Ilie Bolojan l-a primit pe premierul Vasile Tofan: România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul UE
Premierul demis Ilie Bolojan l-a primit, joi, pe prim-ministrul de la Chișinău, Vasile Tofan, la Palatul Victoria, el declarând că România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul UE, punând la dispoziţie experienţa acumulată ca stat membru şi acordând un sprijin politico-diplomatic. Bolojan îi mulțumește premierului Vasile Tofan că a ales România pentru prima vizită externă „Îi mulţumesc domnului prim-ministru Tofan pentru faptul că a ales România pentru prima sa vizită oficială după investirea în funcţie. Este un gest simbolic care confirmă încă o dată caracterul special al relaţiei dintre România şi Republica Moldova. Îi urez mult succes în această funcţie importantă în serviciul cetăţenilor Moldovei”, a declarat Ilie Bolojan. El a precizat că sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne ferm şi l-a asigurat de acest lucru. „Discuţiile noastre s-au concentrat pe agenda de cooperare bilaterală. Avem proiecte în domenii precum energie, transporturi, educaţie, cultură şi mediu, precum şi acţiuni comune pe care trebuie să le ducem la bun sfârşit. Tot ceea ce facem împreună este menit să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor noştri, să încurajeze dezvoltarea economică, investiţiile şi schimburile comerciale bilaterale şi să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană”, a arătat premierul demis. Bolojan: „Sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne ferm” Bolojan a mai spus că cel mai important proiect strategic comun este avansarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. „România va continua să fie principalul susţinător al Republicii Moldova la nivelul Uniunii Europene, punând la dispoziţie experienţa acumulată ca stat membru şi acordând un sprijin politico-diplomatic. Republica Moldova a înregistrat deja performanţe foarte bune în acest proces, odată cu începerea negocielor de aderare pentru clasterele 1. Valori fundamentale şi 6. Relaţii externe. Sperăm că până la sfârşitul acestui an, la nivelul Uniunii Europene, să fie luate deciziile politice necesare pentru deschiderea negocielor privind celelalte patru clastere”, a subliniat el. Prim-ministrul demis al României a menţionat că, în ceea ce priveşte proiectele strategice comune, a discutat cu prim-ministrul Tofan stadiul implementării acestora, cu un accent special pe interconectarea în domeniile transporturilor şi energiei. „Colegii de la Ministerul Energiei se coordonează cu omologii din Moldova pentru a găsi cele mai bune soluţii de depăşire a dificultăţilor generate de actalul context de securitate. Avem atât o criză în domeniul energiei electrice, dar şi una în domeniul combustibililor. Am discutat despre realizarea a două noi linii de interconectare, de 400 kV, Suceava-Bălţi şi Gutinaş-Străşeni. Guvernul României a aprobat în primăvară hotărarea de guvern în declararea părţii de pe teritoriul României ca proiect de importanţă naţională privind reţeaua electrică de transport”, a anunţat el. Bolojan a mai declarat că, în domeniul infrastructurii, anul trecut au început lucrările la podul Ungheni, primul pod la nivel de autostradă la standard de europene, care va conecta Republica Moldova de reţeaua europeană de transport prin România. „Lucrările vor fi finalizate până la sfârşitul acestui an. În acest sens, salutăm semnarea, la 2 iulie anul acesta, a acordului bilateral pentru conexiunea de la Ungheni, un pas înainte necesar pentru finalizarea proiectului. După cum ştiţi, România a obţinut o finanţare importantă prin programul SAFE pentru a conecta acest pod la Autostrada A8, iar ca parte a proiectului vor exista lucrări de infrastructură şi în Republica Moldova, inclusiv primul segment de autostradă la standard de europeană”, a precizat premierul interimar. El a mai anunţat că se avansează şi în ceea ce priveşte infrastructura feroviară. „În aprilie a avut loc testarea liniei Fălciu-Cantemir şi, după cum ştiţi, traficul pe această linie a fost sistat complet în ultimii 17 ani. Prin redeschiderea acestei conexiuni, România şi Republica Moldova recuperează un punct important de trecere a frontierei feroviare”, a subliniat el. Bolojan a spus că a discutat şi aspectele legate de situaţia regională şi internaţională, marcată de provocări şi ameninţări majore în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. „Avem o evaluare comună asupra acţiunilor ostile ale Federaţiei Ruse şi cu privire la efectele acestora asupra statelor vecine. Menţionez, printre altele, încălcările repetate ale spaţiului aerian al României în ultima perioadă. Situaţii similare au fost înregistrate şi în Republica Moldova. Condamnăm ferm continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi orice acţiuni de încălcare a spaţiului aerian sau maritim al statelor noastre”, a mai declarat el.
