Sebastian Ghiță profețește: Dacă România se va uni cu Basarabia, președinte va fi Nicușor Dan!
Sebastian Ghiță, aflat cu azil la Belgrad, a avut unele profeții, pe care le-a postat pe Facebook, în contextul sondajelor de opinie care arată că peste 70% dintre români vor unirea cu Basarabia. Acestea au fost făcute pe Facebook, unde nu mai postase nimic din anul 2019. El spune că, „dacă România se va uni cu Basarabia, președinte va fi Nicușor Dan. Maia Sandu nu va fi președintele României!”… Sebastian Ghiță De asemenea, Sebastian Ghiță a reacționat și la dezvălurile jurnaliștilor armeni legate de posibile legături ale sale cu liderul de la Kremlin și Rusia. „Resping toate aceste afirmații false despre legăturile mele cu Putin și Kremlinul, făcute de agenții Sorosiști (numele agenților de informații nu se transmit în clar). Minciunile și invențiile forțate de presa Sorosistă sunt inutile”, a scris Sebastian Ghiță. Autorul mai recomandă: Dan Andronic sare în apărarea lui Sebastian Ghiță în scandalul acuzațiilor de legături cu Rusia și publică o poză cu Ghiță și Donald Trump Jr. Maia Sandu, întrebată dacă poate deveni într-o zi președinta României: “Vom face totul pentru a ne păstra oamenii în siguranță”
Aceasta e fișa de vot! Cum au notat membrii juriului din Moldova prestația Alexandrei Căpitănescu. Primele declarații ale uneia dintre jurate: Asta m-a speriat cel mai mult
În finala Eurovision de sâmbătă seară, juriul Republicii Moldova a acordat reprezentantei României, Alexandra Căpitănescu, trei puncte, în timp ce publicul din Republica Moldova a oferit României punctajul maxim, 12 puncte. Votul a provocat numeroase reacții, atât în România, cât și în Republica Moldova. Potrivit fișei de vot, cei șapte membri ai juriului din Republica Moldova au avut evaluări foarte diferite pentru prestația Alexandrei Căpitănescu. Doi jurați au plasat România pe locurile 15 și 16 din 24, în timp ce alți doi au clasat-o pe locurile 3 și 4. După cumularea voturilor, România a ajuns pe locul 8 în clasamentul juriului moldovean, iar primele trei poziții au revenit Poloniei, Israelului și Greciei. Într-o postare pe Facebook, Viktoria Cușnir a spus că este „juratul cu numărul 6” și a explicat că fiecare membru al juriului a decis separat. „A fost prima și ultima dată când am acceptat să fac parte din juriul internațional. Diferența de vot a juriului și a publicului a fost la mai multe țări. Pentru că juriul e invitat să voteze criterii clare: piesa, voce, show, prestație generală”, a scris Viktoria Cușnir. Ea a afirmat că finala din acest an a avut concurență puternică la fiecare capitol și a criticat presiunea pusă pe membrii juriului de a vota pe criterii de vecinătate. „Fiecare jurat a decis separat. Cel mai înțelept ar fi ca acest juriu să fie eliminat complet, dacă tot e îndemnat să voteze pe criterii de vecinătate”, a transmis membra juriului. Viktoria Cușnir a respins acuzațiile potrivit cărora votul său ar fi fost unul îndreptat împotriva României. „Nu consider votul meu expresia românofobiei. Am dedicat tare multe emisiuni oamenilor de cultură și culturii românești. Înțeleg că nu mă face asta mai dragă, dar în mod categoric nu vreau să se admită măcar gândul că aș purta ură și dispreț României. Din toate blestemele și injuriile pe care mi le-ați trimis public sau privat, asta m-a speriat cel mai mult”, a scris ea.
