Republica Moldova începe reforma pe care politicienii români o tot promit de 35 de ani: regionalizarea. Cele 32 de raioane de peste Prut se comasează în 10 județe
Guvernul de la Chișinău a lansat proiectul de reformă care va duce la comasarea a sute de localități și la micșorarea numărului de județe (raioane) de la 32 la 10. Asta în timp ce la noi, majoritatea comunelor au sub 3.000 de locuitori, cea mai mică având aproximativ 90 de oameni, iar reforma administrativ-teritorială este în promisiunile tuturor politicienilor de 35 de ani, însă nu se întâmplă niciodată. România are aceeași împărțire administrativă ca în anii 1960, când s-a făcut ultima reformă. Republica Moldova se confruntă, ca și România, cu o fărâmițare excesivă a teritoriului, cu depopularea multor comune și cu costuri de administrare nesustenabile. Conceptul reformei administrative, prezentat de Guvernul de la Chișinău prevede că Republica Moldova va avea doar 10 raioane în loc de 32, câte sunt acum, iar fiecare primărie va trebui să aibă nu mai puțin de 3.000 de locuitori, după amalgamarea voluntară a localităților și până la alegerile locale din toamna anului 2027. Acum, peste 87% din cele 892 de primării din Republica Moldova au sub acest prag. Totuși, în țara vecină nu există opoziția unor „baroni locali” precum în România. Și aici vorbim despre o opoziție din partea unor partide față de posibilitatea ca județele controlate de ei să dispară. Unele probleme mai vizează posibilitatea apariției unor enclave etnice maghiare. De asemenea, nu se înțelege exact care va fi forma de organizare a diferitelor regiuni de dezvoltare. Republica Moldova va trece la o reformă a adminstrației locale de amploare. O reformă pe care România o promite de două decenii, dar nu o realizează. Guvernul de la Chișinău a anunțat reforma administrativ-teritorială la începutul anului 2026. Anterior, președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernare Igor Grosu a anunțat că reforma ar trebui să fie gata până în 2027, când vor avea loc noi alegeri locale. La mijlocul lunii februarie, Guvernul moldovean a anunțat că peste 450 de primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară. Reprezentanții Executivului precizează că mecanismul „rămâne un instrument esențial pentru modernizarea administrației publice locale și pentru construirea unor primării mai puternice, capabile să ofere oamenilor servicii publice mai calitative”. Parlamentul de la Chişinău a simplificat mecanismul de amalgamare voluntară a localităților Parlamentul din țara vecină a adoptat vineri, 24 aprilie, iniţiativă legislativă care prevede amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), simplificând şi adaptând astfel sistemul la nevoile comunităţilor din Republica Moldova. Proiectul de lege, în acest sens, a fost votat în a doua lectură de 53 de deputați din majoritatea parlamentară. Opoziția a votat împotrivă sau s-a abținut de la vot. Potrivit oficialilor de la Chișinău, proiectul de lege a fost îmbunătăţit ca urmare a consultărilor cu primarii şi cetăţenii. Noile prevederi au scopul de a reduce birocraţia in procesul de amalgamare voluntară: vor fi necesare mai puţine documente, fiind suficientă o argumentare succintă şi prezentarea listei localităţilor implicate. Localităţile care vor decide să se unească vor avea mai multă flexibilitate în procesul de selectare a centrului administrativ şi de alegere a denumirii UAT amalgamate. Totodată, se modifică şi condiţiile de luare a deciziilor privind amalgamarea voluntară cu alte UAT-uri. Astfel, decizia va fi adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi. Modificările vizează şi eliminarea limitei fixe de 25 de kilometri dintre localităţi, ceea ce uşurează procedura de amalgamare voluntară, explică Parlamentul. Un alt aspect important vizează păstrarea serviciilor publice în localitate, inclusiv prin centrele unificate de prestare a serviciilor, fără ca oamenii să fie nevoiţi să se deplaseze la sediul primăriei din centrul administrativ al UAT amalgamate. Până în prezent, au fost finalizate două procese de amalgamare voluntară – în oraşul Leova şi în comuna Călineşti din raionul Făleşti. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, numărul deciziilor de iniţiere a procesului de amalgamare voluntară a crescut, iar 298 de comunităţi au manifestat interes în acest sens. Reformă necesară Potrivit proiectului, peste 87% dintre primăriile din Republica Moldova au mai puțin de 3.000 de locuitori, cheltuind aproape 30% din buget pentru costuri administrative. Totodată, acestea modernizează mult mai greu localitățile față de structurile mai mari, având carențe semnificative în ceea privește infrastructura și serviciile publice. Respectiv, 34% dintre locuințe nu au acces la apă și canalizare, iar mai mult de jumătate dintre ele fiind în localitățile mici. De asemenea, potrivit documentului, integrarea europeană pune pe masa Republicii Moldova oportunităţi de finanţare fără precedent, iar autorităţile trebuie să aibă capacităţi pentru a putea absorbi aceste fonduri. „Fondurile structurale europene presupun planificare multianuală, management profesionist al proiectelor, proceduri de achiziţii conforme, cofinanţare locală şi raportare standardizată. De regulă, o comunitate cu o administraţie sub pragul de 3000 de locuitori, fără specialist în managementul proiectelor şi fără specialist în achiziţii, nu poate îndeplini aceste cerinţe – nu din cauza oamenilor, ci a dimensiunii structurale”, se mai menţionează în document. Mai mult, autorităţile susţin că Republica Moldova are unul dintre cele mai fragmentate sisteme administrative din Europa, raportat la numărul populaţiei – o medie de 2.708 de locuitori, comparativ cu media de 4.685 de locuitori din UE la nivel de APL I. „Reforma administrativ-teritorială nu înseamnă să desenezi o hartă nouă” Pe de altă parte, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a criticat acest proiect de lege, în forma actuală, și a solicitat revizuirea substanțială a acestuia. Reprezentanții autorităților locale avertizau asupra unor riscuri pentru „democrația locală și autonomia comunităților”. Una dintre principalele nemulțumiri viza diminuarea rolului consultării cetățenilor. În acest context, organizația atragea atenția că reducerea cerințelor de vot calificat „diminuează democrația locală și condiționează riscuri de amestec arbitrar a politicului în viața colectivităților locale”. Totodată, CALM susține că proiectul trebuie integrat într-o reformă mai amplă a administrației publice. De ce raioane și nu județe? Republica Moldova nu poate renunța la vechea denumire de „raion”, moștenită încă din perioada existenței URSS. Articolul 110 din Constituția Republicii Moldova stipulează că teritoriul țării „este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe, raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia”. Articolul 110 din Constituția Republicii Moldova. Foto: Constituția Republicii Moldova Așadar, pentru a renunța la denumirea de „raion”, este nevoie de un consens între fracțiunile parlamentare și de susținerea
Simona Halep pleacă în Republica Moldova
Prin intermediul unui scurt videoclip pe care l-a postat pe pagina sa de Instagram, acolo unde este urmărită de peste 1.6 milioane de persoane, Simona Halep (34 de ani) a dezvăluit că luna viitoare pleacă în Republica Moldova. La Chișinău mai exact, în capitala țării conduse de Maia Sandu (53), unde va participa la inaugurarea Centrului Național de Tenis. Simona Halep promovează tenisul și în Republica Moldova Simona Halep, care recent a fost plecată într-o vacanță exotică, nu a uitat de prima ei dragoste, și anume sportul care i-a influențat întreaga viață, tenisul. Chiar dacă s-a retras din „sportul alb” în februarie 2025, Halep a continuat să contribuie la imaginea fenomenului prin participarea la diverse evenimente. Spre exemplu, constănțeanca a devenit ambasadoarea turneului Transylvania Open, din categoria WTA 250, iar la ultima ediție a competiției de la Cluj-Napoca i-a