Republica Moldova invită cetăţenii UE să se simtă ca acasă, cu oferte de telefonie şi internet fără costuri suplimentare
Republica Moldova a găsit o nouă strategie de promovare în UE. Oferă telefonie mobilă şi internet fără costuri suplimentare cetăţenilor UE aflaţi pe teritoriul moldovean. Programul „Roam Like at Home”a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. De joi, 1 ianuarie 2026, cetăţenii Uniunii Europene aflaţi în Republica Moldova, precum şi cetăţenii moldoveni aflaţi în statele membre ale UE, pot să efectueze apeluri, să trimită mesaje şi să utilizeze datele mobile fără costuri suplimentare, în aceleaşi condiţii ca în ţara de origine, întrucât a intrat în vigoare programul „Roam Like at Home”. Eliminarea tarifelor de roaming în UE va permite cetăţenilor moldoveni să comunice la tarife naţionale în spaţiul european. De asemenea, se vor bucura de aceeaşi calitate şi viteză ca acasă. Principiul se aplică şi invers, cetăţenilor europeni care se află în Republica Moldova, relatează presa locală. Aderarea Republicii Moldova la sistemul „Roam Like at Home” al Uniunii Europene a fost aprobată de Consiliul Uniunii Europene în vara anului trecut şi are loc în urma finalizării procesului de transpunere a cadrului legislativ european privind roamingul în legislaţia naţională, scrie Moldpres. Republica Moldova beneficia deja de tarife reduse la roaming, în urma unui acord semnat în 2024 între autorităţile moldovene şi UE. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANCOM avertizează! Pasagerii pot ajunge să plătească sute de euro, dacă nu își pun telefoanele pe „Modul Avion”, la bordul aeronavelor Digi România oferă abonaților noul smartphone Motorola edge 50 NEO. Cu o singură condiție!
Victor Ponta: Poporul nu protestează pentru creșterea costului vieții, dar protestează pentru Justiție
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Victor Ponta, politician român, fost Prim-Ministru, a vorbit despre cum în România se încearcă aplicarea unui model deja existent în Republica Moldova. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „Domnule, există un model care deja a fost testat, s-a aplicat. Dacă te uiți cu atenție, se încearcă implementarea lui și în România. Este modelul din Republica Moldova. Acolo, Maia Sandu, om politic, domnule, a dat afară judecători, procurori și a dus-o pe Laura Ștefan, pe Dănileț… La ei a ținut. În Moldova i-a curățat pe toți. Da, e o bătălie…” Invitat la Marius Tucă Show, Victor Ponta a vorbit despre cum se încearcă aplicarea unui model din Republica Moldova, pe justiția românească. Acesta a început prin a spune că pe lângă preluarea justiției, a existat și un scop secundar. Politicianul susține că se vrea copierea modelului Republicii Moldova, în care politicienii pot da afară judecători, procurori și pot aduce pe cine vor ei. „Ce vreau este că, pe lângă luarea puterii în justiție, a fost și scopul secundar, dar important, de a acoperi tot ce se întâmplă. Pentru că mă întorc, vecinii noștri de peste Dunăre, era să zic de peste Prut… Nu e vorba de nicio coincidență. Ăia au dat jos Guvernul. Bulgarii au dat jos Guvernul Bulgariei, pentru taxe. Are sens? Adică, atunci când spui, domnule, poporul protestează că moare de foame, are sens. Are sens. Nu, la noi poporul protestează că a văzut un reportaj și vrea să omoare, pe nu știu cine, pe Savonea. Asta n-are sens. Este o prostie. Dar vreau să-ți dau o veste proastă, pentru noi toți. Domnule, există un model care deja a fost testat, s-a aplicat. Dacă te uiți cu atenție, se încearcă implementarea lui și în România. Este modelul din Republica Moldova. Acolo, Maia Sandu, om politic, domnule, a dat afară judecători, procurori și a dus-o pe Laura Ștefan, pe Dănileț… La ei a ținut. În Moldova i-a curățat pe toți. Da, e o bătălie…”, a explicat politicianul.