Culisele scandalului Moldova – Eurovision. Șeful Teleradio-Moldova explică, pentru Gândul, ce s-a întâmplat și cum au acordat jurații moldoveni scor mic României
Vlad Țurcanu, directorul general al Teleradio-Moldova (TRM), compania publică responsabilă de organizarea Eurovision din partea Republicii Moldova, a explicat, duminică, pentru Gândul, culisele scandalului izbucnit după finala Eurovision 2026, în care România a primit doar 3 puncte din partea juriului din țara vecină. Șeful TRM spune că a fost „suprins” de decizia juriului din Republica Moldova. Directorul general al Teleradio-Moldova a explicat, pentru Gândul, cum a fost format juriul. El spune că atunci când a ales jurații instituția a respectat regulamentul EBU, care organizează Eurovision. „Sunt niște criterii foarte precise pe care trebuie să trebuie să le urmăm și ele aparțin organizației care organizează Eurovisionul – Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune (UERT). În regulamentul UERT scrie că doi membri ai juriului din șapte trebuie să aibă între 18 și 25 de ani. Sunt criterii care pot fi îndeplinite într-un anumit mod. Noi ne-am dorit să avem un juriu independent, pentru că avem obligații din acest punct de vedere”, a declarat șeful TRM pentru Gândul. Foto: Facebook / Vlad Țurcanu Rezultatul juriului nu reprezintă poziția TRM Șeful instituției a subliniat că votul juriului nu reprezintă poziția Companiei Teleradio-Moldova. „Nu ne permite regulamentul să comentăm decizia juriului, dar există toate temeiurile pentru a porni o asemnea revoltă, pe care am văzut-o pe rețele aseară și astăzi. Foarte multă lume, atât din România, cât și din Republica Moldova, a fost jignită de acest vot al juriului, care nu știu cum a fost, tehnic sau de altă natură, dar e așa cum l-ați văzut. Acest rezultat nu reprezintă poziția instituției. Și noi, la TRM, care suntem o instituție publică, am încercat în ultimii ani să acordăm încredere unor oameni și subdiviziuni pe care le avem în instituție, care să obțină un anumit grad de autonomie. Nu întotdeauna au fost satisfăcuți de ceea ce a rezultat din încrederea pe care eu, ca manager al acestei instituții, am acordat-o”, a precizat Vlad Țurcanu. El a vorbit și despre existența unor curente anti-românești în Republica Moldova, însă spune că majoritatea moldovenilor rezonează cu valorile românești. „În Republica Moldova există un anumit tip de societate și puseurile anti-românești nu au dispărut cu totul. În același timp, există o majoritate, după percepția pe care o avem noi aici, a societății care deja rezonează cu toate valorile românești și nu mai acceptă tacit să fie înșelată în ceea ce ține de România, pentru că toată lumea, majoritatea din societatea noastră, a înțeles că fără România ar fi fost pierdută în vremurile grele pe care le-a traversat Republica Moldova. Pentru generațiile mai tinere au contat anii aceștia de libertate din ultimele două decenii”, a adăugat el. Presiuni asupra juraților? Întrebat dacă suspectează existența unor presiuni asupra juraților, Andrei Țurcanu a spus că toate procedurile necesare pentru a asigura corectitudinea votului au fost respectate. Mai mult, la vot a asistat și un notar. „Această reacție nu ne avantajează nici pe noi, cei de la Teleradio Moldova, pentru că am fost puternic contestați pentru decizia unui juriu, decizie pe care noi nu am putut și nu am vrut să o controlăm, pentru că nu așa funcționează o instituție publică și nu așa înțelegem raporturile cu Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune. Am evitat să ne ducem la un membru al juriului și să-i spunem cum să noteze. Mai ales că, pentru corectitudinea procesului, am evitat orice ingerință și acolo a asistat un notar care să prevină asemenea