acordat personal trofeul învingătoarei Sorana Cîrstea. Mai nou, Simona Halep se implică direct și în promovarea tenisului de peste hotare, din Republica Moldova mai exact, iar prin intermediul unei postări pe care a realizat-o pe platformele de socializare a dezvăluit un eveniment important la care va lua parte. „Pe 23 mai se deschide Centrul Național de Tenis din Chișinău. Un moment foarte important pentru tenisul din Republica Moldova. Am acceptat cu drag invitația de a lua parte la acest eveniment special și mă bucur că voi fi alături de voi, inclusiv pe teren, într-un meci demonstrativ alături de Juan Martin del Potro și jucători din Moldova. Vă aștept cu drag și sper să ne vedem acolo”, a transmis Simona Halep, într-un scurt videoclip postat pe pagina ei de Instagram. Simona Halep și Juan Martin del Potro vor fi adversari în meciul demonstrativ de la Chișinău Natalia Belibova, în calitate de secretar general al al Federației Naționale de Tenis din Republica Moldova, a oferit câteva informații despre meciul demonstrativ care va fi organizat cu ocazia inaugurării centrului din Chișinău. Așa cum a precizat și Simona Halep, la eveniment va lua parte și Juan Martin del Potro, argentinian care a cucerit titlul la US Open în 2009 și a jucat alte trei finale de Grand Slam, anume Roland Garros 2009 și 2018, plus Wimbledon 2013. Aemenea Simonei Halep, Martin del Potro s-a retras din cauza accidentărilor, în 2022. Simona nu va face echipă cu sportivul argentinian la Chișinău, ci vor juca unul împotriva celuilalt într-un meci demonstrativ de dublu: „Meciul va fi desfășurat pe terenul de zgură al centrului. Vom avea tribune pentru mai mult de o mie de spectatori. Partida va fi de maximum trei seturi și sperăm să fie spectaculoasă. O pereche va fi compusă din Simona Halep și Radu Albot al nostru. Ei vor juca împotriva lui Juan Martin del Potro și Lia Belibova, o jucătoare junioară din Republica Moldova”, a declarat Natalia Belibova, înaintea evenimentului de pe 23 mai. Radu Albot, cel care va face pereche cu Simona Halep împotriva lui Juan Martin del Potro și Lia Belibova, a ocupat numărul 39 ATP în cea mai bună perioadă a carierei. O altă veste bună pentru iubitorii tenisului de la Chișinău este că începând cu data de 25 mai 2026, Republica Moldova va găzdui turneul ATP Challenger 100 „Moldova Open”. Competiția se va desfășura chiar în interiorul Centrului Național de Tenis care va fi inaugurat cu două zile mai devreme.
Premierul Republicii Moldova readuce în discuție ideea unirii cu România: Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului își dau seama că suntem foarte aproape de unire
„Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului își dau seama că suntem foarte aproape de unire. Subiectul posibilei unificări cu România devine din ce în ce mai relevant, iar cetățenii o percep din ce în ce mai mult ca o perspectivă realistă”, a spus premierul Republicii Moldova, conform agenției Infotag. Potrivit Infotag, Alexandru Munteanu a declarat acest lucru într-un interviu acordat jurnaliștilor în timpul vizitei sale în România de săptămâna trecută. Declarațiile vin după ce și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat, în luna ianuarie, că ar vota „da” în cazul unui referendum privind unificarea cu România. „Dacă am avea un referendum, eu aș vota pentru reunirea cu România. Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, uitați-vă la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, desigur, să reziste în fața Rusiei”, a spus Maia Sandu în cadrul podcastului The Rest Is Politics realizat de jurnaliștii britanici Alastair Campbell și Rory Stewart. Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate a cetățenilor din Republica Moldova care să susțină unificarea cu România și că majoritatea susține aderarea la Uniunea Europeană Tema a provocat reacții dure din partea opoziției de la Chișinău, după ce mai mulți oficiali, inclusiv membri ai Guvernului și ai Parlamentului, au făcut declarații similare în ultimele luni.