O femeie cu 5 nepoți, din Republica Moldova, a născut al 14-lea copil: O să ne bucurăm ca şi de primii. Ce vârstă are proaspăta mămică
O femeie de 48 de ani din Republica Moldova născut al 14-lea copil al său, o fetiță de 3.800 grame, perfect sănătoasă, la Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi” din Chișinău. Ea este deja bunică și are cinci nepoți. „Am emoţii înalte pentru că e copilaşul meu, e primul sau e al 14-lea, e drăguţ. Dacă Dumnezeu mi-a dat, înseamnă că o să îl putem aduce pe lume, o să îl putem creşte. O să ne bucurăm ca şi de primii”, a declarat Lilia Bălan într-un interviu pentru TVR Moldova. Fetița a fost botezată Nelly, iar femeia a povestit că nu și-a planificat niciodată să aibă o familie atât de numeroasă. Primul copil l-a născut la 21 de ani, iar astăzi are 10 fete și 4 băieți. Cel mai mare are 26 de ani, iar cel mai mic, înainte de venirea Nelly, avea doar trei ani. Șapte dintre copii sunt deja la casele lor sau urmează studii. Unii au și ei deja copii. Femeia a spus că soţul său este cel mai fericit când casa se umple de zâmbetele copiilor. „Când vine acasă de la lucru până nu îi pupă pe toţi nu se lasă. Mătuşile şi cu nepoţeii fac o alergătură prin casă. Pregătim cu fetele mai mari, aşezăm masa, pe urmă ne aşezăm, se primeşte cam ca la grădiniţă”, a mai povestit proaspăta mămică pentru sursa citată. Lilia Bălan / FOTO – Captură video: TVR Moldova „Îmi făceam griji foarte mult ca să nască mama cu bine, ca să fie sănătoasă şi ea şi copilul şi chiar ne rugam pentru asta toţi cu familia. Sunt foarte fericită că am atâţia fraţi şi surori şi viaţa e interesantă, multe amintiri. Îmi doresc şi mie să am aşa o familie şi ala copii”, a spus Ana, una dintre fiicele sale mai mari. Nașterea a fost realizată prin operație cezariană de o echipă complexă de 10 specialiști. „Pacienta are o vârstă la care deja în care foarte multe femei intră în menopauză şi sarcina a decurs fără particularităţi”, a explicat medicul ginecolog Andrei Leașev. La rândul său, neonatologul Lilia Savtiuc a confirmat că fetița este perfect sănătoasă. „Am examinat copilaşul, este absolut sănătos, nu necesită nici o intervenţie medicală. Nu avem nevoie de analize sau investigaţii suplimentare”, a spus medicul neonatolog.
Exportul de gaze către Republica Moldova atinge azi capacitatea maximă
Cantitatea de gaze exportată în dimineața de miercuri, 10 decembrie, se apropie de capacitatea maximă a conductei către Republica Moldova (Iași-Ungheni), care este de 6 milioane mc/zi. La ora 11:00, cifra pe conducta (Iași-Ungheni) era de 5,8 mil. mc/zi, dar acesta ar fi atins chiar valoarea maximă de 6 milioane, potrivit Economedia. Situația națională a gazelor la ora 11:00 (mil. m³/zi) Total producție internă prin SNT: 24,1 mil. m³/zi Total extras din depozite: 16,1 mil. m³/zi Total import: 13,6 mil. m³/zi În doar câțiva ani, Republica Moldova a trecut de la o dependență aproape totală de gazul rusesc la o dependență tot mai mare de gazele importate din România. Fără rezerve proprii de gaze naturale și cu o producție internă de energie extrem de redusă, Chișinăul își asigură întregul consum de gaze din import. Până în 2022, aproape tot gazul consumat de Republica Moldova venea de la Gazprom, prin conductele care traversează Ucraina. Criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina și tăierile de livrări către Chișinău au forțat însă autoritățile să caute rapid alternative. Conectarea la gazoductul Iași–Ungheni, extins ulterior până la Chișinău, a devenit esențială. Prin această infrastructură, Moldova a putut accesa pentru prima dată direct piața europeană și, în special, gazul românesc. Oficialii de la Chișinău au recunoscut că această conductă a fost „un colac de salvare” în timpul crizei și a prezis diversificarea surselor după reducerea unilaterală a livrărilor rusești. România a ajuns să joace un rol-cheie în securitatea energetică a Republicii Moldova. Reţeaua de gazoducte de pe teritoriul Republicii Moldova este operată de Transgazul românesc, din 2023, care i-a luat locul unei firme controlate de Gazprom. Consumul total intern este favorizat de vremea bună din acest început de decembrie. România are un consum ce variază între 50 și 55 de milioane metri. România, pe o vreme geroasă prelungită pe mai multe zile, poate ajunge la un consum de 65-70 de milioane metri cubi. RECOMANDAREA AUTORULUI