intervenții în activitatea juriului”, mai spune el. „Viitorul Republicii Moldova este împreună cu România” „Eu cred că acest episod amar va ajuta multă lume să înțeleagă că viitorul Republicii Moldova este împreună cu România. Doar că aceste diferențe care transpar la răstimpuri arată că, totuși, nu va fi simplu. Este un episod care ar trebui să ne dea de gândit pe termen scurt și mediu”, a conchis Vlad Țurcanu. Moment dramatic la Eurovision 2026. Prezentatoarea televiziunii din R. Moldova a izbucnit în lacrimi după ce a anunțat doar 3 puncte pentru România Eurovision s-a lăsat cu scandal. Stupoare după ce Moldova a oferit României doar 3 puncte. Cui au dat moldovenii punctaj maxim
Țoiu, la reuniunea Comitetului de miniștri al Consiliului Europei, optimistă privind parcursul Moldovei și Ucrainei
„Este o zi foarte bună astăzi în Chișinău. Mă bucur să fiu astăzi aici. Am terminat un mic dejun cu ceilalți miniștrii de externe și ambasadori, mic dejun găzduit de președinta Maia Sandu, dedicat integrării europene în Uniunea Europeană a Moldovei, a Ucrainei, a Balcanilor de Vest. România este o țară profund dedicată acestui parcurs european, am văzut reformele pe care le-a făcut Republica Moldova și este foarte clar că în acest moment trebuie deschise toate clasterile. Trebuie deschise negocierile și cu Ucraina și să avansăm și cu Balcanii de Vest. Astăzi, împreună, pe parcursul lucrărilor, avansăm în tribunalul care gestionează consecințele pentru crimele de agresiune și comisia, respectiv România este parte din grupul fondator în ambele cazuri”, a spus Oana Țoiu. Ministrul român de externe va găzdui o masă rotundă cu ministrul de externe moldovean, Mihai Popșoi, pentru a discuta despre reziliență, despre cum fac fața cele două țări amenințărilor hibride și dezinformării, mai ales interferențelor în procesele electorale și toate țările. Se va discuta și despre cum se asigură cele două țări că generațiile tinerilor au acces la resursele care le sunt necesare, cum este asigurat accesul presei, accesul jurnaliștilor independenți la resursele de care au nevoie ca să poată să își facă meseria, „o meserie vitală pentru funcționarea democrațiilor”. Calea europeană pentru cei care luptă să scape de „influența malignă” „Am și dat acest răspuns pozitiv, această susținere pentru punctul de contact pe care Consiliul Europei l-a lansat pentru relația cu cetățenii din Belarus. Este foarte important că cetățenii care vor o cale europeană pentru țara lor, fie că vorbim de cei din Belarus, fie că vorbim de cei din Rusia sau din alte țări care sunt sub această influență malignă, au o cale de dialog și acces la partenerii care sunt necesari”, a mai spus Oana Țoiu. Întrebată cât de de optimistă este România că Republica Moldova și Ucraina vor reuși în această vară sau la summit-ul din iulie să deschidă primele capitole de negociere cu Uniunea Europeană, Oana Țoiu a spus că „poziția României este că este momentul să deschidem capitole de negociere. De altfel, această poziție este o poziție pe care țara mea o are de mult timp”. Sprijin pentru Ucraina și Moldova „Este momentul să facem asta, pentru că nu vorbim doar despre o responsabilitate pentru Republica Moldova, pentru Ucraina, de o responsabilitate pentru a finaliza negocierile și cu Balcanii de Vest, vorbim și despre cuvântul pe care Uniunea Europeană l-a dat. Vorbim despre poziția Uniunii Europene în lume. Este în interesul nostru, al fiecărui stat membru și al Uniunii, să putem să gestionăm rapid și corect, bazat pe merite, procesul de extindere, pentru că asta permite ca piața unică să aibă un avantaj competitiv mai mare în lume. Asta permite ca sfera noastră de influență, sfera noastră de colaborare, care permite securitatea comună, să fie mai puternică. Nu putem să riscăm ca țările din regiune, în timp, să nu mai poată face față amenințărilor hibride, interferențelor care vin din alte state și modalitatea prin care putem să ne asigurăm de această securitate colectivă este integrarea europeană”, a precizat Țoiu. Oana Țoiu a afirmat că a văzut și în această dimineață și pe parcursul ultimelor luni de zile, în discuții cu miniștri de externe a celelalte țări membre ale Uniunii Europene, aceeași atitudine de sprijin și de claritate privind nevoia de a deschide cluster-ele de negociere. Declarațiile mele înainte de reuniunea Comitetului de miniștri al Consiliului Europei, care are loc azi la Chișinău.#CMCoEChisinau2026 #CM135Chisinau pic.twitter.com/xQ4rM5t8wT — Toiu Oana (@oana_toiu) May 15, 2026
Republica Moldova începe reforma pe care politicienii români o tot promit de 35 de ani: regionalizarea. Cele 32 de raioane de peste Prut se comasează în 10 județe
Guvernul de la Chișinău a lansat proiectul de reformă care va duce la comasarea a sute de localități și la micșorarea numărului de județe (raioane) de la 32 la 10. Asta în timp ce la noi, majoritatea comunelor au sub 3.000 de locuitori, cea mai mică având aproximativ 90 de oameni, iar reforma administrativ-teritorială este în promisiunile tuturor politicienilor de 35 de ani, însă nu se întâmplă niciodată. România are aceeași împărțire administrativă ca în anii 1960, când s-a făcut ultima reformă. Republica Moldova se confruntă, ca și România, cu o fărâmițare excesivă a teritoriului, cu depopularea multor comune și cu costuri de administrare nesustenabile. Conceptul reformei administrative, prezentat de Guvernul de la Chișinău prevede că Republica Moldova va avea doar 10 raioane în loc de 32, câte sunt acum, iar fiecare primărie va trebui să aibă nu mai puțin de 3.000 de locuitori, după amalgamarea voluntară a localităților și până la alegerile locale din toamna anului 2027. Acum, peste 87% din cele 892 de primării din Republica Moldova au sub acest prag. Totuși, în țara vecină nu există opoziția unor „baroni locali” precum în România. Și aici vorbim despre o opoziție din partea unor partide față de posibilitatea ca județele controlate de ei să dispară. Unele probleme mai vizează posibilitatea apariției unor enclave etnice maghiare. De asemenea, nu se înțelege exact care va fi forma de organizare a diferitelor regiuni de dezvoltare. Republica Moldova va trece la o reformă a adminstrației locale de amploare. O reformă pe care România o promite de două decenii, dar nu o realizează. Guvernul de la Chișinău a anunțat reforma administrativ-teritorială la începutul anului 2026. Anterior, președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernare Igor Grosu a anunțat că reforma ar trebui să fie gata până în 2027, când vor avea loc noi alegeri locale. La mijlocul lunii februarie, Guvernul moldovean a anunțat că peste 450 de primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară. Reprezentanții Executivului precizează că mecanismul „rămâne un instrument esențial pentru modernizarea administrației publice locale și pentru construirea unor primării mai puternice, capabile să ofere oamenilor servicii publice mai calitative”. Parlamentul de la Chişinău a simplificat mecanismul de amalgamare voluntară a localităților Parlamentul din țara vecină a adoptat vineri, 24 aprilie, iniţiativă legislativă care prevede amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), simplificând şi adaptând astfel sistemul la nevoile comunităţilor din Republica Moldova. Proiectul de lege, în acest sens, a fost votat în a doua lectură de 53 de deputați din majoritatea parlamentară. Opoziția a votat împotrivă sau s-a abținut de la vot. Potrivit oficialilor de la Chișinău, proiectul de