Agenția Moody’s a îmbunătățit ratingul Republicii Moldova la B2, cel mai bun nivel din ultimii 25 de ani
„Republica Moldova primește un semnal clar de încredere din exterior. Nu este o opinie politică. Este o evaluare independentă, tehnică, a modului în care statul își gestionează economia și finanțele. Moldova devine mai stabilă, mai predictibilă și mai respectată”, a declarat premierul Alexandru Munteanu. Conform unui comunicat al Guvernului, ratingul B2 indică faptul că Moldova încă are provocări economice și geopolitice, însă a demonstrat o capacitate semnificativ îmbunătățită de a gestiona riscurile financiare, politice și sociale. Aceasta înseamnă un acces mai bun la finanțare internațională, costuri mai reduse pentru împrumuturile externe și creșterea atractivității țării pentru investiții străine și proiecte de dezvoltare. „Această evoluție reflectă direcția pe care mergem: instituții mai puternice, reforme reale, independență energetică și pași clari spre Uniunea Europeană. Este rezultatul unei munci coordonate la nivel de instituții: atunci când există coerență, responsabilitate și decizii asumate, rezultatele încep să se vadă și din exterior”, a mai spus premierul.
Moldova are inflația la aproape jumatate față de România
Inflația, adică majorarea prețurilor din Republica Moldova a fost de 5,1%, aproape la jumătatea față de nivelul înregistrat în România, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică din Republica Moldova (BNS). În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a fost de 9,31% în luna februarie. Cele mai mari creșteri anuale de prețuri la produsele alimentare din Republica Moldova au fost înregistrate la ouă – cu 30,6%; fructe – 20,7% și legume, 13,2%. De asemenea, s-au scumpit: uleiul vegetal cu 8,9%, pâinea cu 5,8% și laptele și produsele lactate cu 4,3%. În același timp, zahărul s-a ieftinit cu 4,4%. În categoria bunurilor nealimentare, cele mai importante scumpiri au fost la încălțăminte – 5,2%, confecții – 5%, materiale de construcție – cu 3,9% și medicamente – cu 3,0%. În schimb, combustibilii și carburanții s-au ieftinit cu 3,4% comparativ cu februarie 2025. La serviciile prestate populației, cele mai semnificative creșteri anuale de prețuri au fost înregistrate la serviciile de alimentare cu apă potabilă și canalizare – cu 19,7%, energia electrică – cu 16,4%, alimentația publică – cu 11,6% și transportul de pasageri – cu 6,8%. În același timp, tarifele pentru gazele naturale au scăzut cu 12,4%, iar cele pentru energia termică cu 9,7%. Inflația în Moldova în comparație cu alte state În ceea ce privește inflația anuală, Republica Moldova, cu 5,1%, s-a situat sub nivelul înregistrat în Turcia (31,5%) și Islanda (5,2%), dar peste cel din Georgia (4,6%), Croația (3,8%), Lituania (3,6%), Bulgaria (3,3%), Estonia (3,1%), Slovenia și Macedonia de Nord (câte 2,9%), Cehia (1,4%) și Cipru (0,1%). Rata anuală a inflației în unele țări din regiune, în februarie 2026 față de februarie 2025 (%). Foto: Biroul Național de Statistică din Republica Moldova În 2025, Republica Moldova a înregistrat o rată medie a inflației de 7,7%, clasându-se pe locul 35 la nivel mondial. Potrivit datelor BNS, sectorul serviciilor a suferit cele mai mari scumpiri. Cel mai mult au crescut tarifele la energia electrică, cu 48% față de anul 2024, și la încălzirea centralizată, cu 35,3%. Inflația scade în România, dar rămâne tot cea mai mare din Uniunea Europeană România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată datele publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene. Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Danemarca (0,5%), Cipru (0,9%) și Cehia (1%). La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost: România (8,3%), Slovacia (4%) și Croația (3,9%). Comparativ cu situația din ianuarie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în 11 state membre, inclusiv în România (de la 8,5% până la 8,3%), a rămas stabilă în patru și a crescut în 12 țări membre. Sursa foto: Eurostat De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 1,9% în februarie, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 puncte procentuale). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Datele Eurostat arată că inflația de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a crescut până la 2,4% în zona euro, de la un nivel de 2,2%. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. AUTORUL RECOMANDĂ: Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor
Peștele din Nistru este periculos?