Nicușor Dan, întâlnire cu Vasile Tofan: Am reconfirmat sprijinul ferm pentru parcursul european al Republicii Moldova
„M-am bucurat să îl primesc astăzi la Palatul Cotroceni pe noul prim-ministru al Republicii Moldova, Vasile Tofan, cu ocazia primei sale vizite externe de la preluarea mandatului”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Nicușor Dan. Întâlnirea a reprezentat un prilej pentru reafirmarea relației București-Chișinău și pentru reconfirmarea angajamentului celor două state de a continua proiectele comune, spune Dan. „Am reafirmat caracterul privilegiat al relației dintre România și Republica Moldova și angajamentul nostru de a continua dezvoltarea proiectelor comune, în special în domeniile economic, energie și transporturi. Aceste proiecte contribuie la consolidarea rezilienței și prosperității ambelor state și a întregii regiuni”, mai transmite șeful statului. De asemenea, liderul de la București a reafirmat sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. „De asemenea, am reconfirmat sprijinul ferm și consecvent al României pentru parcursul european al Republicii Moldova și am salutat deschiderea primelor clustere de negociere”, mai spune președintele. Vasile Tofan, noul premier al Republicii Moldova se află în prima vizită în România. Șeful Guvernului de la Chișinău se întâlnește și cu premierul interimar Ilie Bolojan.
Preasfințitul Antonie, întronizat Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei
Ceremonia de întronizare a avut loc prin delegatul Patriarhului, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care i-a înmânat noului mitropolit însemnele rangului mitropolitan – mantia, crucea, engolpionul, camilafca și cârja arhierească. Patriarhul Daniel amintește în document că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales pe Episcopul de Bălți, PS Antonie, în ședința din 2 iulie 2026, pentru ocuparea scaunului vacant de Arhiepiscop al Chișinăului și Mitropolit al Basarabiei, în urma procedurilor statutare desfășurate în cadrul Mitropoliei Basarabiei. IPS Antonie a fost ales pentru „statornicia în dreapta credință” În Gramata Patriarhală se arată că IPS Antonie a fost ales pentru „statornicia în dreapta credință”, pregătirea sa teologică și activitatea desfășurată în cadrul Mitropoliei Basarabiei, inclusiv ca Episcop de Bălți din anul 2018. Prin actul de întronizare, noul mitropolit primește autoritatea canonică de a conduce Arhiepiscopia Chișinăului și Mitropolia Basarabiei, de a numi clerici și conducători ai așezămintelor monahale și de a exercita toate atribuțiile prevăzute de canoanele și statutul Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul Daniel îi cere noului Mitropolit al Basarabiei să păstreze comuniunea cu Patriarhia Română și Sfântul Sinod, să consolideze viața bisericească în Republica Moldova, să colaboreze cu autoritățile și cu celelalte culte și să sprijine păstrarea identității spirituale și culturale a românilor din Basarabia. Totodată, Patriarhul îi îndeamnă pe clericii și credincioșii din Arhiepiscopia Chișinăului să îl primească pe noul lor ierarh „cu dragoste, ascultare și împreună-lucrare”, pentru întărirea unității Ortodoxiei românești în Republica Moldova. Cine este ÎPS Antonie ÎPS Antonie s‑a născut la data de 29 mai 1963, în localitatea Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, Republica Moldova, primind la botez numele Anatol. A urmat şcoala medie de cultură generală din satul Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Igienă şi Epidemiologie din cadrul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, Republica Moldova. A urmat apoi cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a obținut licența. Și‑a completat formarea prin stagii de specializare și cercetare în Elveţia, potrivit mitropoliabasarabiei.md. La 6 ianuarie 2011 a fost tuns în monahism în Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul”, primind numele Antonie. A fost hirotonit ierodiacon și ieromonah, iar ulterior hirotesit protosinghel şi arhimandrit. Înainte de alegerea în treapta arhieriei a îndeplinit diferite responsabilități administrative, pastorale și academice, implicându‑se activ în viața Bisericii și în cercetarea teologică. La 22 mai 2014, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l‑a ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului cu titlul „de Orhei”, iar în data de 24 mai 2014 este hirotonit în treapa de episcop, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. În data de 24 mai 2018 este ales Episcop de Bălţi de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Pe lângă activitatea pastorală și administrativă, Preasfințitul Părinte Antonie desfășoară o bogată activitate academică și publicistică. A publicat peste 200 de articole și studii în reviste de specialitate și publicații bisericești.