lege a fost îmbunătăţit ca urmare a consultărilor cu primarii şi cetăţenii. Noile prevederi au scopul de a reduce birocraţia in procesul de amalgamare voluntară: vor fi necesare mai puţine documente, fiind suficientă o argumentare succintă şi prezentarea listei localităţilor implicate. Localităţile care vor decide să se unească vor avea mai multă flexibilitate în procesul de selectare a centrului administrativ şi de alegere a denumirii UAT amalgamate. Totodată, se modifică şi condiţiile de luare a deciziilor privind amalgamarea voluntară cu alte UAT-uri. Astfel, decizia va fi adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi. Modificările vizează şi eliminarea limitei fixe de 25 de kilometri dintre localităţi, ceea ce uşurează procedura de amalgamare voluntară, explică Parlamentul. Un alt aspect important vizează păstrarea serviciilor publice în localitate, inclusiv prin centrele unificate de prestare a serviciilor, fără ca oamenii să fie nevoiţi să se deplaseze la sediul primăriei din centrul administrativ al UAT amalgamate. Până în prezent, au fost finalizate două procese de amalgamare voluntară – în oraşul Leova şi în comuna Călineşti din raionul Făleşti. Potrivit notei de fundamentare a proiectului, numărul deciziilor de iniţiere a procesului de amalgamare voluntară a crescut, iar 298 de comunităţi au manifestat interes în acest sens. Reformă necesară Potrivit proiectului, peste 87% dintre primăriile din Republica Moldova au mai puțin de 3.000 de locuitori, cheltuind aproape 30% din buget pentru costuri administrative. Totodată, acestea modernizează mult mai greu localitățile față de structurile mai mari, având carențe semnificative în ceea privește infrastructura și serviciile publice. Respectiv, 34% dintre locuințe nu au acces la apă și canalizare, iar mai mult de jumătate dintre ele fiind în localitățile mici. De asemenea, potrivit documentului, integrarea europeană pune pe masa Republicii Moldova oportunităţi de finanţare fără precedent, iar autorităţile trebuie să aibă capacităţi pentru a putea absorbi aceste fonduri. „Fondurile structurale europene presupun planificare multianuală, management profesionist al proiectelor, proceduri de achiziţii conforme, cofinanţare locală şi raportare standardizată. De regulă, o comunitate cu o administraţie sub pragul de 3000 de locuitori, fără specialist în managementul proiectelor şi fără specialist în achiziţii, nu poate îndeplini aceste cerinţe – nu din cauza oamenilor, ci a dimensiunii structurale”, se mai menţionează în document. Mai mult, autorităţile susţin că Republica Moldova are unul dintre cele mai fragmentate sisteme administrative din Europa, raportat la numărul populaţiei – o medie de 2.708 de locuitori, comparativ cu media de 4.685 de locuitori din UE la nivel de APL I. „Reforma administrativ-teritorială nu înseamnă să desenezi o hartă nouă” Pe de altă parte, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a criticat acest proiect de lege, în forma actuală, și a solicitat revizuirea substanțială a acestuia. Reprezentanții autorităților locale avertizau asupra unor riscuri pentru „democrația locală și autonomia comunităților”. Una dintre principalele nemulțumiri viza diminuarea rolului consultării cetățenilor. În acest context, organizația atragea atenția că reducerea cerințelor de vot calificat „diminuează democrația locală și condiționează riscuri de amestec arbitrar a politicului în viața colectivităților locale”. Totodată, CALM susține că proiectul trebuie integrat într-o reformă mai amplă a administrației publice. De ce raioane și nu județe? Republica Moldova nu poate renunța la vechea denumire de „raion”, moștenită încă din perioada existenței URSS. Articolul 110 din Constituția Republicii Moldova stipulează că teritoriul țării „este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe, raioane și unitatea teritorială autonomă Găgăuzia”. Articolul 110 din Constituția Republicii Moldova. Foto: Constituția Republicii Moldova Așadar, pentru a renunța la denumirea de „raion”, este nevoie de un consens între fracțiunile parlamentare și de susținerea
Simona Halep pleacă în Republica Moldova
Prin intermediul unui scurt videoclip pe care l-a postat pe pagina sa de Instagram, acolo unde este urmărită de peste 1.6 milioane de persoane, Simona Halep (34 de ani) a dezvăluit că luna viitoare pleacă în Republica Moldova. La Chișinău mai exact, în capitala țării conduse de Maia Sandu (53), unde va participa la inaugurarea Centrului Național de Tenis. Simona Halep promovează tenisul și în Republica Moldova Simona Halep, care recent a fost plecată într-o vacanță exotică, nu a uitat de prima ei dragoste, și anume sportul care i-a influențat întreaga viață, tenisul. Chiar dacă s-a retras din „sportul alb” în februarie 2025, Halep a continuat să contribuie la imaginea fenomenului prin participarea la diverse evenimente. Spre exemplu, constănțeanca a devenit ambasadoarea turneului Transylvania Open, din categoria WTA 250, iar la ultima ediție a competiției de la Cluj-Napoca i-a acordat personal trofeul învingătoarei Sorana Cîrstea. Mai nou, Simona Halep se implică direct și în promovarea tenisului de peste hotare, din Republica Moldova mai exact, iar prin intermediul unei postări pe care a realizat-o pe platformele de socializare a dezvăluit un eveniment important la care va lua parte. „Pe 23 mai se deschide Centrul Național de Tenis din Chișinău. Un moment foarte important pentru tenisul din Republica Moldova. Am acceptat cu drag invitația de a lua parte la acest eveniment special și mă bucur că voi fi alături de voi, inclusiv pe teren, într-un meci demonstrativ alături de Juan Martin del Potro și jucători din Moldova. Vă aștept cu drag și sper să ne vedem acolo”, a transmis Simona Halep, într-un scurt videoclip postat pe pagina ei de Instagram. Simona Halep și Juan Martin del Potro vor fi adversari în meciul demonstrativ de la Chișinău Natalia Belibova, în calitate de secretar general al al Federației Naționale de Tenis din Republica Moldova, a oferit câteva informații despre meciul demonstrativ care va fi organizat cu ocazia inaugurării centrului din Chișinău. Așa cum a precizat și Simona Halep, la eveniment va lua parte și Juan Martin del Potro, argentinian care a cucerit titlul la US Open în 2009 și a jucat alte trei finale de Grand Slam, anume Roland Garros 2009 și 2018, plus Wimbledon 2013. Aemenea Simonei Halep, Martin del Potro s-a retras din cauza accidentărilor, în 2022. Simona nu va face echipă cu sportivul argentinian la Chișinău, ci vor juca unul împotriva celuilalt într-un meci demonstrativ de dublu: „Meciul va fi desfășurat pe terenul de zgură al centrului. Vom avea tribune pentru mai mult de o mie de spectatori. Partida va fi de maximum trei seturi și sperăm să fie spectaculoasă. O pereche va fi compusă din Simona Halep și Radu Albot al nostru. Ei vor juca împotriva lui Juan Martin del Potro și Lia Belibova, o jucătoare junioară din Republica Moldova”, a declarat Natalia Belibova, înaintea evenimentului de pe 23 mai. Radu Albot, cel care va face pereche cu Simona Halep împotriva lui Juan Martin del Potro și Lia Belibova, a ocupat numărul 39 ATP în cea mai bună perioadă a carierei. O altă veste bună pentru iubitorii tenisului de la Chișinău este că începând cu data de 25 mai 2026, Republica Moldova va găzdui turneul ATP Challenger 100 „Moldova Open”. Competiția se va desfășura chiar în interiorul Centrului Național de Tenis care va fi inaugurat cu două zile mai devreme.
Premierul Republicii Moldova readuce în discuție ideea unirii cu România: Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului își dau seama că suntem foarte aproape de unire
„Cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului își dau seama că suntem foarte aproape de unire. Subiectul posibilei unificări cu România devine din ce în ce mai relevant, iar cetățenii o percep din ce în ce mai mult ca o perspectivă realistă”, a spus premierul Republicii Moldova, conform agenției Infotag. Potrivit Infotag, Alexandru Munteanu a declarat acest lucru într-un interviu acordat jurnaliștilor în timpul vizitei sale în România de săptămâna trecută. Declarațiile vin după ce și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat, în luna ianuarie, că ar vota „da” în cazul unui referendum privind unificarea cu România. „Dacă am avea un referendum, eu aș vota pentru reunirea cu România. Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, uitați-vă la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, desigur, să reziste în fața Rusiei”, a spus Maia Sandu în cadrul podcastului The Rest Is Politics realizat de jurnaliștii britanici Alastair Campbell și Rory Stewart. Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate a cetățenilor din Republica Moldova care să susțină unificarea cu România și că majoritatea susține aderarea la Uniunea Europeană Tema a provocat reacții dure din partea opoziției de la Chișinău, după ce mai mulți oficiali, inclusiv membri ai Guvernului și ai Parlamentului, au făcut declarații similare în ultimele luni.
Agenția Moody’s a îmbunătățit ratingul Republicii Moldova la B2, cel mai bun nivel din ultimii 25 de ani
„Republica Moldova primește un semnal clar de încredere din exterior. Nu este o opinie politică. Este o evaluare independentă, tehnică, a modului în care statul își gestionează economia și finanțele. Moldova devine mai stabilă, mai predictibilă și mai respectată”, a declarat premierul Alexandru Munteanu. Conform unui comunicat al Guvernului, ratingul B2 indică faptul că Moldova încă are provocări economice și geopolitice, însă a demonstrat o capacitate semnificativ îmbunătățită de a gestiona riscurile financiare, politice și sociale. Aceasta înseamnă un acces mai bun la finanțare internațională, costuri mai reduse pentru împrumuturile externe și creșterea atractivității țării pentru investiții străine și proiecte de dezvoltare. „Această evoluție reflectă direcția pe care mergem: instituții mai puternice, reforme reale, independență energetică și pași clari spre Uniunea Europeană. Este rezultatul unei munci coordonate la nivel de instituții: atunci când există coerență, responsabilitate și decizii asumate, rezultatele încep să se vadă și din exterior”, a mai spus premierul.
Moldova are inflația la aproape jumatate față de România
Inflația, adică majorarea prețurilor din Republica Moldova a fost de 5,1%, aproape la jumătatea față de nivelul înregistrat în România, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică din Republica Moldova (BNS). În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a fost de 9,31% în luna februarie. Cele mai mari creșteri anuale de prețuri la produsele alimentare din Republica Moldova au fost înregistrate la ouă – cu 30,6%; fructe – 20,7% și legume, 13,2%. De asemenea, s-au scumpit: uleiul vegetal cu 8,9%, pâinea cu 5,8% și laptele și produsele lactate cu 4,3%. În același timp, zahărul s-a ieftinit cu 4,4%. În categoria bunurilor nealimentare, cele mai importante scumpiri au fost la încălțăminte – 5,2%, confecții – 5%, materiale de construcție – cu 3,9% și medicamente – cu 3,0%. În schimb, combustibilii și carburanții s-au ieftinit cu 3,4% comparativ cu februarie 2025. La serviciile prestate populației, cele mai semnificative creșteri anuale de prețuri au fost înregistrate la serviciile de alimentare cu apă potabilă și canalizare – cu 19,7%, energia electrică – cu 16,4%, alimentația publică – cu 11,6% și transportul de pasageri – cu 6,8%. În același timp, tarifele pentru gazele naturale au scăzut cu 12,4%, iar cele pentru energia termică cu 9,7%. Inflația în Moldova în comparație cu alte state În ceea ce privește inflația anuală, Republica Moldova, cu 5,1%, s-a situat sub nivelul înregistrat în Turcia (31,5%) și Islanda (5,2%), dar peste cel din Georgia (4,6%), Croația (3,8%), Lituania (3,6%), Bulgaria (3,3%), Estonia (3,1%), Slovenia și Macedonia de Nord (câte 2,9%), Cehia (1,4%) și Cipru (0,1%). Rata anuală a inflației în unele țări din regiune, în februarie 2026 față de februarie 2025 (%). Foto: Biroul Național de Statistică din Republica Moldova În 2025, Republica Moldova a înregistrat o rată medie a inflației de 7,7%, clasându-se pe locul 35 la nivel mondial. Potrivit datelor BNS, sectorul serviciilor a suferit cele mai mari scumpiri. Cel mai mult au crescut tarifele la energia electrică, cu 48% față de anul 2024, și la încălzirea centralizată, cu 35,3%. Inflația scade în România, dar rămâne tot cea mai mare din Uniunea Europeană România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată datele publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene. Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Danemarca (0,5%), Cipru (0,9%) și Cehia (1%). La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost: România (8,3%), Slovacia (4%) și Croația (3,9%). Comparativ cu situația din ianuarie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în 11 state membre, inclusiv în România (de la 8,5% până la 8,3%), a rămas stabilă în patru și a crescut în 12 țări membre. Sursa foto: Eurostat De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 1,9% în februarie, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 puncte procentuale). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Datele Eurostat arată că inflația de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a crescut până la 2,4% în zona euro, de la un nivel de 2,2%. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. AUTORUL RECOMANDĂ: Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor
Peștele din Nistru este periculos?
Ministrul Mediului din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, a recomandat să nu fie consumat peștele din râul Nistru. Potrivit oficialului, peștii ar fi putut inhala substanțe petroliere. În acest sens, oficialul a anunțat că va solicita Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) să preleveze probe din diferite zone ale Nistrului pentru a stabili dacă peștii au fost contaminați. Întrebat dacă recomandă consumul de pește din Nistru, ministrul a amintit că, începând cu 1 aprilie și până pe 15 iunie, este perioada de prohibiție. „Deci, apriori pescuitul este interzis, dar, având în vedere că peștii ar fi putut inhala aceste substanțe chiar și la începutul crizei de pe Nistru, este recomandat să nu consumăm acești pești de pe Nistru cel puțin în următoarele luni. Mai mult de atât, o să solicităm și ANSA să facă anumite probe din diferite locuri din Nistru, ca să vedem dacă peștii au fost contaminați într-o măsură sau alta”, a adăugat Hajder, pe 1 aprilie, în timpul unor declarații. Foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru La fel, autoritățile au anunțat că starea de alertă instituită anterior nu va fi prelungită, pentru că „situația pe râul Nistru s-a stabilizat”. Decizia guvernului de la Chișinău vine în urma ședinței organizate pe platforma Centrului Național de Management al Crizelor, „la solicitarea prim-ministrului în baza analizei de risc prezentate”. Cu toate acestea, echipele vor rămâne în teren pentru următoarele săptămâni și vor continua intervențiile active, inclusiv: monitorizarea zilnică a sectorului afectat al râului Nistru; menținerea în stare bună și înlocuirea celor 22 de baraje existente; împrăștierea materialului absorbant pentru limitarea poluării; acordarea unei atenții sporite stațiilor de captare; prelevarea probelor de apă de două ori pe săptămână. Creștinii ortodocși vor sărbători Floriile pe 5 aprilie. Floriile sunt sărbătorite în duminica dinaintea Paștelui, iar unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri legate de Duminica Floriilor este consumul de pește. Foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru Galerie foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru AUTORUL RECOMANDĂ: Peste 1,8 milioane de ouă și 350 de mii de păsări, distruse în Republica Moldova după depistarea unui antibiotic interzis Catastrofă ecologică în Republica Moldova: Mai multe lebede ar fi murit după poluarea masivă a Nistrului cu petrol din Ucraina