UE pregătește deschiderea a două noi clustere de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova
Ambasadorii statelor membre ale UE au făcut miercuri, 7 octombrie, un nou pas în procesul de aderare al Ucrainei și Republicii Moldova, pregătind terenul pentru deschiderea, săptămâna viitoare, a două grupuri tematice, așa-numitele „clustere”, din cadrul negocierilor de extindere. Țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană trebuie să se alinieze standardelor blocului comunitar prin implementarea unor reforme, împărțite în șase grupuri tematice, potrivit Kyiv Independent. Pe 7 octombrie, ambasadorii au convenit să avanseze cu cele mai mari două grupuri, „piața internă” și „competitivitatea”, care acoperă domenii largi ale economiei. Clusters of negotiating chapters. Sursa foto: Comisia Europeană Clusters of negotiating chapters. Sursa foto: Comisia Europeană Decizia se aplică și Republicii Moldova, fiindcă Uniunea Europeană a corelat politic procesele de aderare ale celor două țări. În practică, autoritățile de la Chișinău au fost nevoite să aștepte, după ce Ungaria a blocat candidatura Ucrainei la UE până când Kievul nu a făcut progrese în ceea ce privește drepturile minorității sale de limbă maghiară. Ulterior, după negocieri și discuții, Budapesta și Kievul au ajuns la un acord politic privind drepturile minorităților la începutul acestei veri. Acest lucru a permis deschiderea primelor două grupuri tematice în iunie și iulie, cele referitoare la statul de drept și relațiile externe. Progresele au stagnat însă din nou, după ce Ungaria a cerut Ucrainei să adopte o lege care să pună în aplicare modificările privind educația minorităților naționale, prevăzute în acordul din vară. Proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului ucrainean pe 2 octombrie, ceea ce ar fi fost suficient pentru ca ambasadorii UE să poată avansa, însă procesul mai are câteva etape de parcurs. Ultimele măsuri pe care Ucraina la are de luat Mai întâi, Ucraina trebuie să transmită Uniunii Europene o poziție de negociere scrisă. Potrivit informațiilor disponibile, documentul este deja pregătit. Ulterior, un grup de lucru al UE, format din experți tehnici din cele 27 de state membre, trebuie să stabilească poziția comună a blocului. Aceasta trebuie apoi adoptată de ambasadorii și miniștrii celor 27 de state UE. În plus, dacă Parlamentul Ucrainei nu adoptă legea privind minoritățile pe 12 octombrie, reuniunea oficială pentru deschiderea grupurilor tematice, programată pentru ziua următoare, nu va mai putea avea loc. Dacă toate etapele se desfășoară conform planului, UE ar urma să deschidă următoarele două grupuri de negociere cu Ucraina și Republica Moldova în cadrul Conferinței Interguvernamentale de la Luxemburg, pe 13 octombrie. „Conform tratatelor, avem nevoie de două decizii luate în unanimitate: una pentru acordarea statutului de candidat și alta pentru finalizarea procesului”, a declarat Marta Kos, comisarul UE pentru Extindere, în cadrul unei discuții cu membri ai Parlamentului European, pe 7 octombrie. „Însă, între aceste etape, avem acum de parcurs 150 de pași, chiar și pentru simpla transmitere a unei scrisori către o țară candidată”, a exclamat indignată comisarul. Dacă totul decurge conform planului, deschiderea celor două grupuri de negociere ar putea permite Ucrainei să beneficieze de noua inițiativă a CE privind „integrarea graduală”, prezentată pe 6 octombrie. Aceasta ar însemna că, pe măsură ce implementează reformele, Ucraina ar urma să înceapă să aibă parte de unele avantaje ale apartenenței la UE.