Ministrul Mediului din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, a recomandat să nu fie consumat peștele din râul Nistru. Potrivit oficialului, peștii ar fi putut inhala substanțe petroliere. În acest sens, oficialul a anunțat că va solicita Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) să preleveze probe din diferite zone ale Nistrului pentru a stabili dacă peștii au fost contaminați. Întrebat dacă recomandă consumul de pește din Nistru, ministrul a amintit că, începând cu 1 aprilie și până pe 15 iunie, este perioada de prohibiție. „Deci, apriori pescuitul este interzis, dar, având în vedere că peștii ar fi putut inhala aceste substanțe chiar și la începutul crizei de pe Nistru, este recomandat să nu consumăm acești pești de pe Nistru cel puțin în următoarele luni. Mai mult de atât, o să solicităm și ANSA să facă anumite probe din diferite locuri din Nistru, ca să vedem dacă peștii au fost contaminați într-o măsură sau alta”, a adăugat Hajder, pe 1 aprilie, în timpul unor declarații. Foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru La fel, autoritățile au anunțat că starea de alertă instituită anterior nu va fi prelungită, pentru că „situația pe râul Nistru s-a stabilizat”. Decizia guvernului de la Chișinău vine în urma ședinței organizate pe platforma Centrului Național de Management al Crizelor, „la solicitarea prim-ministrului în baza analizei de risc prezentate”. Cu toate acestea, echipele vor rămâne în teren pentru următoarele săptămâni și vor continua intervențiile active, inclusiv: monitorizarea zilnică a sectorului afectat al râului Nistru; menținerea în stare bună și înlocuirea celor 22 de baraje existente; împrăștierea materialului absorbant pentru limitarea poluării; acordarea unei atenții sporite stațiilor de captare; prelevarea probelor de apă de două ori pe săptămână. Creștinii ortodocși vor sărbători Floriile pe 5 aprilie. Floriile sunt sărbătorite în duminica dinaintea Paștelui, iar unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri legate de Duminica Floriilor este consumul de pește. Foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru Galerie foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru AUTORUL RECOMANDĂ: Peste 1,8 milioane de ouă și 350 de mii de păsări, distruse în Republica Moldova după depistarea unui antibiotic interzis Catastrofă ecologică în Republica Moldova: Mai multe lebede ar fi murit după poluarea masivă a Nistrului cu petrol din Ucraina
Ilie Bolojan, întrevedere cu premierul Alexandru Munteanu
România va continua să sprijine Republica Moldova atât în plan bilateral, cât și pentru a avansa în parcursul său european, a subliniat prim-ministrul Ilie Bolojan, marți, la întrevederea cu omologul său, premierul Alexandru Munteanu, aflat în vizită la București. „România susține parcursul european al Republicii Moldova și salută începerea negocierilor tehnice cu Uniunea Europeană. Vom sprijini continuarea acestui proces și la nivel politic. În același timp, experții români colaborează cu administrația de la Chișinău pentru alinierea legislației și practicilor la standardele europene”, a afirmat premierul Bolojan. Prim-ministrul Republicii Moldova a mulțumit premierului Ilie Bolojan si Guvernului României pentru sprijin și colaborare. „Guvernul României este pentru noi parte din familie. Lucrăm strâns împreună și avansăm proiectele noastre comune pe toate palierele”, a menționat prim-ministrul Alexandru Munteanu. Sursa foto: Facebook / Alexandru Munteanu Prim-miniștrii Ilie Bolojan și Alexandru Munteanu au analizat stadiul implementării proiectelor comune de interconectare, îmbunătățirea condițiilor de tranzit la frontieră pentru cetățeni și mărfuri, precum și colaborarea strategică în domeniile infrastructurii energetice și de transport, cu accent asupra preluării de către Portul Constanța a Portului Giurgiulești și a realizării Autostrăzii A8, Pașcani-Iași-Ungheni. Șeful Executivului român a încurajat creșterea