Sute, ba chiar mii de permise de conducere românești, găsite la o groapă de gunoi din Republica Moldova. Explicațiile autorităților
ONG-ul Garda Națională de Mediu din Republica Moldova a reclamat că ar fi găsit „sute, ba chiar mii de permise de conducere româneşti” la o groapă de gunoi şi a cerut demararea unei anchete. Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări a transmis că este în legătură cu autorităţile din ţara vecină şi se fac verificări, însă „simpla asemănare vizuală cu un permis de conducere românesc nu este suficientă pentru a confirma autenticitatea acestuia”. Loading … Garda Naţională de Mediu din Republica Moldova reclamă, într-o postare pe Facebook, că a găsit la groapa de gunoi de la Porumbeni, raionul Criuleni „sute, ba chiar mii de permise de conducere româneşti”. ONG-ul a publicat o înregistrare video de la groapa de gunoi, cerând autorităților să ia măsuri imediate. Activiștii au relatat că au fost chemați la Porumbeni din cauza deșeurilor medicale găsite în gunoi. La sosire, au găsit într-adevăr tone de plastic și instrumente medicale, precum și numeroase permise de conducere românești. Inspectoratul pentru Protecția Mediului s-a autosesizat Autorii imaginilor spun că s-au deplasat la fața locului și, pe lângă miile de tuburi de perfuzii şi tonele de plastic, au găsit şi sute de permise de conducere românești aruncate. Pentru a elucida cazul, inspectorii de mediu au demarat o anchetă și vor evalua prejudiciul adus mediului înconjurător. Totodată, vor fi sesizate organele competente cu privire la actele depistate. Direcţia Permise: Simpla asemănare vizuală nu este suficientă pentru a confirma autenticitatea Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări a transmis, duminică după-amiază, că au fost demarate verificări. „Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări a luat act de informaţiile apărute în spaţiul public privind documentele identificate în Republica Moldova. În acest moment, autenticitatea documentelor şi circumstanţele în care acestea au ajuns în locaţia respectivă nu sunt confirmate oficial. Simpla asemănare vizuală cu un permis de conducere românesc nu este suficientă pentru a confirma autenticitatea acestuia”, au transmis oficialii instituţiei. Aceştia subliniază că sunt în legătură cu autorităţile competente din țara vecină, în vederea clarificării tuturor aspectelor. „În funcţie de rezultatele verificărilor şi de informaţiile transmise prin canalele de cooperare instituţională, vor fi dispuse măsurile legale care se impun. Până la finalizarea verificărilor, nu ne putem pronunţa cu privire la autenticitatea documentelor, provenienţa acestora sau împrejurările în care au fost identificate”, au mai precizat oficialii Direcţiei Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări.