Nicușor Dan, mesaj cu prilejul Zilei Unității Germane: România și Germania au dezvoltat o relație extrem de puternică
Ambasada Germaniei la București a organizat luni seară o recepție cu prilejul Zilei Unității Germane, care marchează reunificarea țării la 3 octombrie 1990. „Regret că nu pot să fiu fizic în această seară alături de dumneavoastră pentru a celebra Ziua Unității Germane. Este însă o bucurie și o onoare să vă transmit prin acest mesaj cele mai calde urări cu prilejul acestei sărbători importante”, a transmis Nicușor Dan. Nicușor Dan: Reunificarea Germaniei a schimbat cursul Europei Președintele a amintit că în acest an s-au împlinit 36 de ani de la reunificarea Germaniei, pe care a descris-o drept un moment istoric care „a schimbat nu doar destinul Germaniei, ci și cursul întregii Europe”. „Pentru România, 3 octombrie 1990 are o semnificație aparte. Căderea zidului Berlinului, cu mai puțin de un an înainte, ne-a dat speranță într-un moment în care România se afla încă sub dictatura comunistă. La doar câteva săptămâni distanță, Revoluția Română avea să ne deschidă și nouă drumul către libertate. România și Germania au parcurs, fiecare în felul său, drumul dificil al transformării după comunism. Ne-a unit însă aceeași aspirație către libertate, către democrație și pace. Pe aceste valori s-a construit, după 1989, relația dintre țările noastre, care a devenit astăzi o prietenie strânsă și un parteneriat solid”, a spus Nicușor Dan. Șeful statului a subliniat rolul comunității românești din Germania, al minorității germane din România și al germanilor originari din România, despre care a spus că reprezintă „punți vii între societățile noastre”. Germania, principalul partener comercial al României Președintele a amintit și vizita sa la Berlin din iulie 2025 și discuțiile cu președintele german Frank-Walter Steinmeier și cancelarul Friedrich Merz. „Germania este azi principalul partener comercial al României, iar cooperarea noastră economică susține locuri de muncă, investiții și inovație”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a vorbit și despre cooperarea dintre România și Germania în plan european și în cadrul NATO „Împărtășim aceeași viziune asupra unei Europe mai sigure, mai competitive și mai unite. Suntem uniți în sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova și în susținerea consolidării securității europene, inclusiv în regiunea Mării Negre. Participarea Germaniei la misiunea NATO de poliție aeriană consolidată în România este un exemplu concret al solidarității și al angajamentului nostru comun. Pentru acest sprijin, doamnă ambasador, vă adresez sincere mulțumiri”, a declarat șeful statului. „România și Germania au dezvoltat o relație extrem de puternică, iar astăzi suntem pe deplin hotărâți să o aprofundăm, lucrând împreună pentru o Europa mai sigură, mai prosperă și mai unită. La mulți ani Germaniei, la mulți ani poporului german!”, a încheiat președintele.
Republica Moldova e pe cale să reușească unde România a eșuat. Reforma administrativ-teritorială. Dispar 32 de consilii raionale și rămân doar trei regiuni
Republica Moldova face reforma pe care o evită politicienii români. Cele 32 de consilii raionale din țara vecină urmează să fie lichidate în cadrul reformei administraţiei publice locale, iar din 2027, după următorul scrutin local, nivelul II al administraţiei va fi reprezentat de trei consilii regionale, cu sediile la Bălţi, Chişinău şi Cahul. Asta în timp ce la noi, majoritatea comunelor au sub 3.000 de locuitori, cea mai mică având aproximativ 90 de oameni, iar reforma administrativ-teritorială este în promisiunile tuturor politicienilor de 35 de ani, însă nu se întâmplă niciodată. România are aceeași împărțire administrativă ca în anii 1960, când s-a făcut ultima reformă. Republica Moldova renunță la sistemul administrativ moștenit din perioada sovietică Loading … Republica Moldova se confruntă, ca și România, cu o fărâmițare excesivă a teritoriului, cu depopularea multor comune și cu costuri de administrare nesustenabile. Conceptul reformei administrative, prezentat de Guvernul de la Chișinău prevede că cele 32 de raioane vor fi desființate și comasate în trei regiuni: Nord, Centru și Sud. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar Găgăuzia își menține statutul special. Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul doi. În România, însă, o reformă administrativ-teritorială de asemenea amploare ar fi mai dificil de pus în practică. În țara vecină nu există opoziția unor „baroni locali” precum în România. Și aici vorbim despre o opoziție din partea unor partide față de posibilitatea ca județele controlate de ei să dispară. Unele probleme mai vizează posibilitatea apariției unor enclave etnice maghiare. De asemenea, nu se înțelege exact care va fi forma de organizare a diferitelor regiuni de dezvoltare și ce atribuții administrative ar primi acestea. Din raioane, în regiuni Prima schimbare anunțată de Guvernul de la Chișinău este ca unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II vor fi denumite regiuni. „Crearea regiunilor este o etapă necesară în modernizarea R. Moldova – reducem numărul, birocrația și atribuțiile acestora. Mandatul regiunilor va fi unul restrâns, axat pe susținerea dezvoltării regionale și a cooperării între primării. Autoritățile regionale vor analiza prioritățile din aria geografică corespunzătoare și le vor sintetiza într-un plan de dezvoltare și într-un portofoliu de proiecte intercomunitare și regionale. Ele vor pregăti și implementa aceste proiecte împreună cu primăriile și vor oferi, la solicitare, asistență pentru proiectele locale ale primăriilor”, se arată în conceptul Guvernului de la Chișinău. De asemenea, noile regiuni vor funcționa ca „parteneri-cheie și promotori direcți” în accesarea și implementarea programelor europene de coeziune, dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră. „Serviciile prestate de actualele raioane nu vor fi transferate la sediul regiunilor, dimpotrivă – serviciile, ghișeele, actele necesare oamenilor rămân în localități. Regiunile nu vor presta servicii publice – acestea vor fi asigurate de primării sau de structuri teritoriale ale administrației publice centrale și operatorii competenți. Regiunile vor planifica investițiile regionale și vor iniția proiecte”, notează sursa citată. Foto: Facebook / Guvernul Republicii Moldova 3 regiuni, 3 municipii de nivelul al doilea și UTAG A doua schimbare este ca cele 32 de raioane vor fi reorganizate în trei regiuni administrative: Nord, Centru și Sud și municipiul Taraclia. Regiunile Nord, Centru și Sud vor reuni teritoriile a 31 de raioane, iar actualul raion Taraclia va fi reorganizat prin constituirea municipiului Taraclia, cu statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul II. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea distincte. De asemenea, Guvernul de la Chișinău precizează că UTA Găgăuzia își va păstra nivelul special de administrare prevăzut de legislație. Delimitarea noilor regiuni va urma, în linii generale, configurația actualelor regiuni de dezvoltare, cu două excepții: raionul Taraclia și municipiul Bălți. „Constituirea municipiului Taraclia ca unitate administrativ-teritorială distinctă de nivelul al doilea ține seama de particularitățile etnoculturale și lingvistice ale zonei”, se explică în concept. Noile regiuni vor avea consilii regionale alese direct de locuitori. Președinții regiunilor vor fi aleși de consiliile regionale, din rândul consilierilor. Numărul consilierilor va fi stabilit în funcție de populația regiunii, conform pragurilor prevăzute de Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală. Regiunea Nord va cuprinde teritoriile a unsprezece raioane actuale: Briceni, Dondușeni, Drochia, Edineț, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei și Soroca și va avea 514.105 de locuitori. Sediul autorităților regionale respective este prevăzut în municipiu Bălți. Municipiul Bălți va rămâne însă o unitate administrativ-teritorială distinctă de nivelul al doilea și nu va face parte din Regiunea Nord. Populația și bugetul municipiului vor rămâne separate de cele ale regiunii. Regiunea Centru va cuprinde teritoriile a treisprezece raioane actuale: Anenii Noi, Călărași, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Șoldănești, Strășeni, Telenești și Ungheni și va avea 670.088 de locuitori. Sediul autorității regionale respective este prevăzut în municipiul Chișinău. Municipiul Chișinău nu este inclus în teritoriul, populația și bugetul regiunii. Regiunea Sud va cuprinde teritoriile a șapte raioane actuale: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căușeni, Cimișlia, Leova și Ștefan Vodă și va avea 280.237 de locuitori. Sediul autorității regionale este prevăzut în municipiul Cahul. Raionul Taraclia va fi reorganizat în municipiul Taraclia, cu statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul al doilea. Legea va stabili modul în care vor fi reprezentate localitățile din actualul raion, cum vor fi exercitate competențele de autoritate publică locală de nivelul al doilea și cum va fi asigurată finanțarea municipiului. Municipiile Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar UTA Găgăuzia își va păstra statutul juridic special. Taraclia, Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia nu vor face parte din cele trei regiuni. Avertismentul experților Experții din Republica Moldova avertizează că reforma administrativ-teritorială poate genera nemulțumiri. Un exemplu este Taraclia, care, cu aproximativ 20.000 de locuitori, ar urma să aibă statut special, în timp ce Ungheni, cu circa 40.000, nu ar avea un statut similar. Nici Bălți, care ar fi trebuit să aibă o lege specială, nu o are. O altă problemă invocată este mutarea puterii politice locale către noile centre de putere. În plus, reforma poate fi exploatată de propaganda rusă pentru a prezenta reforma ca măsură impusă de Bruxelles. Experții avertizează și asupra riscului repetării experienței județelor, abandonate după revenirea Partidului Comunist
MAE de la Chișinău anunță prima măsură după incursiunile cu drone și rachete în spațiul aerian al Republicii Moldova
Într-o postare pe pagina de Facebook, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău și i-a înmânat o notă de protest după ce, sâmbătă, trei rachete și două drone au survolat neautorizat spațiul aerian al țării și au explodat în apropierea unor localități din patru raioane. „Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău și i-a înmânat o notă de protest în urma survolării neautorizate a spațiului aerian al Republicii Moldova de către cinci drone și rachete, care au explodat în apropierea unor localități din patru raioane”, a transmis MAE de la Chișinău. Ministerul atrage atenția asupra gravității incidentului, precizând că acesta „a pus în pericol viața și securitatea cetățenilor” și a provocat incendii și pagube materiale. În nota de protest transmisă reprezentantului diplomatic rus, autoritățile de la Chișinău solicită Federației Ruse să respecte „suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova” și să ia măsuri pentru prevenirea repetării unor asemenea incidente. Maia Sandu: Cinci drone și rachete au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova în 15 minute Sâmbătă dimineață, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat, într-un mesaj pe Facebook, că cinci drone și rachete au încălcat sâmbătă dimineața spațiul aerian al țării, într-un interval de doar 15 minute. „În această dimineață, în doar 15 minute, cinci drone și rachete au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și au explodat în apropierea unor localități din patru raioane. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei pune în pericol direct viața cetățenilor noștri. Rusia poate opri acest război chiar astăzi, iar cât timp continuă să atace, Ucraina are nevoie de sprijin pentru a-și apăra oamenii și a proteja și pacea noastră”, a transmis Sandu. Poliția a anunțat, de asemenea, că au fost raportate explozii în extravilanul unor localități din raioanele Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi și Hâncești, iar fragmente de drone au fost găsite în mai multe zone.
Republica Moldova instituie stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru 60 de zile. Aproape 60% din energia electrică va fi importată
Propunerea Guvernului care vizează o stare de urgență de 60 de zile urmează să fie înaintată Parlamentului Republicii Moldova pentru examinare și aprobare. Potrivit Guvernului, aproximativ 59% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova va trebui acoperit din import în această iarnă. În orele de vârf, necesarul este estimat la 400-450 MW, în condițiile în care aproximativ 360 MW reprezintă capacitate garantată. În ceea ce privește gazele naturale, peste 90% din necesarul pentru sezonul rece este deja contractat. Guvernul precizează că în prezent nu există riscul unei insuficiențe a volumelor, însă prețurile de pe piețele internaționale generează riscuri financiare și necesită resurse suplimentare pentru achiziții și completarea stocurilor obligatorii. Situația carburanților s-a îmbunătățit în ultimele săptămâni. Stocurile au crescut de la aproximativ 3,5 zile de consum la începutul lunii august la circa 10 zile în prezent, iar numărul stațiilor care raportează lipsuri a scăzut de la 109 la mai puțin de șapte. Cu toate acestea, autoritățile avertizează că riscurile se mențin, pe fondul perturbărilor de pe piețele regionale și internaționale. În sectorul hidrologic, Guvernul invocă deficitul sever de apă de pe râurile Nistru și Prut, care poate afecta capacitatea de captare și alimentarea populației cu apă potabilă. Sprijinirea populației, o prioritate Autoritățile subliniază că sectoarele energetic și hidrologic sunt interconectate: infrastructura de apă depinde de alimentarea cu energie electrică, în timp ce seceta afectează producția de energie hidro. Instituirea stării de urgență ar permite adoptarea unor măsuri pentru menținerea stocurilor și a importurilor, protejarea consumatorilor și a infrastructurii critice și prevenirea penuriilor și întreruperilor. Măsurile urmăresc asigurarea continuității furnizării energiei, căldurii, apei și carburanților. Premierul Vasile Tofan a subliniat că sprijinirea populației rămâne o prioritate, în condițiile presiunilor tot mai mari asupra gospodăriilor. „Anul trecut am acoperit 620 de mii de gospodării și, probabil, în acest an această cifră va fi chiar mai mare”, a declarat Vasile Tofan. Premierul a precizat anterior că Guvernul va trebui să suplimenteze fondurile destinate compensațiilor pentru sezonul rece, în condițiile creșterii prețurilor la energie și ale riscurilor de pe piețele internaționale.
Alertă de dronă în Republica Moldova. Poliția face verificări în Orhei și Călărași
Prima sesizare a fost înregistrată în jurul orei 01:50, la Poliția din Orhei. Un locuitor al satului Berezlogi a anunțat că a observat pe cer un obiect zburător asemănător unei drone. În jurul orei 02:00, Poliția din Călărași a primit o a doua sesizare, de această dată de la un locuitor al satului Dereneu. Acesta a relatat că a văzut o lumină puternică pe cer, urmată de o explozie. Autoritățile au început verificările în zonele indicate, însă în urma cercetărilor preliminare, nu au fost găsite fragmente, urme de impact sau incendii care să confirme explozia unei drone. „Imediat, polițiștii au intervenit și au efectuat verificări în zonele indicate. În urma cercetărilor preliminare și a examinării terenului, inclusiv în extravilanul localităților menționate, nu au fost depistate fragmente, urme de impact sau incendii care să confirme producerea unei explozii la sol ori căderea vreunui obiect.”, au transmis pe Facebook autoritățile de la Chișinău. Poliția continuă verificările pentru stabilirea exactă a circumstanțelor cazului.
Mai multe drone au survolat Republica Moldova. Una a căzut și a luat foc
În jurul orei 4.00, patrulele Poliției de Frontieră din Republica Moldova au observat mai multe aparate de zbor necunoscute în zona localității Căplani. Două dintre acestea au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova pe direcția Olănești–Cistovodnoe, iar un alt aparat a fost observat deasupra localității Căplani, deplasându-se din direcția Crocmaz și părăsind ulterior spațiul aerian al Republicii Moldova pe direcția Căplani–Crutoiarovca. La ora 5.19, partea ucraineană a informat Poliția de Frontieră că, la aproximativ 1,5-2 kilometri de frontiera de stat, în direcția extravilanului localității Troițcoe, a fost observată căderea unui obiect, urmată de un incendiu. O patrulă a Poliției de Frontieră s-a deplasat în zonă, iar verificările sunt în desfășurare pentru stabilirea circumstanțelor și identificarea eventualelor fragmente sau obiecte căzute. Reacția MAE Separat, Ministerul Afacerilor Externe din Republica Moldova a anunțat că, în apropierea localității Colonița, în urma unei deflagrații, au fost depistate componente asemănătoare celor ale unei drone fără pilot, dotată cu sistem de propulsie turboreactiv. MAE a condamnat incidentul și a afirmat că acesta reprezintă o consecință a războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Ministerul susține că orice pătrundere neautorizată în spațiul aerian al Republicii Moldova este inacceptabilă și reprezintă o încălcare gravă a suveranității țării.
Zelenski la CBS: Rusia a atacat intenționat Moldova cu drone în timp ce avionul meu era aici / A încălcat și spațiul aerian al României
Într-un interviu acordat CBS News și citat de Kyiv Independent, liderul ucrainean a spus că o dronă rusească de tip Shahed aproape a lovit avionul său la decolarea din Moldova, cu câteva zile înainte. „Avionul meu prezidențial era acolo și de aceea au atacat Moldova”, a spus Zelenski, potrivit CBS News. Întrebat dacă Rusia a urmărit să îl sperie, nu neapărat să îl lovească direct, președintele ucrainean a fost de acord că aceasta este o posibilitate. A trecut peste Moldova și România Incidentul a avut loc pe 8 septembrie. O sursă citată de The Kyiv Independent a declarat că o dronă suspectată ca fiind rusească, de tip Shahed, a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și al României și a ajuns foarte aproape de avionul lui Zelenski în momentul în care acesta părăsea Moldova. Avionul prezidențial ucrainean se îndrepta spre Norvegia, unde Zelenski urma să se întâlnească cu premierul Jonas Gahr Støre înaintea funeraliilor regelui Harald al V-lea. „Avionul său a fost aproape lovit de o dronă în timp ce decola din Moldova. Aceasta este realitatea cu care se confruntă”, a declarat Støre pentru postul norvegian NRK. Zelenski: „Nu am spus presei” După vizita în Norvegia, Zelenski a mers în Islanda și Canada. La Ottawa, el a semnat un parteneriat pe 100 de ani cu autoritățile canadiene, înainte să pornească spre Ucraina. La întoarcere, președintele ucrainean a trecut din nou prin Republica Moldova. Potrivit lui Zelenski, și atunci au avut loc atacuri cu drone. „Nu am spus presei. Da, dar când ne-am întors acasă, din nou, prin Chișinău, au făcut același lucru”, a afirmat el. Zelenski a sugerat că autoritățile ruse știau că avionul său urma să treacă prin Moldova. „Nu am încredere în ei. Cred că știau”, a spus președintele ucrainean. Declarațiile lui Zelenski nu oferă însă dovezi publice care să demonstreze că dronele au fost lansate cu scopul precis de a-i lovi avionul. Zelenski spune că armistițiul energetic nu funcționează În același interviu, președintele ucrainean a vorbit și despre armistițiul energetic anunțat pe 14 septembrie de președintele american Donald Trump. Zelenski a spus că înțelegerea privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice nu este, în opinia sa, în vigoare. El a respins și ideea că Ucraina ar trebui să răspundă cu reținere în fața Rusiei. „Putin nu respectă și nu vede oamenii slabi și nici măcar nu se gândește să negocieze cu cei slabi”, a spus Zelenski. „De aceea răspundem. Noi nu atacăm niciodată primii.”
Alertă cu dronă în Botoșani: Se cere adăpostirea imediată
Locuitorii județului Botoșani au primit, sâmbătă după-amiază, un mesaj RO-Alert privind o posibilă incursiune de drone. Autoritățile le recomandă oamenilor să se adăpostească imediat în beciuri sau în adăposturi de protecție civilă. În cazul în care nu există un astfel de adăpost în apropiere, recomandarea este ca locuitorii să rămână în interiorul locuințelor, departe de ferestre și de pereții exteriori. MApN a anunțat printr-un comunicat de presă ca au fost ridicate și doua avioane F-16 de la Baza 86 Aeriană borcea pentru monitorizarea situației. Primele informații despre dronă au fost transmise de către Centrele de Operațiune Aeriene ale Ucrainei și de către Republica Moldova care au anunțat Armata Română că o dronă rusească le traversează spațiul aerian. Drona s-a îndreptat spre zona de Nord-Est a României. Conform comunicatului MaPN, drona a fost identificată de forțele MAI în zona localității Botoșenița Mare, județul Suceava, într-un lan de porumb. Aceasta ar fi produs un incendiu de mici dimensiuni în momentul impactului. „În urma recunoașterilor efectuate de forțe ale MAI, a fost identificat un obiect zburător prăbușit, în zona localității Botoșenița Mare, județul Suceava, într-un lan de porumb. În urma impactului s-a produs un incendiu de mici dimensiuni și s-a format o cavitate cu diametrul de aproximativ 1 m și adâncimea de 30 cm. Nu au fost înregistrate victime.”, se arată în comunicatul MaPN. În acest moment, o echipă pirotehbică a SRI se îndreaptă către locul incidentului ca să evalueze situația. Este pentru a doua oară în această săptămână când locuitorii județului Botoșani au primit un mesaj prin RO-ALERT prin care li se cerea să se adăpostească ca să fie în siguranță în cazul unor posibile incursiuni cu drone. Marți, o dronă s-a plimbat deasupra mai multor județe din România și a căzut, în final, în Republica Moldova.
Claudiu Năsui: Nu am fost niciodată în Republica Moldova
Claudiu Năsui a recunoscut că nu a fost niciodată în Republica Moldova înainte de a fi numit ministru al Dezvoltării Economiei și Digitalizării. El a vorbit și despre poziția sa privind ideea Unirii Republicii Moldova cu România, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră”. Claudiu Năsui a devenit oficial ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova. El a depus jurământul la Președinție, în prezența Maiei Sandu și a premierului Vasile Tofan (vezi AICI). După acest episod, Claudiu Năsui a fost invitat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră”, acolo unde a dezvăluit că, până să devină ministru în Republica Moldova, nu a vizitat niciodată țara. Loading … Claudiu Năsui Claudiu Năsui se află la prima vizită în Republica Moldova Întrebat dacă a mai vizitat Republica Moldova, Năsui a răspuns că se află la prima sa vizită. În continuare, gazda emisiunii l-a întrebat de ce nu ar fi existat, până recent, un interes către a vizita Republica Moldova, în contextul în care tatăl său a fost consul onorific al Republicii Moldova în SUA. A fost întrebat și dacă este unionist. „Tatăl meu a fost consul onorific și el e un mare fan al unirii cu România și un mare fan al Republicii Moldova. El cumva a fost foarte fericit și dornic să ajute aici. Din păcate, drumurile mele nu m-au adus pe aici, pentru că eram pe partea asta de buget, finanțe, în Parlamentul din România. Oportunitatea principală pe care trebuie să o ia Republica Moldova este integrarea în UE. V-aș minți dacă aș spune că aș fi contra unei uniri”, a răspuns Claudiu Năsui, arată Unimedia.info. De asemenea, a susținut că tatăl său nu a avut afaceri legate de Republica Moldova. El a explicat că tatăl său face parte din diaspora română din SUA. „Ca să înțelegeți, consulul onorific este o funcție onorifică. El, practic, face parte din diaspora română din străinătate care a susținut foarte multe fonduri de politică externă a Republicii Moldova prin Statele Unite, pentru că el acolo trăiește. În acest context a fost făcut consul. E o funcție care te costă destul de mult și el a făcut-o cu mare plăcere”, a mai spus Claudiu Năsui. Claudiu Năsui spune că economia Republicii Moldova este în dezvoltare, dar are nevoie de reforme pentru a obține rezultate mai bune. El compară reformele cu un „medicament” necesar pentru însănătoșirea economiei. Sursă foto: Mediafax Foto