schimburilor comerciale bilaterale și atragerea de investiții, factor ce va contribui la crearea de locuri de muncă și de noi oportunități pentru companii. Sursa foto: Facebook / Alexandru Munteanu Alexandru Munteanu: „Legătura noastră devine mai puternică ca niciodată” Premierul din Republica Moldova a scris pe rețelele sociale: „Mulțumesc, domnule Prim-ministru Ilie Bolojan, pentru prietenia pe care o purtați și pentru determinarea cu care construim, împreună, parcursul nostru spre marea familie europeană. Am discutat azi despre prioritățile noastre comune, precum dezvoltarea strategică a Portului Giurgiulești și accelerarea digitalizării proiectelor bilaterale, care vor reduce birocrația și vor apropia economiile noastre. De la podurile care unesc malurile de Prut, rețelele de energie care aduc lumină în case, până la școlile și teatrele unde ne vorbim aceeași limbă, legătura noastră devine mai puternică ca niciodată”. La întrevederea de la Palatul Victoria, alături de premierul Ilie Bolojan au participat, în delegația României, șeful Cancelarie Prim-Ministrului, Mihai Jurca, consilierul de stat Luminița Odobescu și ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian Leon Țurcanu. Sursa foto: Facebook / Alexandru Munteanu AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan s-a întâlnit cu premierul de peste Prut, Alexandru Munteanu. Ce au discutat cei doi 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Mesajul premierului Republicii Moldova: Malurile Prutului sunt tot mai aproape
Linia electrică Isaccea-Vulcănești a fost reparată integral, după avariile provocate de atacurile Rusiei
Linia electrică aeriană de 400 kV Isaccea – Vulcănești a fost reparată integral, după avariile în urma atacurilor rusești cu drone asupra infrastructurii energetice din regiunea de sud a Ucrainei. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Ministerul Energiei din Republica Moldova pe pagina de Facebook. „Vești importante pentru securitatea energetică a Republicii Moldova! Linia electrică aeriană de 400 kV Isaccea – Vulcănești a fost reparată integral după avariile provocate de atacurile Federaţiei Ruse cu drone asupra infrastructurii energetice din regiunea de sud a Ucrainei”, se arată în anunțul făcut de minister. Potrivit comunicatului, lucrările au fost finalizate de către partea ucraineană și, astfel, a fost restabilită capacitatea de interconectare și reabilitată securitatea aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova. „Lucrările au fost finalizate cu succes astăzi de către partea ucraineană, iar linia a fost testată sub tensiune, confirmând funcționarea în condiții de siguranță și stabilitate. Astfel, a fost restabilită capacitatea de interconectare și reabilitată securitatea aprovizionării cu energie electrică”, mai precizează Ministerul Energiei din Republica Moldova. Cu toate acestea, instituția subliniază că repunerea în funcțiune a liniei electrice nu anulează apelurile autorităților de a folosi raţional energia. „Totuşi, reparaţia şi repunerea în funcţiune a liniei nu înseamnă că apelurile noastre de a folosi raţional energia şi-au pierdut actualitatea. Vă îndemnăm în continuare să nu irosim energia, pentru că asta înseamnă facturi mai mari şi presiune suplimentară asupra sistemului energetic naţional”, se mai arată în mesajul transmis de minister. Stare de urgență în sectorul energetic în Republica Moldova În această săptămână, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat proiectul de hotărâre privind instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 25 martie 2026. Decizia a fost luată după ce principala linie electrică de alimentare a Republicii Moldova, linia Vulcăneşti – Isaccea, a fost deconectată în urma atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice civile din Ucraina. Această linie electrică reprezintă o legătură esențială prin care Republica Moldova importă energie din România, linie care traversează sudul Ucrainei.