Republica Moldova solicită ajutor energetic din România. Moldelectrica face apel la consum rațional
Operatorul sistemului de transport al energiei electrice din Republica Moldova, Moldelectrica, a anunțat că a solicitat României ajutor de avarie pentru câteva ore. Moldelectrica a anunțat că, în urma atacurilor asupra sistemului energetic al Ucrainei, un grup energetic important a fost deconectat, iar liniile de interconexiune sunt încărcate aproape de limită. „Urmare a atacurilor asupra sistemului energetic a Ucrainei în regiunea aferentă Republicii Moldova, a fost deconectat un grup energetic important, iar liniile de interconexiune sunt încărcate aproape de limită”, a transmis Moldelectrica. Operatorul a solicitat energie de avarie, pentru următoarele ore, din România. „Urmare depășirii fluxului planificat, Moldelectrica a solicitat ajutor de avarie din România, preventiv pe următoarele câteva ore. Aceasta va menține funcționarea sigură a sistemului electroenergetic și va preveni eventuale suprasarcini”, a precizat operatorul. Republica Moldova face apel la consum rațional Moldelectrica face apel la consumatori pentru utilizarea rațională a energiei în această perioadă. „Îndemnăm cetățenii Republicii Moldova să consume energia electrică în mod rațional, în special în orele de vârf, pentru a reduce riscul de suprasarcină și eventuale deconectări. Monitorizăm în permanență evoluțiile și vom reveni cu informații suplimentare atunci când situația o va impune”, se mai arată în mesaj. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Energiei anunță când va fi repornită centrala OMV Petrom de la Brazi. Ce s-a decis în ședința de urgență Metodele care te ajută să reduci facturile la energie electrică și gaze naturale. Cum diminuezi costurile lunare Radiografia unui moment istoric care a scindat România în două. Cum arată țara noastră la un an de la anularea alegerilor prezidențiale de către CCR: „Ciopârțirea democrației cu satârul” / „Anularea a apărat procesul democratic” Magistratul Cătălin Pițu dezvăluie la Gândul Exclusiv tenebrele Revoluției din ’89 și premisele unor noi revolte. “Românii, în prezent, se urăsc atât de mult încât ar fi în stare să se și împuște unii pe ceilalți”
Drona găsită de săteanul din Republica Moldova era un aparat de tip Gerbera
„Polițiștii au stabilit cǎ este vorba despre un aparat de zbor fără pilot, de tip Gerbera, utilizat pentru inducerea în eroare. Sistemul poate fi folosit atât ca mijloc improvizat de atac, cât și pentru misiuni de observare și culegere de informații, inclusiv pentru identificarea mijloacelor de apărare antiaeriană și monitorizarea impactului altor platforme aeriene”, informează Poliția Republicii Moldova. Potrivit Poliției, drona a fost găsită sâmbătă pe un deal și a fost dezasamblată de cei doi bărbați, după care unul din ei a decis să o ia acasă, miercuri, fără să anunțe autoritățile. Polișțiștii au precizat că „toate piesele componente ale dronei dezasamblate, sâmbătă, au fost depistate la domiciliul unuia dintre bărbați. Acestea nu conțin explozibil, iar obiectul în sine nu a prezentat pericol pentru siguranță publică”, arată sursa citată. Drona este identică cu cea care a căzut, recent, pe acoperișul casei din localitatea Cuhureștii de Jos. Specialiștii au stabilit atunci că era un aparat de tip „Gerbera”, fără încărcătură explozivă.