Parlamentul European cere deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova
Eurodeputatul Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, a anunțat miercuri, într-o postare pe Facebook, că raportul anual privind Republica Moldova a fost adoptat în plenul Parlamentului European cu 505 voturi pentru, 115 împotrivă și 45 de abțineri. Mureșan a precizat că raportul include mai multe amendamente depuse de el, alături de alți eurodeputați, prin care se cere accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Arătăm, astfel, sprijinul total pe care Parlamentul European îl acordă parcursului european al Republicii Moldova”, a transmis Mureșan. Eurodeputatul a mai spus că Parlamentul European consideră Republica Moldova „fruntașă în procesul de aderare” și că progresele făcute de Chișinău trebuie răsplătite prin accelerarea negocierilor. Raportul condamnă și „încercările repetate ale Federației Ruse de a destabiliza Republica Moldova”, inclusiv tentativele de influențare a rezultatelor alegerilor. „Ca atare, cerem creșterea sprijinului financiar și tehnic pe care Uniunea Europeană îl oferă Republicii Moldova, astfel încât aceasta să fie mai sigură, să combată amenințările externe și să continue pe drumul european”, a adăugat eurodeputatul. Siegfried Mureșan a subliniat că viitorul european al Republicii Moldova este „una dintre marile priorități ale Parlamentului European”, deoarece „o Moldovă sigură, stabilă și integrată în Uniunea Europeană este în beneficiul securității întregii Europe”.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a demisionat: Aleg să plec
„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru”, a transmis Alexandru Munteanu, într-o postare pe Facebook. El a spus că a acceptat propunerea de a fi premier „cu multă responsabilitate” și cu „ferma convingere” că poate contribui la schimbarea lucrurilor în bine. „În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”, a afirmat Munteanu. Premierul demisionar le-a mulțumit miniștrilor, echipelor acestora și oamenilor care, potrivit lui, au muncit „cu profesionalism și bună-credință”. Alexandru Munteanu a mai transmis că va continua să își servească țara „din orice poziție” se va afla. „Voi continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi sau de responsabilitățile pe care le voi avea, fie în sectorul public, fie în cel privat. Cred că datoria față de țară nu este legată de o funcție, ci de angajamentul pe care îl păstrăm. Vă mulțumesc!”, a subliniat Alexandru Munteanu. Alexandru Munteanu a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în toamna anului 2025, după victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare. Demisia premierului vine într-un moment tensionat pentru guvernarea de la Chișinău, după scandalul MOLDATSA, care a dus în ultimele zile la demisii, excluderi din PAS și controale anunțate la întreprinderile de stat.
Țoiu: Aderarea Republicii Moldova la UE, un proces ireversibil și un rezultat al politicii externe a României
Ministra Afacerilor Externe Oana Țoiu a fost invitată, vineri, la RFi Romania. Aceasta a fost întrebată despre negocierile privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „O decizie istorică” Țoiu a numit-o „o decizie istorică, pentru că va avea un impact uriaș pentru viitorul regiunii și pentru viitorul Republicii Moldova”. „Din acest moment, drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană în procesul de aderare este irreversibil”, a afirmat ministra. Ea a declarat că „această decizie istorică în care Uniunea Europeană formal a deschis negocierile cu Republica Moldova pentru capitolul drepturi fundamentale este deja realizată și este un rezultat al politicii externe a României din ultimul an, al politicii celorlalte state care au susținut Republica Moldova și evident, în primul rând, meritul lor”. „O Uniune Europeană mai puternică deranjează Rusia” De asemenea, Țoiu a transmis că „o Uniune Europeană mai puternică, cu o influență mai mare în regiune deranjează Rusia”. „Facem o tranziție treptată spre momentul în care înțelegem împreună că trebuie să fim mai coerenți în rolul geopolitic pe care-l avem. Nu doar fiecare țară separat, ci împreună, ca și continent”, a transmis ministra. Întrebată despre posibilitatea unei decuplări a Republicii Moldova de Ucraina, în procesul lor comun de aderare la UE, Țoiu a declarat că „fiecare țară trebuie evaluată în baza propriilor merite în procesul de reformă și de aliniere legislativă, instituțională, de valori cu Uniunea Europeană”. „Vorbim de țări cu dimensiuni diferite, cu un parcurs diferit de reforme, cu o dimensiune diferită a industriilor și a economiilor”, a explicat aceasta. „Este natural să existe diferențe de evaluare” „Este un proces natural să existe diferențe în evaluare. Și nu există o cuplare sau o decuplare dintr-o perspectivă formală, sau dintr-o perspectivă tehnică, ci au fost doar o abordare politică”, a conchis Țoiu.
Nicușor Dan salută decizia UE de a începe negocierile de aderare cu Moldova și Ucraina: Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană
„O zi de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene!”, a transmis Nicușor Dan, vineri seara, pe Facebook. Potrivit șefului statului, „cele 27 de state membre au agreat să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, prin deschiderea primului cluster dedicat valorilor fundamentale”. Președintele a subliniat că România a sprijinit cele două state încă de la începutul parcursului lor european și va continua să facă acest lucru. „România a susținut statele vecine încă de la începutul acestui proces și va continua să le stea alături cu expertiză și sprijin multisectorial pe tot parcursul lor europea Șeful statului a apreciat că extinderea Uniunii Europene contribuie la consolidarea spațiului european de democrație, securitate și prosperitate”. În finalul mesajului, președintele a transmis că „o Europă unită, care își extinde spațiul de democrație, securitate și prosperitate, este o Europă mai puternică și mai competitivă. Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană”.
Câți moldoveni ar vota unirea României cu Republica Moldova. Datele celui mai recent sondaj
La un eventual referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, peste 41 la sută dintre cetățenii moldoveni ar vota în favoarea unirii. Acest lucru reiese din datele unui sondaj realizat de iData și publicat miercuri, 27 mai. Conform cercetării sociologice, 41% dintre moldoveni susțin unirea Republicii Moldova cu România, în timp ce 49,7% se declară împotrivă. Totodată, 9,3% dintre respondenți au spus că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Conform sondajului precedent iData din martie, 42,3% dintre respondenți au susținut unificarea Republicii Moldovei și a României, în timp ce 47,7% s-au opus. De asemenea, 63,7% dintre respondenți au susținut aderarea Republicii Moldovei la Uniunea Europeană, în timp ce 29,3% s-au opus. Totodată, 7% dintre respondenți au spus că nu știu sau nu au oferit un răspuns Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de respondenți. Marja maximă de eroare este de 3,1%. AUTORUL RECOMANDĂ: De ce nu vor moldovenii unirea cu România. Ce i-ar face să se răzgândească Suntem cu un pas mai aproape de unirea cu Republica Moldova? Un celebru politolog explică, în exclusivitate pentru Gândul, de ce anul 2026 seamănă cu momentul Marii Uniri din 1918. „Nu exclud nicio variantă”
Maia Sandu, despre reforma administrației publice locale din Republica Moldova: E necesară pentru dezvoltarea satelor și nu mai poate fi amânată
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a publicat luni, pe Facebook, un mesaj video despre reforma administrației publice locale din țară, subliniind că deși este un pas dificil, este esențial pentru dezvoltarea localităților. Președinta a afirmat că reforma a fost „lăsată prea mulți ani într-o parte pentru că e extrem de complicată și nu aduce nici voturi, nici aplauze”. „Primăriile mari sunt mai puternice și au capacități și resurse să ofere servicii mai bune oamenilor. De exemplu, cifrele arată că primăriile sub 3.000 de locuitori reușesc să asigure cu apă și canalizare doar 40% din gospodării, spre deosebire de primăriile între 3.000 și 5.000 care asigură aceste servicii în proporție de circa 65%. Într-o primărie mică, 30% din bugetul local se duce pentru întreținerea primăriei, față de doar 10% într-o primărie cu 10.000 de locuitori”, a spus Maia Sandu în mesajul video. Ea a prezentat și date comparative privind eficiența administrațiilor locale, subliniind că primăriile mici investesc mai puțin în infrastructură și cheltuie o parte semnificativă din buget pentru întreținerea aparatului administrativ. „Doar 20% din bugetul local al unei primării mici sunt investiți în infrastructură, de două ori mai puțin decât într-o primărie mare. Toate aceste date arată clar că atunci când administrațiile își unesc eforturile, crește și calitatea serviciilor, se modernizează mai repede infrastructura, se aduc proiecte în localități și crește nivelul de trai. Noi ne dorim localități dezvoltate și încurajăm primăriile să se unească”, a mai spus Maia Sandu. Maia Sandu îndeamnă primarii și cetățenii să participe la deciziile privind Reforma administrației publice locale Totodată, președinta Republicii Moldova a respins și informațiile false apărute în spațiul public despre reformă, precizând că „satul și identitatea locală se păstrează, doar administrațiile se unesc”. Totodată, președinta a îndemnat cetățenii să participe activ la dezbaterile privind reforma și să se implice în procesul decizional local. „Discuțiile despre reformă sunt bune și necesare și îndemn toată societatea să participe la ele. Nu există o cale simplă sau o soluție magică rapidă. Vom reuși dacă vom face lucrurile împreună, pe etape, conștienți de provocările acestui proces. Îndemn tinerii și cetățenii noștri care au văzut cum arată localitățile moderne europene să vorbească acasă despre beneficiile unei primării mai mari, să ne ajute la promovarea informațiilor adevărate. Îndemn toți primarii să ia decizii punând în prim plan interesul locuitorilor lor și viitorul localității. Îndemn toți cetățenii să se implice în deciziile luate la nivel local, pentru că puterea este în mâinile lor”, a conchis Maia Sandu.