fost sparte. Specialiştii au stabilit că explozia s-a produs la o înălţime de aproximativ 2,5 metri, după ce aparatul de zbor a lovit un copac dintr-o fâşie forestieră. În urma impactului şi a exploziei, au fost provocate distrugeri pe o rază de aproximativ 800 de metri. Reacția președintei Maia Sandu Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat la rândul său incidentul şi a atras atenţia asupra riscurilor pe care războiul din Ucraina le aduce pentru Republica Moldova. „Condamn cu fermitate cea mai recentă încălcare a spaţiului nostru aerian. O dronă-rachetă a explodat în apropierea satului Crocmaz, din sudul Republicii Moldova. Acesta este un rezultat direct al războiului purtat de Rusia şi ne pune pe toţi în pericol. Riscul pentru vieţile oamenilor din regiunea noastră este real şi în creştere. Trebuie să înceteze”, a scris Maia Sandu pe X. Şi premierul moldovean Vasile Tofan a condamnat incidentul şi a spus că Republica Moldova trebuie să reacționeze imediat în ceea ce priveşte protejarea spaţiului său aerian. „Condamn acest război, războiul acesta ne afectează direct pe noi şi tot ce îmi doresc este să se termine cât mai repede. Noi trebuie să fim foarte duri în tot ce ţine de spaţiul nostru aerian”, a declarat, la rândul săi, premierul Vasile Tofan.
Dan Dungaciu avertizează asupra crizei energetice: Când ai un vulcan deasupra, nu stai să găsești soluții cu leucoplast

Dan Dungaciu a criticat măsurile luate în Republica Moldova pentru reducerea consumului de energie. El susține că acestea sunt precum un „leucoplast” aplicat peste un „vulcan care clocotește”. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Care au fost măsurile adoptate de oficialii din Republica Moldova? Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre situația din Republica Moldova, unde oficialii le-au cerut cetățenilor să reducă consumul de energie electrică și apă. El susține că astfel de măsuri reflectă nivelul de nemulțumire și lipsa de încredere în sistemul de putere. „Să știți că, apropo de asta, mă uitam în Republica Moldova, ei au făcut la fel. Oficialii au ieșit și au spus că trebuie să fie reduse (…). Deci asta ce măsoară? Măsoară o ură, o lipsă de încredere în sistemul de putere care-i fără precedent. De fapt, peste tot, aceste guvernări, de fapt, guvernează pe un vulcan,” a declarat sociologul. Autoritățile din Republica Moldova au impus măsuri pentru reducerea consumului de energie și apă, pe fondul crizei energetice și al nivelului scăzut al apei din Nistru. Printre măsuri se numără limitarea consumului în orele de vârf și restricționarea folosirii apei pentru activități neesențiale. „E un vulcan unde clocotește lava” Analistul compară situația cu un vulcan care clocotește, susținând că nemulțumirea oamenilor se acumulează și poate izbucni. Acesta subliniază că autoritățile nu pot apela la soluții temporare de tip „leucoplast”. „Dar vulcanul ăla nu are cum să se manifeste. E un vulcan unde clocotește lava. Evident că oamenii ăștia nu sunt (…). Când ai un vulcan deasupra, nu stai să faci soluții cu leucoplast, că astea nu țin,” a declarat analistul. Republica Moldova a decis să limiteze exporturile de energie electrică între orele 18:00 și 22:00. De asemenea, autoritățile au restricționat folosirea apei din Nistru pentru irigații, care poate fi făcută doar noaptea, între 21:00 și 06:00. „Am aruncat în aer ideea că există oameni care pot să gândească cu capetele lor” Dungaciu critică modul în care a fost gestionat sectorul energetic. El susține că centralele au fost închise înainte de a fi puse alternative în loc. Acesta menționează că numirile de miniștri ai Energiei nu au fost făcute întotdeauna pe baza competențelor. „Aici nu e partidul AUR, de persoana mea, sau Simion, sau Peiu, sau mai știu eu cine altcineva. Aici e vorba că, dacă noi facem asta, a doua zi am aruncat în aer ideea că există oameni care pot să gândească cu capetele lor în țara asta. De fapt, despre asta e vorba. Pentru că tot ce am spus noi, și dacă vă aduceți aminte că am spus și la emisiune, pleacă de la energie, de la neputință, de la închiderea tuturor centralelor, înainte de a pune ceva în loc. De toată ticăloșia asta pe care au făcut-o oameni care au stat la putere: miniștrii Energiei, partidele politice care au pus (…). Bun, că au pus doctori, ginecologi, la Energie (…). Pe la Agricultură, vă dați seama, adică ei așa au gândit, specialiștii noștri,” a declarat Dungaciu. În România, autoritățile au anunțat, la rândul lor, măsuri pentru reducerea consumului de energie în orele de seară, în special în cazul marilor consumatori industriali. Decizia vine după oprirea Unității 1 de la Cernavodă.