Ilan Șor își închide proiectele sociale în Republica Moldova după blocarea fondurilor. Ce spun politologii
Potrivit fostului deputat, care se ascunde în prezent în Federația Rusă, autoritățile de la Chișinău ar fi blocat „toate posibilitățile tehnice” prin care ar fi putut continua aceste activități. Șor acuză președinta Maia Sandu și guvernarea că ar fi împiedicat transferurile financiare către structurile sale și că angajați ai organizației sale ar fi fost reținuți. În mesajul său, oligarhul susține că în ultimele șase luni autoritățile ar fi blocat 50 de milioane de dolari pe care i-ar fi direcționat pentru „susținerea cetățenilor”, scrie Ziarul de Gardă. Formarea unui „front național comun” În același mesaj, Ilan Șor a anunțat crearea unui „front național comun”, care ar avea ca scop eliberarea persoanelor pe care el le numește „persecutați de regim”, precum și „dărâmarea puterii actuale”. El promite reluarea proiectelor sociale după o eventuală schimbare a guvernării. Analiza politologilor Politologul Vitalie Andrievschi afirmă că ieșirea lui Șor din scenă nu este una întâmplătoare, ci ar reprezenta o mișcare strategică a Kremlinului, care ar încerca să își reseteze influența în Republica Moldova. Analistul notează că schema financiară pe care se bazau proiectele sociale ale lui Șor ar fi devenit nefuncțională, iar autoritățile moldovene au demonstrat eficiență blocând fluxurile ilegale. În opinia sa, „era Șor în Republica Moldova s-a încheiat”, iar rețeaua politică și financiară construită de acesta se prăbușește rapid. Totodată, Andrievschi sugerează că Rusia ar urma să lanseze noi proiecte politice mai ușor de controlat. Ilan Șor a fost condamnat definitiv în aprilie 2023 la 15 ani de închisoare și obligat să restituie peste 5,2 miliarde de lei în dosarul „Frauda bancară”. Acesta a părăsit Republica Moldova în 2019 și, conform informațiilor oficiale, se află în prezent în Federația Rusă, unde continuă să desfășoare activități politice.
Republica Moldova preia activele Lukoil de la Aeroportul Chișinău, cu titlu gratuit
Aeroportul Internațional Chișinău a preluat vineri în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, printr-un contract de comodat semnat pe 12 noiembrie. Predarea oficială a avut loc pe 13 noiembrie, a spus ministrul Energiei, Dorin Junghietu, conform Ziarul de Gardă. „Terminalul petrolier de la Aeroport reprezintă un activ strategic pentru stat, prin urmare, este important ca furnizarea de kerosen pentru sectorul avia să se desfășoare fără întreruperi. În acest scop, grupul de lucru constituit pe subiectul aprovizionării cu combustibil, de comun cu Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău, a pregătit și implementat un plan de management, astfel încât furnizarea combustibilului să aibă loc fără perturbări. Contractul de comodat ne permite să asigurăm furnizarea de kerosen și reprezintă o soluție de urgență pentru a asigura stabilitatea aprovizionării aeronavelor, în contextul riscului ca, din 21 noiembrie, compania Lukoil să fie în incapacitate de furnizare și operare”, a spus ministrul Energiei. Dorin Junghietu a mai spus că grupul de lucru a discutat cu o companie românească pentru a vinde combustibil Aeroportului pe termen scurt. Exportul ar putea fi aprobat vineri. „În această perioadă, Aeroportul Internațional Chișinău va fi responsabil de operarea terminalului petrolier. Etapa următoare va fi cumpărarea de către AIC a activelor și infrastructurii aeroportuare din proprietatea Lukoil”, a declarat ministrul. În privința stațiilor de distribuție deținute de Lukoil, Junghietu a spus că acestea sunt aproximativ 100, și oferă resurse petroliere pe piața locală. „Cu toate acestea, în prezent, piața petrolieră din Republica Moldova este diversă, cu mai mulți operatori ce au diferite lanțuri logistice de aprovizionare, atât terestru din România, cât și prin Portul Giurgiulești, respectiv piața este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile”, a declarat el. SUA sancționează Lukoil și Rosneft pentru presiune asupra Rusiei Pe 22 octombrie, SUA a aplicat sancțiuni pentru companiile petroliere ruse, ca urmare a lipsei unui angajament serios al Rusiei față de pacea în Ucraina, potrivit Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC). Sancțiunile afectează companiile petroliere Rosneft și Lukoil. Toate filialele deținute în proporție de 50% sau mai mult de aceste companii sunt blocate conform EO 14024. „Noile sancțiuni sporesc presiunea asupra sectorului energetic al Rusiei și degradează capacitatea Kremlinului de a strânge venituri pentru mașina sa de război și de a sprijini economia sa slăbită. Statele Unite vor continua să pledeze pentru o soluționare pașnică a războiului, iar o pace permanentă depinde în întregime de disponibilitatea Rusiei de a negocia cu bună-credință”, se arată în comunicat.
Șapte acorduri semnate cu țări membre ale CSI, denunțate de Republica Moldova
Printre acestea se numără Acordul privind călătoria fără vize ale cetățenilor CSI, semnat la Bișkek în 1992. Guvernul de la Chișinău precizează într-un comunicat că renunțarea la acest acord nu va schimba semnificativ regimul actual de călătorii, deoarece Republica Moldova a încheiat acorduri bilaterale cu majoritatea statelor CSI. „Denunțarea acordului va avea efect direct doar în raport cu Republica Tadjikistan și Republica Kârgâză, țări cu care nu există astfel de înțelegeri bilaterale. Astfel, cetățenii Republicii Moldova vor putea continua să călătorească fără vize în majoritatea statelor CSI”, se arată în comunicat. Comisia Europeană a recomandat Moldovei ajustarea politicii în domeniul vizelor la lista UE a țărilor terțe care au nevoie de viză, în special țările terțe care prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau securitate pentru UE. Nu mai corespund obiectivelor Guvernul anunță că, în perioada anilor 1999-2001 Acordul de la Bișkek din 1992 a fost denunțat de Federația Rusă, Kazahstan, Uzbekistan și Turkmenistan. Totodată, în şedinţa Guvernului de miercuri s-a decis denunțarea și a altor acorduri care și-au pierdut actualitatea. Acestea vizează cooperarea în domenii precum cooperarea în domeniul chimiei și petrochimiei, utilizarea gazelor naturale comprimate în calitate de combustibil pentru motoarele mijloacelor de transport auto, colaborarea în domeniul ecologiei și protecției mediului natural ambiant, principiile și ordinea efectuării transporturilor militare, principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul și importul mărfurilor (lucrărilor, serviciilor) și măsurile de asigurare a ameliorării achitărilor dintre organizațiile economice ale statelor membre CSI. „Colaborările în domeniile menționate nu mai corespund obiectivelor de modernizare, digitalizare și ecologizare a economiei naționale a țării noastre, precum şi standardelor tehnice. Decizia de denunțare a acestor acorduri a fost determinată și de pierderea relevanței lor în raport cu noile orientări strategice ale Republicii Moldova, obiectivul național de integrare europeană și angajamentele asumate prin Obiectivele de Dezvoltare Durabilă”, transmite Guvernul de la Chișinău.
Maia Sandu merge marți la Bruxelles pentru raportul privind progresele Moldovei în aderarea la Uniunea Europeană
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va merge marți la Bruxelles pentru o vizită oficială. Instituția prezidențială anunță că în cadrul vizitei va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele făcute de Republica Moldova în ultimul an în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană. Agenda include mai multe întâlniri ale președintei Republicii Moldova cu oficiali europeni de rang înalt. Maia Sandu urmează să discute cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, cu comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, și cu alți lideri europeni. Mai mult decât atât, președinta Republicii Moldova va participa și la o conferință organizată de Euronews, unde va vorbi despre „importanța extinderii Uniunii Europene”. Tot pe 4 noiembrie, la Bruxelles, va fi prezentat Raportul de Extindere, care include progresele din ultimul an ale Republicii Moldova în parcursul său european, a precizat instituția prezidențială. Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la Uniunea Europeană, împreună cu Ucraina, în iunie 2022. Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat debutul negocierilor, s-au desfășurat pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a finalizat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că „procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere”. Într-un proiect de raport consultat de Europa Liberă Moldova, Comisia Europeană afirmă că alegerile parlamentare din 28 septembrie, în urma cărora partidul pro-european al Maiei Sandu, PAS, şi-a menținut mandatul, arată „angajamentul ferm” al țării față de integrarea europeană. „Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată şi şi-a aprofundat în mod semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda ameninţărilor hibride, tentativelor de destabilizare a ţării şi a cursului ei european”, se menționează în acest proiect de raport, care urmează să fie publicat oficial pe 4 noiembrie. Conform unor surse din presa europeană, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, va lua și el parte la acest eveniment de la distanță. Evenimentul se va desfășura între orele 14:00 și 17:00, ora Europei Centrale. Tot marți, pe 4 noiembrie, Uniunea Europeană va aproba, de asemenea, a cincea tranșă de finanțare pentru Ucraina, în cadrul Mecanismului pentru Ucraina.