Maia Sandu, la 108 ani de la Unirea din 1918: Unirea a însemnat o reîntoarcere vitală în familie
Maia Sandu a descris Unirea din 1918 drept un moment definitoriu pentru parcursul istoric al Republicii Moldova. „La 27 martie marcăm un eveniment care ne definește neamul. După o lungă ocupație a pământului nostru de Imperiul Rus, care a încercat să ne șteargă identitatea, limba, demnitatea națională”, notează Maia Sandu pe Facebook, adăugând: „Unirea din 1918 a însemnat o reîntoarcere vitală în familie”. Potrivit președintei de la Chișinău, Unirea a oferit forța necesară pentru ca populația să își păstreze identitatea în fața ocupației sovietice. „Adevărul istoric trebuie știut și rostit: pasul curajos de acum 108 ani a dat neamului nostru puterea de a rezista identitar în fața ocupației sovietice ulterioare, de a-și duce mai departe tradițiile, limba română, de a-și cere locul binemeritat ca parte a lumii libere”, spune lidera de la Chișinău. Șefa statului a evidențiat și relația actuală dintre România și Republica Moldova, evidențiind rolul Bucureștiului în dezvoltarea Moldovei și parcursul său european. „Chiar dacă timpurile vitrege ne-au despărțit, România ne este aproape, cu grijă și sprijin constant. Cu România la braț, vom reuși să îndeplinim dezideratul generației noastre – să revenim în familia europeană, să ne modernizăm și să ne protejăm democrația și pacea”, mai spune Sandu.
Vicepreședinte al Parlamentului European: Europa depinde mult prea mult de importuri de petrol din afară / Contextul în care Chișinăul e dat exemplu
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a spus că Europa depinde într-un procent mare de importuri de petrol din afară, respectiv până la două treimi din toate inputurile de energie. „Sunt membru în comisia de energie a PE. Despre petrol și gaz pot spune următorul lucru: Europa depinde muuuult prea mult de importuri de petrol din afară (până la două treimi din toate inputurile de energie). Locurile de unde vine petrolul sunt în mare parte dominate de dictatori și state ostile”, a scris Ștefănuță într-o postare pe Facebook. El a punctat că într-o astfel de situație, sunt doar câteva variante: întărirea dependenței față de „cineva care te joacă fix cum vrea” sau căutarea propriilor resurse. „1. Să îți întărești dependența de cineva care te joacă fix cum vrea. Asta doar amână scumpirea, te face și mai dependent, iar când inevitabilul se întâmplă, tu plătești factura. Asta au tot făcut Europa și statele membre. Amânare care acum ne costă enorm, mai ales că nu suntem întrebați de acțiunile care ne aduc des aici. 2. Cauți propriile resurse, știind însă că nu ai atâtea, nu vei avea niciodată atâtea încât să suplinești lipsa de pe piață”, a scris vicepreședintele PE în cadrul postării. Republica Moldova, dată exemplu Totuși, el a punctat și o altă variantă, care ține de autonomia energetică într-o astfel de situație. „Îți cauți cu toată energia.. AUTONOMIA. Prin investiții alternative, prin regenerabile, din care avem din plin. Prin taxarea companiilor de energie care în criză au mereu profituri uriașe și întoarcerea beneficiilor la oameni. Prin măsuri ce au a face cu transportul eficient, public și curat, printr-o viziune completă, nu tot o cârpeală”, a explicat Nicu Ștefănuță. El a dat exemplul Republicii Moldova în privința dezvoltării autonomiei, „reducându-și la maxim dependența de importuri rusești”. „Au trecut direct la ultimele tehnologii regenerabile, în loc să dea cu dreptul în stângul mereu cum facem noi. Boala lungă moarte sigură. Boala noastră lungă este frica de a se elibera de resurse de energie importate din locuri dubioase asupra cărora avem zero control”, a conchis acesta.