Scandal în Moldova: Delegație de talibani la Chișinău

Scandal în Republica Moldova după ce o delegație de rang înalt de la Ministerul Agriculturii, Irigațiilor și Zootehniei al Afganistanului, aflat sub administrația talibană, efectuează o vizită la Chișinău în perioada 2–7 august, la invitația Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova. După apariția informației în spațiul public și valul de reacții pe care l-a provocat, Ministerul de Externe din țara vecină a confirmat că membrilor delegației le-au fost eliberate vize de intrare în Republica Moldova și a anunțat verificări privind circumstanțele organizării vizitei. Delegație a Guvernului taliban din Afganistan, în vizită oficială în Republica Moldova Potrivit autorităților afgane, delegația este condusă de adjunctul ministrului Agriculturii și Zootehniei, Mawlawi Sadr Azam Osmani, iar deplasarea în Republica Moldova face parte dintr-un turneu oficial în Europa. Conform comunicatului publicat de Ministerul Agriculturii al Afganistanului, agenda vizitei include cooperarea în domeniul protecției plantelor, managementului integrat al dăunătorilor, tehnologiilor bazate pe feromoni, cercetării agricole, administrării livezilor comerciale și dezvoltării colaborării științifice și tehnice dintre cele două state. Totodată, sunt prevăzute întâlniri și reuniuni tehnice cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Explicațiile Ministerului de Externe Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova precizează că delegația care a sosit la Chișinău nu este vizată de sancțiuni internaționale. „Vizita a fost inițiată în contextul unor discuții purtate de producători agricoli locali cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova privind posibile exporturi cu caracter umanitar către Afganistan, țară care se confruntă cu o situație gravă de insecuritate alimentară. Precizăm că delegația care a sosit în Republica Moldova nu este vizată de sancțiuni internaționale. În același timp, menționăm că Republica Moldova respectă cu strictețe regimurile internaționale de sancțiuni și nu recunoaște guvernarea talibană din Afganistan. În acest context, comunicăm că nu vor avea loc întrevederi bilaterale sau contacte oficiale cu reprezentanții delegației. Guvernul a dispus verificarea modului în care au fost emise invitația și vizele, precum și revizuirea procedurilor interne”, se spune într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Chișinău. Val de reacții ironice după anunțul vizitei Anunțul privind vizita delegației de la Ministerul Agriculturii din Afganistan a provocat reacții ironice în spațiul public. Expertul în politici publice Valeriu Pașa a comentat: „Aici e greu ceva de comentat. Știrea este adevărată, așteptăm demisii.” La rândul său, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a criticat Guvernul PAS pentru organizarea vizitei, ironizând agenda discuțiilor. El a precizat că schimbul de experiență agricolă cu reprezentanții administrației talibane este nepotrivit. „Vai de capul nostru”, a concluzionat acesta. Jurnalistul Alex Cozer se întreabă cum talibanii au ajuns în Republica Moldova și dacă va fi al doilea stat, după Rusia, care va recunoaște regimul talibanilor. Criza din Afganistan Vizita are loc în contextul în care Uniunea Europeană nu recunoaște oficial guvernul taliban, deși în ultimii ani au existat contacte tehnice cu autoritățile de la Kabul. În iunie 2026, Comisia Europeană a confirmat că a primit pentru prima dată oficiali talibani la Bruxelles de la revenirea acestora la putere. Instituția europeană a precizat însă că dialogul privind returnarea migranților afgani nu echivalează cu recunoașterea adminsitrației talibate. Talibanii au ajuns la putere în Afganistan în 2021, după retragerea trupelor americane din țară, formându-și propriul guvern. În 2025, Federația Rusă a devenit prima țară din lume care a recunoscut oficial guvernul taliban. Anterior, președintele rus Vladimir Putin i-a numit pe talibani „aliați”, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că sunt „oameni raționali”.
Ilie Bolojan l-a primit pe premierul Vasile Tofan: România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul UE

Premierul demis Ilie Bolojan l-a primit, joi, pe prim-ministrul de la Chișinău, Vasile Tofan, la Palatul Victoria, el declarând că România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul UE, punând la dispoziţie experienţa acumulată ca stat membru şi acordând un sprijin politico-diplomatic. Bolojan îi mulțumește premierului Vasile Tofan că a ales România pentru prima vizită externă „Îi mulţumesc domnului prim-ministru Tofan pentru faptul că a ales România pentru prima sa vizită oficială după investirea în funcţie. Este un gest simbolic care confirmă încă o dată caracterul special al relaţiei dintre România şi Republica Moldova. Îi urez mult succes în această funcţie importantă în serviciul cetăţenilor Moldovei”, a declarat Ilie Bolojan. El a precizat că sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne ferm şi l-a asigurat de acest lucru. „Discuţiile noastre s-au concentrat pe agenda de cooperare bilaterală. Avem proiecte în domenii precum energie, transporturi, educaţie, cultură şi mediu, precum şi acţiuni comune pe care trebuie să le ducem la bun sfârşit. Tot ceea ce facem împreună este menit să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor noştri, să încurajeze dezvoltarea economică, investiţiile şi schimburile comerciale bilaterale şi să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană”, a arătat premierul demis. Bolojan: „Sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne ferm” Bolojan a mai spus că cel mai important proiect strategic comun este avansarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. „România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul Uniunii Europene, punând la dispoziţie experienţa acumulată ca stat membru şi acordând un sprijin politico-diplomatic. Republica Moldova a înregistrat deja performanţe foarte bune în acest proces, odată cu începerea negocielor de aderare pentru clasterele 1. Valori fundamentale şi 6. Relaţii externe. Sperăm că până la sfârşitul acestui an, la nivelul Uniunii Europene, să fie luate deciziile politice necesare pentru deschiderea negocielor privind celelalte patru clastere”, a subliniat el. Prim-ministrul demis al României a menţionat că, în ceea ce priveşte proiectele strategice comune, a discutat cu prim-ministrul Tofan stadiul implementării acestora, cu un accent special pe interconectarea în domeniile transporturilor şi energiei. „Colegii de la Ministerul Energiei se coordonează cu omologii din Moldova pentru a găsi cele mai bune soluţii de depăşire a dificultăţilor generate de actalul context de securitate. Avem atât o criză în domeniul energiei electrice, dar şi una în domeniul combustibililor. Am discutat despre realizarea a două noi linii de interconectare, de 400 kV, Suceava-Bălţi şi Gutinaş-Străşeni. Guvernul României a aprobat în primăvară hotărarea de guvern în declararea părţii de pe teritoriul României ca proiect de importanţă naţională privind reţeaua electrică de transport”, a anunţat el. Bolojan a mai declarat că, în domeniul infrastructurii, anul trecut au început lucrările la podul Ungheni, primul pod la nivel de autostradă la standard de europene, care va conecta Republica Moldova de reţeaua europeană de transport prin România. „Lucrările vor fi finalizate până la sfârşitul acestui an. În acest sens, salutăm semnarea, la 2 iulie anul acesta, a acordului bilateral pentru conexiunea de la Ungheni, un pas înainte necesar pentru finalizarea proiectului. După cum ştiţi, România a obţinut o finanţare importantă prin programul SAFE pentru a conecta acest pod la Autostrada A8, iar ca parte a proiectului vor exista lucrări de infrastructură şi în Republica Moldova, inclusiv primul segment de autostradă la standard de europeană”, a precizat premierul interimar. El a mai anunţat că se avansează şi în ceea ce priveşte infrastructura feroviară. „În aprilie a avut loc testarea liniei Fălciu-Cantemir şi, după cum ştiţi, traficul pe această linie a fost sistat complet în ultimii 17 ani. Prin redeschiderea acestei conexiuni, România şi Republica Moldova recuperează un punct important de trecere a frontierei feroviare”, a subliniat el. Bolojan a spus că a discutat şi aspectele legate de situaţia regională şi internaţională, marcată de provocări şi ameninţări majore în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. „Avem o evaluare comună asupra acţiunilor ostile ale Federaţiei Ruse şi cu privire la efectele acestora asupra statelor vecine. Menţionez, printre altele, încălcările repetate ale spaţiului aerian al României în ultima perioadă. Situaţii similare au fost înregistrate şi în Republica Moldova. Condamnăm ferm continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi orice acţiuni de încălcare a spaţiului aerian sau maritim al statelor noastre”, a mai declarat el.
Nicușor Dan, întâlnire cu Vasile Tofan: Am reconfirmat sprijinul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova

„M-am bucurat să îl primesc astăzi la Palatul Cotroceni pe noul prim-ministru al Republicii Moldova, Vasile Tofan, cu ocazia primei sale vizite externe de la preluarea mandatului”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Nicușor Dan. Întâlnirea a reprezentat un prilej pentru reafirmarea relației București-Chișinău și pentru reconfirmarea angajamentului celor două state de a continua proiectele comune, spune Dan. „Am reafirmat caracterul privilegiat al relației dintre România și Republica Moldova și angajamentul nostru de a continua dezvoltarea proiectelor comune, în special în domeniile economic, energie și transporturi. Aceste proiecte contribuie la consolidarea rezilienței și prosperității ambelor state și a întregii regiuni”, mai transmite șeful statului. De asemenea, liderul de la București a reafirmat sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. „De asemenea, am reconfirmat sprijinul ferm și consecvent al României pentru parcursul european al Republicii Moldova și am salutat deschiderea primelor clustere de negociere”, mai spune președintele. Vasile Tofan, noul premier al Republicii Moldova se află în prima vizită în România. Șeful Guvernului de la Chișinău se întâlnește și cu premierul interimar Ilie Bolojan.
Preasfințitul Antonie, întronizat Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei

Ceremonia de întronizare a avut loc prin delegatul Patriarhului, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care i-a înmânat noului mitropolit însemnele rangului mitropolitan – mantia, crucea, engolpionul, camilafca și cârja arhierească. Patriarhul Daniel amintește în document că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe Episcopul de Bălți, PS Antonie, în ședința din 2 iulie 2026, pentru ocuparea scaunului vacant de Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei, în urma procedurilor statutare desfășurate în cadrul Mitropoliei Basarabiei. IPS Antonie a fost ales pentru „statornicia în dreapta credință” În Gramata Patriarhală se arată că IPS Antonie a fost ales pentru „statornicia în dreapta credință”, pregătirea sa teologică și activitatea desfășurată în cadrul Mitropoliei Basarabiei, inclusiv ca Episcop de Bălți din anul 2018. Prin actul de întronizare, noul mitropolit primește autoritatea canonică de a conduce Arhiepiscopia Chișinăului și Mitropolia Basarabiei, de a numi clerici și conducători ai așezămintelor monahale și de a exercita toate atribuțiile prevăzute de canoanele și statutul Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul Daniel îi cere noului Mitropolit al Basarabiei să păstreze comuniunea cu Patriarhia Română și Sfântul Sinod, să consolideze viața bisericească în Republica Moldova, să colaboreze cu autoritățile și cu celelalte culte și să sprijine păstrarea identității spirituale și culturale a românilor din Basarabia. Totodată, Patriarhul îi îndeamnă pe clericii și credincioșii din Arhiepiscopia Chișinăului să îl primească pe noul lor ierarh „cu dragoste, ascultare și împreună-lucrare”, pentru întărirea unității Ortodoxiei românești în Republica Moldova. Cine este ÎPS Antonie ÎPS Antonie s‑a născut la data de 29 mai 1963, în localitatea Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, Republica Moldova, primind la botez numele Anatol. A urmat şcoala medie de cultură generală din satul Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Igienă şi Epidemiologie din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, Republica Moldova. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a obținut licența. Și‑a completat formarea prin stagii de specializare și cercetare în Elveţia, potrivit mitropoliabasarabiei.md. La 6 ianuarie 2011 a fost tuns în monahism în Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul”, primind numele Antonie. A fost hirotonit ierodiacon și ieromonah, iar ulterior hirotesit protosinghel şi arhimandrit. Înainte de alegerea în treapta arhieriei a îndeplinit diferite responsabilități administrative, pastorale și academice, implicându‑se activ în viața Bisericii și în cercetarea teologică. La 22 mai 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l‑a ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului cu titlul „de Orhei”, iar în data de 24 mai 2014 este hirotonit în treapa de episcop, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. În data de 24 mai 2018 este ales Episcop de Bălţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Pe lângă activitatea pastorală și administrativă, Preasfințitul Părinte Antonie desfășoară o bogată activitate academică și publicistică. A publicat peste 200 de articole și studii în reviste de specialitate și publicații bisericești.
Sute, ba chiar mii de permise de conducere românești, găsite la o groapă de gunoi din Republica Moldova. Explicațiile autorităților

ONG-ul Garda Națională de Mediu din Republica Moldova a reclamat că ar fi găsit „sute, ba chiar mii de permise de conducere româneşti” la o groapă de gunoi şi a cerut demararea unei anchete. Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări a transmis că este în legătură cu autorităţile din ţara vecină şi se fac verificări, însă „simpla asemănare vizuală cu un permis de conducere românesc nu este suficientă pentru a confirma autenticitatea acestuia”. Loading … Garda Naţională de Mediu din Republica Moldova reclamă, într-o postare pe Facebook, că a găsit la groapa de gunoi de la Porumbeni, raionul Criuleni „sute, ba chiar mii de permise de conducere româneşti”. ONG-ul a publicat o înregistrare video de la groapa de gunoi, cerând autorităților să ia măsuri imediate. Activiștii au relatat că au fost chemați la Porumbeni din cauza deșeurilor medicale găsite în gunoi. La sosire, au găsit într-adevăr tone de plastic și instrumente medicale, precum și numeroase permise de conducere românești. Inspectoratul pentru Protecția Mediului s-a autosesizat Autorii imaginilor spun că s-au deplasat la fața locului și, pe lângă miile de tuburi de perfuzii şi tonele de plastic, au găsit şi sute de permise de conducere românești aruncate. Pentru a elucida cazul, inspectorii de mediu au demarat o anchetă și vor evalua prejudiciul adus mediului înconjurător. Totodată, vor fi sesizate organele competente cu privire la actele depistate. Direcţia Permise: Simpla asemănare vizuală nu este suficientă pentru a confirma autenticitatea Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări a transmis, duminică după-amiază, că au fost demarate verificări. „Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări a luat act de informaţiile apărute în spaţiul public privind documentele identificate în Republica Moldova. În acest moment, autenticitatea documentelor şi circumstanţele în care acestea au ajuns în locaţia respectivă nu sunt confirmate oficial. Simpla asemănare vizuală cu un permis de conducere românesc nu este suficientă pentru a confirma autenticitatea acestuia”, au transmis oficialii instituţiei. Aceştia subliniază că sunt în legătură cu autorităţile competente din țara vecină, în vederea clarificării tuturor aspectelor. „În funcţie de rezultatele verificărilor şi de informaţiile transmise prin canalele de cooperare instituţională, vor fi dispuse măsurile legale care se impun. Până la finalizarea verificărilor, nu ne putem pronunţa cu privire la autenticitatea documentelor, provenienţa acestora sau împrejurările în care au fost identificate”, au mai precizat oficialii Direcţiei Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări.