H.D. Hartmann: Doamna Țoiu mi-a dovedit falsitatea. Nu știe diplomație, istorie, nu are ce căuta în locul lui Titulescu

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, H.D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a discutat despre cum Oana Țoiu este un fals diplomat al României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. H.D. Hartmann: „Țoiu este un agarici. Această doamnă mi-a dovedit încă o dată falsitatea. Fake, asta este definiția acestei doamne. Nu știe diplomație, nu știe istorie, nu știe absolut nimic. N-are ce căuta în locul lui Titulescu și nici a lui Ștefan Andrei. ” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, H.D. Hartmann a vorbit despre cum Oana Țoiu este un fals diplomat al României. Acesta a început prin a relata o discuție avută cu Ben-Oni Ardelean despre un personaj politic susținut de SUA. Profilerul afirmă că Oana Țoiu a apărut din senin pentru a face poze lângă politicieni americani. Acesta susține că Țoiu este o falsă, un „fake”, un „agarici care stătea la poze”. Analistul explică falsitatea Oanei Țoiu povestind o întâmplare din Ministerul Afacerilor Externe. Acesta susține că Țoiu le promisese lui Cristian Diaconescu și Luminiței Odobescu funcții de ambasadori în Turcia și Spania. Falsitatea Oanei Țoiu, susține jurnalistul, stă tocmai în aceste minciuni prezentate unor oameni cu cariere diplomatice de 40-45 de ani. „De asta la doamna Țoiu mai am o problemă. Dânsa a fost în SUA acuma câteva zile. Mai ții minte că a fost în SUA acum câteva zile? În Statele Unite, întâlnire organizată de Ben-Oni Ardelean, prietenul nostru comun. Cu Ben-Oni eu am avut o discuție înainte de această vizită. Mie nu mi-a plăcut niciodată prezența lui Corlățean. Corlățean s-a băgat. Corlățean este coleg neo-protestant în jocul politic neo-protestant pe care SUA încearcă să-l joace în România. Nu reușește pentru că nu are reprezentant. Dar cu Ben a fost o altă discuție. Trebuia un alt personaj să fie, foarte important în statul român, trebuia să fie sprijinit la Washington. Aceasta a fost înțelegerea. Înțelegere care a fost marcată prin trei puncte, cum spunem noi, prin trei personalități de la Washington care erau de acord. Nu erau plecați la Davos, rămăseseră în Washington și erau de acord să puncteze, să spunem așa. La un moment dat, ne trezim cu Țoiu. Că Țoiu s-a dus la nu știu ce șef de comisie militară… Că Țoiu a apărut pozat prin spatele lui Rubio. Un agarici care stătea să se pozeze cu toată lumea și să râdă. Țoiu e un agarici pentru că nu există «o agarici». Din fericire, în limba română, Țoiu este un agarici. Această doamnă mi-a dovedit încă o dată falsitatea. Fake, asta este definiția acestei doamne. Nu știe diplomație, nu știe istorie, nu știe absolut nimic. N-are ce căuta în locul lui Titulescu și nici a lui Ștefan Andrei. De ce spun că este un fake? Pentru că ea a mai făcut două lucruri care pe mine m-au deranjat. În momentul când a vrut să scape de Luminița Odobescu, pe care noi aici am criticat-o… Și de Cristi Diaconescu, a promis că îi numește ambasadori pe unul în Spania, pe unul în Turcia. Așa cum ne-au numit pe amândoi și suntem aici, așa sunt și cei doi. Nu că am o simpatie pentru Luminița Odobescu deosebită, dar pentru Cristi Diaconescu chiar am o simpatie. Eu îl consider un diplomat de mare valoare și un om de mare echilibru. Aceste minciuni, față de oameni care totuși au stat 40 de ani în diplomație, 45 de ani. Nu tu, care ai venit pe filiera USR-ist, germano, nu mai știu care. Așa să te dai tu mare diplomat al României. Aceste minciuni îmi dovedesc încă o dată că este un fake. Ea este a transforma Ministerul de Externe doar într-un fel de cult al personalității.”, a explicat profilerul.
Ministrul de Externe al Republicii Moldova: Suntem deschiși către o aderare în două etape la UE

Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a declarat, într-un interviu pentru Euractiv, că Republica Moldova ar lua în considerare să adere la UE fără drepturi depline de membru, dacă acest lucru ar accelera procesul de aderare. „Suntem deschiși la idei creative, dar obiectivul final este, desigur, să devenim membri cu drepturi depline, la fel ca toți ceilalți membri”, a declarat Popșoi pentru sursa citată, când a fost întrebat despre această idee. „Vom discuta detaliile și vom putea răspunde într-un mod mai pragmatic când vom avea ceva concret în fața noastră”, a mai spus Popșoi pentru Euractiv, Comisia Europeană nu a făcut nicio propunere oficială în acest sens, însă ea se joacă de mult timp cu ideea creării unui sistem de aderare pe două niveluri, în cadrul căruia noile țări ar trebui să treacă printr-o perioadă de probă înainte de a obține drepturi depline. Republica Moldova și Ucraina au depus cereri de aderare la UE în 2022 și au primit și statutul de țări candidate la aderarea la UE. Chișinăul dorește să adere până în 2028, în timp ce Kievul dorește să adere cât mai curând posibil, chiar și în 2027. Procesul de aderare a Moldovei la UE, blocat de Ungaria Procesul de aderare a Republicii Moldova la UE este în prezent blocat de Ungaria, după ce statele membre au decis să avanseze candidatura acesteia în paralel cu cea a Ucrainei. Budapesta se opune aderării Kievului și a refuzat să deschidă orice capitol al procesului de aderare la UE, împiedicând efectiv progresul ambelor țări candidate. Referitor la decuplarea sorții Moldovei de cea a Ucrainei, Mihai Popșoi a afirmat pentru Euronews că această situație este „foarte sensibilă”, adăugând că este o decizie pe care trebuie să o ia cele 27 de țări ale UE. „Noi ne-am respectat partea de înțelegere”, a spus Popșoi. Ministrul a subliniat faptul că , Republica Moldova preferă în continuare să avanseze alături de Kiev în procesul de aderare la UE.
Eugen Tomac, discuții cu ministrul de Externe de la Chișinău despre românii ale căror cărți de identitate au fost anulate

Eugen Tomac a avut la Bruxelles o discuție cu Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Cei doi au discutat despre situația românilor din Republica Moldova, ale căror cărți de identitate au fost anulate. „Un punct important al dialogului nostru a vizat situația cetățenilor români din Republica Moldova ale căror cărți de identitate au fost anulate, ca urmare a noilor reglementări privind domiciliul în România. Cunosc bine această problemă și o urmăresc îndeaproape de câteva luni. Vreau să îi asigur pe toți cei care și-au redobândit cetățenia cu bună-credință că lucrăm, împreună cu colegii din Guvern, pentru a găsi cea mai bună soluție care să deblocheze această situație cât mai rapid”, a anunțat Tomac. Cei doi au mai vorbit despre modul în care poate fi sprijinită accelerarea parcursului european al Republicii Moldova. „M-am bucurat să aflu că negocierile decurg foarte bine, iar autoritățile de la Chișinău avansează pe toate planurile, un rezultat remarcabil în contextul actual”, spune Eugen Tomac. Confrom acestuia, în cadrul întâlnirii, a fost subliniată importanța extinderii proiectelor comune de infrastructură: „Investițiile în transport, energie și conectivitate transfrontalieră sunt esențiale nu doar pentru dezvoltarea economică, ci și pentru apropierea firească a celor două maluri ale Prutului, facilitând integrarea Republicii Moldova în spațiul european”.
16 persoane, blocate în lifturi la Chișinău în urma penei de curent din Republica Moldova

Sâmbătă, pompierii din cadrul IGSU al Republicii Moldova, dar și angajați ai Întreprinderii Municipale Specializate (ÎMS) Lift Service, au intervenit în 14 misiuni de salvare a cetățenilor blocați în ascensoarele unor blocuri din Chișinău, potrivit Ziarul de Gardă. „Astfel, salvatorii au deblocat o femeie în vârstă de 77 de ani, blocată în ascensor între etajele 3 și 4 ale unui bloc de locuit. Femeia nu a avut de suferit. De asemenea, o femeie de 45 de ani și un bărbat de 44 de ani au fost deblocați de salvatorii IGSU, cu asistența reprezentanților Lift Service.. Persoanele nu au avut de suferit. În urma intervențiilor, în total 16 persoane au fost deblocate, toate fiind în afara oricărui pericol”, au transmis, sâmbătă, reprezentanții IGSU din Republica Moldova. Potrivit datelor publicate de autorități, șapte misiuni au fost realizate de pompierii IGSU. În alte șase misiuni au intervenit reprezentanții Lift Service, iar una dintre intervenții a fost realizată în comun. Reamintim că, sâmbătă, în Republica Moldova, curentul a fost întrerupt masiv din cauza unor probleme de rețea din Ucraina. Tensiunea pe linia de 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES, provocând deconectarea sistemului electroenergetic. Potrivit Ministrului Energiei din Republica Moldova, furnizarea energiei electrice a fost restabilită în totalitate în cursul după-amiezii, însă cetățenii au fost îndemnați să se abțină, totuși, din utilizarea electrocasnicelor mari, dar și să sesizeze operatorul de furnizare electrică în cazul în care întâmpinau întreruperi de curent.
Dan Dungaciu: Când Maia Sandu spune că ar vota pentru Unire, ea și-a dat seama că Europa nu poate să o protejeze

Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a comentat declarațiile Maiei Sandu cu privire la o posibilă reunificare a României cu Republica Moldova, dar și reacția premierului Ilie Bolojan privind această ipoteză. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu vorbește despre declarația Maiei Sandu, conform căreia aceasta ar vota „pentru” în cazul unui referendum ce ar avea ca subiect reunificarea dintre România și Republica Moldova. Analistul politic susține că această declarație ar veni ca un răspuns la lipsa de siguranță privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană și la pericolul rusesc, care pare să fie tot mai aproape. „Când doamna Maia Sandu spune că vrea și că ar vota „pentru”, iar premierul confirmă, ce spune ea de fapt? Doamna Maia Sandu s-a întâlnit cu liderii europeni mai mult decât s-au întâlnit toți liderii români la un loc. Prin urmare, ea și-a dat seama că voi nu vă puteți apăra. Până și Republica Moldova a înțeles că liderii europeni nu pot oferi o protecție de securitate și că integrarea europeană nu este o soluție de securitate în sine. Și-a dat seama și a zis, ce facem dacă vin rușii? Așadar, modelul german al extinderii Uniunii Europene a început cu Germania la 3 octombrie 1990 și se va încheia tot acolo. Domnul Bolojan a fost întrebat în Germania despre acest aspect și a început să divagheze despre integrarea europeană a Republicii Moldova. Păi, Maia Sandu tocmai asta a transmis, dacă integrarea europeană nu este posibilă, noi ce facem? Voi ce joc jucați? Nu mă interesează cine realizează reunificarea: Voronin, Maia Sandu sau Filat. Important este să fie făcută. În acest moment, doamna Maia Sandu are un ascendent moral față de românii din dreapta Prutului, deoarece le-a bătut obrazul neputincioșilor de la noi.” De asemenea, Dungaciu a analizat și reacția premierului Ilie Bolojan, care, într-o vizită oficială în Germania, ar fi declarat că nu susține o astfel de ipoteză. Acest răspuns a fost dat pentru a mulțumi puterile occidentale, susține invitatul. „Faptul că Bolojan a fost întrebat în Germania, probabil a fost întrebat intenționat, pentru că Germania nu a dorit niciodată asta, a fost pentru a-l face să spună clar ceea ce nemții și alții voiau să audă, că nu se face reunificarea. Domnul Bolojan a fost întrebat explicit cum ar vota la un referendum pentru reunificare. Vă dați seama că i-a băgat mortul în casă, iertați-mi expresia neacademică, pentru că i-a apucat groaza, știau că n-au voie să accepte, dar nici nu au putut spune nu. Și nici nu o să spună „nu”. Urmăriți cu atenție problema, nu spun „nu”, dar se roagă, să nu ne mai amintească nimeni de asta: „Doamne, fă-i pe ăștia de la AUR să nu mai răscolească subiectul”. Nu cred că americanii ar putea fi păcăliți de asta. Eu știu că americanii s-au prins. Repet, am avut discuții la Departamentul de Stat în care au spus: „Ne exprimăm dezamăgirea că voi nu ați acceptat asta”. Totuși, ei nu vor ca publicul din România să agite povestea, pentru a nu agita populația. Toate aceste chestiuni le-am dus deja la Washington și le vom mai duce: alegerile, excluderea lui Călin Georgescu, discontinuitatea, antiamericanismul ca criteriu de selecție în funcțiile de demnitate publică. Eu spun că, dacă am desființa aceste instituții, oricum nu s-ar simți, dar i-am salva și pe ei de la a se mai face de râs.”
Premierul Bolojan, despre unirea cu Republica Moldova: Aș vota da

Întrebat cum i s-a părut declarația președintei Maia Sandu, care a afirmat că ar vota pentru unirea cu România, Bolojan a răspuns că afirmația „nu face decât să confirme atitudinea pe care a avut-o în toți acești ani de când este președinta Republicii Moldova”. „E o atitudine de confirmare a ceea ce a făcut dânsa pe această funcție, făcând tot ceea ce este posibil pentru ca Moldova să se dezvolte, să fie o țară sigură, o țară europeană. Iar asta înseamnă, în primul rând, un drum spre Europa prin România”, a declarat premierul. Pus în fața întrebării dacă ar vota pentru unire la un eventual referendum, Bolojan a răspuns: „În condițiile în care s-ar pune problema unui astfel de referendum și în țara noastră, eu aș vota da”. Demontarea fake news-ului cu energia gratuită Referitor la informațiile false care circulă pe rețelele de socializare conform cărora România livrează gratis energie Republicii Moldova, premierul a explicat că toate tranzacțiile „se fac în condiții de piață, în condiții tarifare normale”. „România livrează energie pentru sistemele cu care suntem interconectați cu țările din jur. Atunci când este deficit de energie într-o țară și noi avem un excedent, se livrează din România. Iar când este un deficit în România, la anumite ore, importăm din alte țări”, a declarat Bolojan. Premierul a subliniat că România este „un sprijin pentru Republica Moldova” pentru că echilibrările energetice „nu pot fi făcute decât înspre Europa, nu înspre Ucraina”, având în vedere că Rusia a distrus o bună parte din sistemul energetic ucrainean. Fake news-uri și despre Ucraina Întrebat despre narativele false similare legate de sprijinul pentru Ucraina, premierul a răspuns că „aceste narative nu urmăresc decât să creeze o rezervă a românilor față de ceea ce România a făcut în mod corect în acești ani”. Referitor la vizita care începe marți în Germania, unde va fi primit de cancelarul Friedrich Merz, premierul a explicat că aceasta are trei componente principale. „O componentă de dezvoltare economică, Germania fiind cel mai important partener comercial al României. O componentă de apărare, urmând să se semneze un memorandum între ministerele apărării din Germania și din România. Și, în ultimul rând, discuții de natură politică care țin de contextul european, de sprijinirea Republicii Moldova și de relațiile dintre România și Germania”, a declarat Ilie Bolojan.
România numără copacii din Republica Moldova. Sprijin de 1,7 mil. euro pentru inventarierea fondului forestier moldovean

Aflat într-o vizită de lucru la Brașov, ministrul moldovean al Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Republica Moldova va primi un sprijin de 1,7 milioane de euro din partea României pentru realizarea primului inventar forestier. Potrivit responsabililor Ministerului Mediului de la Chișinău, inventarul forestier va oferi în premieră date detaliate despre starea reală a pădurilor. Mai exact, autoritățile vor afla ce suprafețe sunt efectiv acoperite cu păduri, precum și terenurile abandonate pe care a crescut vegetație forestieră. De asemenea, vor fi evaluate numărul de arbori, speciile existente, starea de sănătate a copacilor, structura de vârstă a acestora, precum și capacitatea lor de a produce semințe necesare regenerării pădurilor. Inventarul va include și date privind cantitatea de carbon stocată de păduri și de vegetația forestieră. În prezent, autoritățile moldovene cunosc doar suprafața totală de pădure, potrivit Adevărul. Vor fi experți din ambele state Ministrul Mediului din Republica Moldova a precizat că au fost puse la punct ultimele detalii privind realizarea acestui proiect, care va fi implementat de echipe de experți de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea” din România, împreună cu specialiști din cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) și al Agenției „Moldsilva” din Republica Moldova. „Aceste informații vor ajuta autoritățile să combată mai eficient tăierile ilegale, să planifice împăduriri și să gestioneze pădurile într-un mod responsabil și durabil”, au menționat responsabilii Ministerului Mediului. Tot în România, ministrul Gheorghe Hajder a vizitat laboratorul de genetică și genomică pentru fauna sălbatică din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare și Experimentare-Producție Brașov a Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS). FOTO – Caracter ilustrativ Totodată, oficialul a vizitat Universitatea Transilvania din Brașov, instituție de prestigiu, cunoscută pentru activitatea sa în domeniile cercetării, educației și inovării. „Vizita a avut ca obiectiv consolidarea colaborării dintre autoritățile publice și mediul academic în domeniul protecției mediului. În cadrul discuțiilor, oficialii au convenit ca temele de cercetare și inovare să vizeze inclusiv Republica Moldova, cu accent pe studierea cauzelor uscării unor suprafețe forestiere și pe identificarea speciilor silvice cu rezistență sporită, cu aplicabilitate directă pe teritoriul țării noastre. Ministrul a subliniat, totodată, importanța unei colaborări constante între autorități și mediul academic, aceasta fiind esențială pentru identificarea și implementarea unor soluții durabile de protejare a pădurilor. Parteneriatul cu România reconfirmă angajamentul comun pentru protecția mediului, consolidarea capacităților instituționale și dezvoltarea durabilă, în beneficiul ambelor țări”, a fost concluzia reprezentanților Ministerului Mediului de la Chișinău. Autorul mai recomandă: MARELE MISTER DIN PĂDURE: în ciuda DEFRIȘĂRILOR SĂLBATICE, avem mai multe păduri decât acum 10 ani. EXCLUSIV Curtea de Conturi a sesizat organele de urmărire penală în cazul ROMSILVA. Printre nereguli, peste 3,1 milioane de hectare nu apar în contabilitate
Nicușor Dan: România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Solidaritatea noastră va continua și în 2026

„Este necesar ca Federația Rusă să renunțe la abordarea sa contraproductivă și să nu submineze în continuare eforturile de pace. Din păcate, nu sunt semne că Rusia ar fi interesată în mod veritabil de negocieri, iar, în acest context, cred că doar creșterea presiunilor asupra acesteia, inclusiv prin sancțiuni, o poate aduce la masa negocierilor”, a afirmat Nicușor Dan. Președintele a subliniat că România se va implica direct în reconstrucția Ucrainei și va susține procesul profund de modernizare al țării, asociat cu integrarea europeană. „Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute: umanitar, politic, economic și securitar”, a adăugat el. De asemenea, președintele a evidențiat importanța Republicii Moldova pentru politica externă a României. „Agresiunea rusă afectează în mod direct și Republica Moldova, care rămâne pentru noi o prioritate esențială. Nu ne va fi indiferentă soarta unui stat în care se vorbește și se simte românește. Integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună și un instrument de dezvoltare economică și modernizare”, a explicat președintele. Mai mult, acesta a reiterat că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) rămâne un obiectiv strategic. „Pași decisivi au fost deja parcurși, iar efortul interinstituțional pentru finalizarea procesului de aderare în 2026 va fi menținut. Aceasta va reprezenta un instrument adițional de promovare a economiei românești, oferind credibilitate investitorilor și creditorilor externi”, a declarat el. Nu în ultimul rând, președintele a mai subliniat că România va adopta o abordare mai activă a diplomației economice și va consolida relațiile cu partenerii strategici, dar și cu statele Uniunii Europene la nivel global. El a salutat negocierile UE privind extinderea comerțului liber cu Mercosur, Mexic, India și Indonezia, precizând că România își va folosi toate oportunitățile pentru a întări relațiile internaționale în beneficiul cetățenilor.
Cartea lui Dan Dungaciu despre discursurile lui Trump, oprită la frontiera cu Republica Moldova înainte de lansarea de la Chișinău. Reacția autorului

O situație neobișnuită a marcat lansarea volumului „We the People… Discursurile istorice ale lui Donald Trump”, semnat de analistul Dan Dungaciu, expert în geopolitică și prim-vicepreședinte AUR, eveniment desfășurat la Chișinău. Cărțile care urmau să fie prezentate publicului nu au ajuns la conferință, fiind blocate la frontieră, unde se aflau încă în procedura de vămuire. Potrivit organizatorilor, citați de ziua.md, transportul fusese asigurat cu garanția că volumele vor ajunge la timp, da acest lucru nu s-a mai întâmplat. În lipsa cărților, discuțiile s-au purtat fără suportul fizic al acestora, participanții fiind nevoiți să se raporteze exclusiv la conținutul deja cunoscut. Dan Dungaciu a explicat că editura a fost informată, în ziua lansării, că pachetele se află încă în vamă și că nu există o certitudine privind momentul livrării. El a precizat că volumele ar putea ajunge în zilele următoare, fără a exista însă un termen clar. Prof. univ. dr. Dan Dungaciu În acest context, autorul a ironizat situația creată de blocajul de la frontieră, făcând trimitere la dificultățile birocratice dintre România și Republica Moldova. Astfel, el a afirmat că, în mod simbolic, nici discursurile președintelui american nu au reușit să „treacă Prutul” la timp. Revenind la lucrurile serioase, profesorul a precizat că nu știe dacă astfel de întârzieri sunt uzuale, dar a subliniat caracterul paradoxal al unei conferințe dedicate unei cărți care nu a putut fi, de fapt, lansată. În opinia sa, frontiera continuă să reprezinte un obstacol semnificativ, inclusiv în plan simbolic. Referirea la Donald Trump a fost folosită pentru a evidenția ironia situației, autorul sugerând că dificultățile administrative pot afecta inclusiv proiecte editoriale cu miză internațională. Evenimentul a fost organizat de Grupul de politică externă „Titu Maiorescu”, reunind oficiali, experți, politicieni și jurnaliști de pe ambele maluri ale Prutului, interesați de evoluțiile geopolitice actuale. La prezidiu, alături de Dan Dungaciu, s-au aflat senatorul AUR Petrișor Peiu, deputatul moldovean Vasile Costiuc, fostul ambasador al Republicii Moldova în SUA Igor Munteanu, precum și expertul Veaceslav Ioniță de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Participanții au discutat despre necesitatea unui dialog matur privind schimbările majore de la nivel global și despre poziționarea României și a Republicii Moldova în noul context geopolitic. De asemenea, au fost evocate declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind o eventuală reunire cu România, subliniindu-se că tema securității rămâne centrală pentru Republica Moldova, în condițiile lipsei unor garanții ferme în actuala arhitectură regională. Volumul „We the People… Discursurile istorice ale lui Donald Trump”, apărut în 2025, reunește cele mai relevante discursuri ale liderului american pe teme precum echilibrul global și politicile Statelor Unite, fiind contextualizate de Dan Dungaciu pentru a oferi cititorilor o perspectivă analitică asupra politicii americane contemporane. Autorul mai recomandă: Dan Dungaciu: „Singurii care au salutat proiectul de unire inițiat de Maia Sandu au fost cei de la AUR” Dan Dungaciu: „Suntem singurul stat unde înjurarea președintelui SUA este criteriu de promovare în carieră” Dan Dungaciu: „Asistăm la o revoluție care pleacă de la Trump. „Trădarea” lui Gorbaciov se aseamănă cu ce face Trump acum” Administrația Trump ia în considerare plăți pentru a convinge groenlandezii să se alăture SUA Dan Dungaciu: „Pentru Trump, globalizarea a fost un „bad deal”. Și-a dat seama că lumea a început să urască SUA”
Hărțuirea online devine infracțiune în Republica Moldova. Sunt pedepsite penal și amenințările la adresa jurnaliștilor

Persoanele care urmăresc, contactează obsesiv sau intimidează pe cineva prin mesaje, rețele sociale ori alte mijloace electronice riscă pedepse penale în Republica Moldova, odată cu intrarea în vigoare a unor modificări ample ale Codului penal. Potrivit Logos Press, noile prevederi, adoptate anul trecut, se aplică din luna februarie. Urmărirea repetată, faptă penală Legislația introduce pentru prima dată infracțiunea de stalking, definită ca urmărirea sau supravegherea intenționată și repetată a unei persoane, inclusiv prin „tehnologii informaționale și rețele de comunicații electronice”. Fapta este incriminată atunci când aceste acțiuni provoacă frică, anxietate sau obligă victima să își schimbe stilul de viață. Astfel de fapte pot fi pedepsite cu amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau cu închisoare de până la doi ani, iar dacă victima este membru al familiei – până la trei ani. Pedepse mai dure pentru hărțuirea sexuală Sunt înăsprite și sancțiunile pentru hărțuirea sexuală, care poate fi fizică, verbală sau non-verbală, inclusiv în mediul online. Modificările aduse Codului penal al Republicii Moldova prevăd amenzi consistente, muncă în folosul comunității sau pedepse cu închisoarea de până la patru ani. În cazul faptelor comise asupra minorilor, pedepsele cresc semnificativ, ajungând până la șapte ani de detenție. Femicidul, infracțiune distinctă în Codul penal Legislația penală introduce ca noțiune distinctă femicidul, definit ca „un act de violență extremă împotriva femeilor, comis pe baza prejudecăților de gen și soldat cu decesul victimei”. Pentru a lărgi protecția legală a victimelor violenței, autoritățile au extins regulile privind relațiile de rudenie, inclusiv în cazurile în care agresorul este un membru apropiat al familiei. În România, femicidul nu este încă reglementat ca infracțiune distinctă în Codul penal. În acest sens, în luna octombrie 2025, în Parlament a fost depus un proiect de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului, semnat de peste 250 de parlamentari. Protecție penală pentru jurnaliști Modificările aduse Codului penal al Republicii Moldova includ și măsuri pentru protejarea libertății presei. Interferența în activitatea jurnaliștilor și a instituțiilor media, inclusiv prin amenințări online, devine infracțiune și se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare.