Ilie Bolojan, întrevedere cu premierul Alexandru Munteanu
România va continua să sprijine Republica Moldova atât în plan bilateral, cât și pentru a avansa în parcursul său european, a subliniat prim-ministrul Ilie Bolojan, marți, la întrevederea cu omologul său, premierul Alexandru Munteanu, aflat în vizită la București. „România susține parcursul european al Republicii Moldova și salută începerea negocierilor tehnice cu Uniunea Europeană. Vom sprijini continuarea acestui proces și la nivel politic. În același timp, experții români colaborează cu administrația de la Chișinău pentru alinierea legislației și practicilor la standardele europene”, a afirmat premierul Bolojan. Prim-ministrul Republicii Moldova a mulțumit premierului Ilie Bolojan si Guvernului României pentru sprijin și colaborare. „Guvernul României este pentru noi parte din familie. Lucrăm strâns împreună și avansăm proiectele noastre comune pe toate palierele”, a menționat prim-ministrul Alexandru Munteanu. Sursa foto: Facebook / Alexandru Munteanu Prim-miniștrii Ilie Bolojan și Alexandru Munteanu au analizat stadiul implementării proiectelor comune de interconectare, îmbunătățirea condițiilor de tranzit la frontieră pentru cetățeni și mărfuri, precum și colaborarea strategică în domeniile infrastructurii energetice și de transport, cu accent asupra preluării de către Portul Constanța a Portului Giurgiulești și a realizării Autostrăzii A8, Pașcani-Iași-Ungheni. Șeful Executivului român a încurajat creșterea schimburilor comerciale bilaterale și atragerea de investiții, factor ce va contribui la crearea de locuri de muncă și de noi oportunități pentru companii. Sursa foto: Facebook / Alexandru Munteanu Alexandru Munteanu: „Legătura noastră devine mai puternică ca niciodată” Premierul din Republica Moldova a scris pe rețelele sociale: „Mulțumesc, domnule Prim-ministru Ilie Bolojan, pentru prietenia pe care o purtați și pentru determinarea cu care construim, împreună, parcursul nostru spre marea familie europeană. Am discutat azi despre prioritățile noastre comune, precum dezvoltarea strategică a Portului Giurgiulești și accelerarea digitalizării proiectelor bilaterale, care vor reduce birocrația și vor apropia economiile noastre. De la podurile care unesc malurile de Prut, rețelele de energie care aduc lumină în case, până la școlile și teatrele unde ne vorbim aceeași limbă, legătura noastră devine mai puternică ca niciodată”. La întrevederea de la Palatul Victoria, alături de premierul Ilie Bolojan au participat, în delegația României, șeful Cancelarie Prim-Ministrului, Mihai Jurca, consilierul de stat Luminița Odobescu și ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian Leon Țurcanu. Sursa foto: Facebook / Alexandru Munteanu AUTORUL RECOMANDĂ: Nicușor Dan s-a întâlnit cu premierul de peste Prut, Alexandru Munteanu. Ce au discutat cei doi 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Mesajul premierului Republicii Moldova: Malurile Prutului sunt tot mai aproape
Linia electrică Isaccea-Vulcănești a fost reparată integral, după avariile provocate de atacurile Rusiei
Linia electrică aeriană de 400 kV Isaccea – Vulcănești a fost reparată integral, după avariile în urma atacurilor rusești cu drone asupra infrastructurii energetice din regiunea de sud a Ucrainei. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Ministerul Energiei din Republica Moldova pe pagina de Facebook. „Vești importante pentru securitatea energetică a Republicii Moldova! Linia electrică aeriană de 400 kV Isaccea – Vulcănești a fost reparată integral după avariile provocate de atacurile Federaţiei Ruse cu drone asupra infrastructurii energetice din regiunea de sud a Ucrainei”, se arată în anunțul făcut de minister. Potrivit comunicatului, lucrările au fost finalizate de către partea ucraineană și, astfel, a fost restabilită capacitatea de interconectare și reabilitată securitatea aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova. „Lucrările au fost finalizate cu succes astăzi de către partea ucraineană, iar linia a fost testată sub tensiune, confirmând funcționarea în condiții de siguranță și stabilitate. Astfel, a fost restabilită capacitatea de interconectare și reabilitată securitatea aprovizionării cu energie electrică”, mai precizează Ministerul Energiei din Republica Moldova. Cu toate acestea, instituția subliniază că repunerea în funcțiune a liniei electrice nu anulează apelurile autorităților de a folosi raţional energia. „Totuşi, reparaţia şi repunerea în funcţiune a liniei nu înseamnă că apelurile noastre de a folosi raţional energia şi-au pierdut actualitatea. Vă îndemnăm în continuare să nu irosim energia, pentru că asta înseamnă facturi mai mari şi presiune suplimentară asupra sistemului energetic naţional”, se mai arată în mesajul transmis de minister. Stare de urgență în sectorul energetic în Republica Moldova În această săptămână, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat proiectul de hotărâre privind instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 25 martie 2026. Decizia a fost luată după ce principala linie electrică de alimentare a Republicii Moldova, linia Vulcăneşti – Isaccea, a fost deconectată în urma atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice civile din Ucraina. Această linie electrică reprezintă o legătură esențială prin care Republica Moldova importă energie din România, linie care traversează sudul Ucrainei.
Maia Sandu, la 108 ani de la Unirea din 1918: Unirea a însemnat o reîntoarcere vitală în familie
Maia Sandu a descris Unirea din 1918 drept un moment definitoriu pentru parcursul istoric al Republicii Moldova. „La 27 martie marcăm un eveniment care ne definește neamul. După o lungă ocupație a pământului nostru de Imperiul Rus, care a încercat să ne șteargă identitatea, limba, demnitatea națională”, notează Maia Sandu pe Facebook, adăugând: „Unirea din 1918 a însemnat o reîntoarcere vitală în familie”. Potrivit președintei de la Chișinău, Unirea a oferit forța necesară pentru ca populația să își păstreze identitatea în fața ocupației sovietice. „Adevărul istoric trebuie știut și rostit: pasul curajos de acum 108 ani a dat neamului nostru puterea de a rezista identitar în fața ocupației sovietice ulterioare, de a-și duce mai departe tradițiile, limba română, de a-și cere locul binemeritat ca parte a lumii libere”, spune lidera de la Chișinău. Șefa statului a evidențiat și relația actuală dintre România și Republica Moldova, evidențiind rolul Bucureștiului în dezvoltarea Moldovei și parcursul său european. „Chiar dacă timpurile vitrege ne-au despărțit, România ne este aproape, cu grijă și sprijin constant. Cu România la braț, vom reuși să îndeplinim dezideratul generației noastre – să revenim în familia europeană, să ne modernizăm și să ne protejăm democrația și pacea”, mai spune Sandu.
Vicepreședinte al Parlamentului European: Europa depinde mult prea mult de importuri de petrol din afară / Contextul în care Chișinăul e dat exemplu
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a spus că Europa depinde într-un procent mare de importuri de petrol din afară, respectiv până la două treimi din toate inputurile de energie. „Sunt membru în comisia de energie a PE. Despre petrol și gaz pot spune următorul lucru: Europa depinde muuuult prea mult de importuri de petrol din afară (până la două treimi din toate inputurile de energie). Locurile de unde vine petrolul sunt în mare parte dominate de dictatori și state ostile”, a scris Ștefănuță într-o postare pe Facebook. El a punctat că într-o astfel de situație, sunt doar câteva variante: întărirea dependenței față de „cineva care te joacă fix cum vrea” sau căutarea propriilor resurse. „1. Să îți întărești dependența de cineva care te joacă fix cum vrea. Asta doar amână scumpirea, te face și mai dependent, iar când inevitabilul se întâmplă, tu plătești factura. Asta au tot făcut Europa și statele membre. Amânare care acum ne costă enorm, mai ales că nu suntem întrebați de acțiunile care ne aduc des aici. 2. Cauți propriile resurse, știind însă că nu ai atâtea, nu vei avea niciodată atâtea încât să suplinești lipsa de pe piață”, a scris vicepreședintele PE în cadrul postării. Republica Moldova, dată exemplu Totuși, el a punctat și o altă variantă, care ține de autonomia energetică într-o astfel de situație. „Îți cauți cu toată energia.. AUTONOMIA. Prin investiții alternative, prin regenerabile, din care avem din plin. Prin taxarea companiilor de energie care în criză au mereu profituri uriașe și întoarcerea beneficiilor la oameni. Prin măsuri ce au a face cu transportul eficient, public și curat, printr-o viziune completă, nu tot o cârpeală”, a explicat Nicu Ștefănuță. El a dat exemplul Republicii Moldova în privința dezvoltării autonomiei, „reducându-și la maxim dependența de importuri rusești”. „Au trecut direct la ultimele tehnologii regenerabile, în loc să dea cu dreptul în stângul mereu cum facem noi. Boala lungă moarte sigură. Boala noastră lungă este frica de a se elibera de resurse de energie importate din locuri dubioase asupra cărora avem zero control”, a conchis acesta.
O turbină donată de Norvegia nu a ajuns în Moldova. Transportatorii au avertizat că podurile peste Prut s-ar putea prăbuși din cauza greutății
Anul trecut, Norvegia a decis să doneze Republicii Moldova o turbină de gaz, potrivit publicației Piața Auto. Norvegienii au dorit să ajute Moldova în criză energetică provocată de Rusia care a încetat să mai furnizeze gaze pentru regiunea separatistă transnistreană. Concret, Norvegia a anunţat că poate dona o turbină de 125 MW, care urma să fie instalată la o centrală din Chişinău. Conform sursei citate, intenția nu s-a putut materializa deoarece turbina nu a putut fi transportată până în capitala Moldovei. Turbina care are peste 100 de tone nu a putut ajunge în Moldova din cauza podurilor peste Prut considerate prea slabe pentru a susține un asemenea transport agabaritic. Cei care au planificat călătoria au avut în vedere o soluție tehnică care presupune montarea unor construcții metalice peste pod. Astfel, construcția provizorie preia o mare parte din greutatea transportului. Nici soluția menționată nu a putut fi implementată deoarece podurile dintre România și Moldova sunt prea lungi pentru montarea construcțiilor metalice. Nu în cele din urmă a fost analizată varianta introducerii turbinei în Moldova prin portul Giurgiulești. Experții au renunțat deoarece portul de la Dunăre nu are macaralele necesare unei astfel de operațiuni. Ca urmare, turbina de gaz a rămas în Norvegia.
Demers comun în Luna Pădurii. Diana Buzoianu: România și Republica Moldova plantează o pădure comună la Vama Sculeni
România și Republica Moldova vor desfășura în această lună o acțiune comună de împădurire la Vama Sculeni, de-a lungul ambelor maluri ale râului Prut. Demersul are loc cu ocazia unui parteneriat între ministerele mediului din cele două țări, a anunțat, sâmbătă, ministra Mediului, Diana Buzoianu. Acțiunea marchează începutul sezonului de plantare în România, odată cu Luna Pădurii, perioada dedicată anual activităților de împădurire desfășurate de silvicultori în toată țara. „Începe sezonul de plantare în România, odată cu Luna Pădurii – perioada în care silvicultorii din toată țara pornesc acțiunile de împădurire. În paralel, continuăm și proiectele de împădurire finanțate prin PNRR, prin care pornim plantări pe suprafețe importante din România. Anul acesta marcăm și un moment important de colaborare între state: parteneriatul dintre Ministerul Mediului din România și cel din Republica Moldova”, a scris Diana Buzoianu, sâmbătă, pe Facebook. Potrivit anunțului, plantarea va începe pe malul românesc al Prutului, cu participarea Romsilva, după care acțiunea va continua pe teritoriul Republicii Moldova, împreună cu specialiștii de la Moldsilva. „Vom planta o pădure comună la Vama Sculeni, de-a lungul ambelor maluri ale râului Prut. Începem plantarea pe partea României cu Romsilva, iar apoi continuăm pe partea Republicii Moldova, împreună cu colegii de la Moldsilva”, a adăugat ministra Mediului. Demersul este programat pe 14 martie. „Este mai mult decât o acțiune de plantare. Este un semnal că protecția naturii nu se oprește la granițe, iar pădurile viitorului se construiesc prin colaborare.Pe 14 martie plantăm copaci. Dar, mai ales, plantăm colaborare între două țări care împart aceeași viziune și aceeași responsabilitate pentru natură”, a completat Diana Buzoianu.
Noi detalii în cazul crimei de la Iași! Principalul suspect, o femeie, ar fi părăsit țara după ce l-a înjunghiat
O crimă cutremurătoare a ieșit la iveală într-o comunitate liniștită din județul Iași. Un bărbat în vârstă de 53 de ani a fost găsit mort în propria locuință, după ce lipsise de la serviciu mai bine de două săptămâni. Descoperirea macabră a fost făcută de un coleg și de un vecin, îngrijorați că acesta nu mai răspundea la telefon și nu mai fusese văzut din 12 februarie. Tragedia s-a petrecut în satul Bosia, din comuna Ungheni. Cei doi bărbați au mers la casa victimei, iar când au deschis ușa, l-au găsit întins pe podea, înjunghiat în piept. Potrivit martorilor, în locuință erau urme vizibile de sânge. La fața locului au intervenit echipaje de poliție și procurori, care au ridicat probe și au sigilat imobilul până la finalizarea cercetărilor. Declarațiile vecinilor se contrazic Vecinii spun că bărbatul nu era cunoscut ca fiind conflictual. „Nu s-a certat cu nimeni, nu a avut treabă cu nimeni în satul ăsta. Rămâi blocat când auzi așa ceva”, a declarat un localnic. O altă vecină susține însă că între victimă și partenera sa existau tensiuni frecvente. Principalul suspect ar fi părăsiț țara după comiterea crimei Bărbatul avea de aproximativ șase ani o relație cu o femeie din Republica Moldova. Potrivit anchetatorilor, aceasta ar fi părăsit România în noaptea de 13 februarie, cu trenul, la scurt timp după ce se presupune că ar fi avut loc crima. Verificările efectuate de Poliția de Frontieră arată că femeia a plecat din Gara Ungheni și a trecut în Republica Moldova, fără a mai reveni ulterior în țară. Primarul comunei Ungheni, Iulian Marcu, a confirmat că suspecta nu avea domiciliu în localitate și că traseul acesteia a fost stabilit cu exactitate de autorități. „Ea a părăsit România cu un tren la 12 noaptea, în ziua de 13 februarie. S-a identificat tot traseul care l-a făcut, când a ajuns în gară la Ungheni, a urcat din gara Ungheni și a plecat în Moldova și de atunci, din verificările celor de la Vamă și a Poliției de Frontieră, nu mai are intrări în România. Ea nici nu avea domiciliu în comună”, a precizat edilul. Surse din anchetă indică faptul că femeia este considerată principala suspectă. Localnicii spun că aceasta ar fi fost ultima persoană care a locuit în casa bărbatului și că, după dispariția ei, nimeni nu a mai observat mișcare în gospodărie. Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași au deschis un dosar penal pentru omor și continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care s-a produs fapta. Suspecta este căutată pentru a fi audiată, iar anchetatorii iau în calcul toate ipotezele. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
H.D. Hartmann: Doamna Țoiu mi-a dovedit falsitatea. Nu știe diplomație, istorie, nu are ce căuta în locul lui Titulescu
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, H.D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a discutat despre cum Oana Țoiu este un fals diplomat al României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. H.D. Hartmann: „Țoiu este un agarici. Această doamnă mi-a dovedit încă o dată falsitatea. Fake, asta este definiția acestei doamne. Nu știe diplomație, nu știe istorie, nu știe absolut nimic. N-are ce căuta în locul lui Titulescu și nici a lui Ștefan Andrei. ” Invitat la emisiunea lui Marius Tucă, H.D. Hartmann a vorbit despre cum Oana Țoiu este un fals diplomat al României. Acesta a început prin a relata o discuție avută cu Ben-Oni Ardelean despre un personaj politic susținut de SUA. Profilerul afirmă că Oana Țoiu a apărut din senin pentru a face poze lângă politicieni americani. Acesta susține că Țoiu este o falsă, un „fake”, un „agarici care stătea la poze”. Analistul explică falsitatea Oanei Țoiu povestind o întâmplare din Ministerul Afacerilor Externe. Acesta susține că Țoiu le promisese lui Cristian Diaconescu și Luminiței Odobescu funcții de ambasadori în Turcia și Spania. Falsitatea Oanei Țoiu, susține jurnalistul, stă tocmai în aceste minciuni prezentate unor oameni cu cariere diplomatice de 40-45 de ani. „De asta la doamna Țoiu mai am o problemă. Dânsa a fost în SUA acuma câteva zile. Mai ții minte că a fost în SUA acum câteva zile? În Statele Unite, întâlnire organizată de Ben-Oni Ardelean, prietenul nostru comun. Cu Ben-Oni eu am avut o discuție înainte de această vizită. Mie nu mi-a plăcut niciodată prezența lui Corlățean. Corlățean s-a băgat. Corlățean este coleg neo-protestant în jocul politic neo-protestant pe care SUA încearcă să-l joace în România. Nu reușește pentru că nu are reprezentant. Dar cu Ben a fost o altă discuție. Trebuia un alt personaj să fie, foarte important în statul român, trebuia să fie sprijinit la Washington. Aceasta a fost înțelegerea. Înțelegere care a fost marcată prin trei puncte, cum spunem noi, prin trei personalități de la Washington care erau de acord. Nu erau plecați la Davos, rămăseseră în Washington și erau de acord să puncteze, să spunem așa. La un moment dat, ne trezim cu Țoiu. Că Țoiu s-a dus la nu știu ce șef de comisie militară… Că Țoiu a apărut pozat prin spatele lui Rubio. Un agarici care stătea să se pozeze cu toată lumea și să râdă. Țoiu e un agarici pentru că nu există «o agarici». Din fericire, în limba română, Țoiu este un agarici. Această doamnă mi-a dovedit încă o dată falsitatea. Fake, asta este definiția acestei doamne. Nu știe diplomație, nu știe istorie, nu știe absolut nimic. N-are ce căuta în locul lui Titulescu și nici a lui Ștefan Andrei. De ce spun că este un fake? Pentru că ea a mai făcut două lucruri care pe mine m-au deranjat. În momentul când a vrut să scape de Luminița Odobescu, pe care noi aici am criticat-o… Și de Cristi Diaconescu, a promis că îi numește ambasadori pe unul în Spania, pe unul în Turcia. Așa cum ne-au numit pe amândoi și suntem aici, așa sunt și cei doi. Nu că am o simpatie pentru Luminița Odobescu deosebită, dar pentru Cristi Diaconescu chiar am o simpatie. Eu îl consider un diplomat de mare valoare și un om de mare echilibru. Aceste minciuni, față de oameni care totuși au stat 40 de ani în diplomație, 45 de ani. Nu tu, care ai venit pe filiera USR-ist, germano, nu mai știu care. Așa să te dai tu mare diplomat al României. Aceste minciuni îmi dovedesc încă o dată că este un fake. Ea este a transforma Ministerul de Externe doar într-un fel de cult al personalității.”, a explicat profilerul.
Ministrul de Externe al Republicii Moldova: Suntem deschiși către o aderare în două etape la UE
Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a declarat, într-un interviu pentru Euractiv, că Republica Moldova ar lua în considerare să adere la UE fără drepturi depline de membru, dacă acest lucru ar accelera procesul de aderare. „Suntem deschiși la idei creative, dar obiectivul final este, desigur, să devenim membri cu drepturi depline, la fel ca toți ceilalți membri”, a declarat Popșoi pentru sursa citată, când a fost întrebat despre această idee. „Vom discuta detaliile și vom putea răspunde într-un mod mai pragmatic când vom avea ceva concret în fața noastră”, a mai spus Popșoi pentru Euractiv, Comisia Europeană nu a făcut nicio propunere oficială în acest sens, însă ea se joacă de mult timp cu ideea creării unui sistem de aderare pe două niveluri, în cadrul căruia noile țări ar trebui să treacă printr-o perioadă de probă înainte de a obține drepturi depline. Republica Moldova și Ucraina au depus cereri de aderare la UE în 2022 și au primit și statutul de țări candidate la aderarea la UE. Chișinăul dorește să adere până în 2028, în timp ce Kievul dorește să adere cât mai curând posibil, chiar și în 2027. Procesul de aderare a Moldovei la UE, blocat de Ungaria Procesul de aderare a Republicii Moldova la UE este în prezent blocat de Ungaria, după ce statele membre au decis să avanseze candidatura acesteia în paralel cu cea a Ucrainei. Budapesta se opune aderării Kievului și a refuzat să deschidă orice capitol al procesului de aderare la UE, împiedicând efectiv progresul ambelor țări candidate. Referitor la decuplarea sorții Moldovei de cea a Ucrainei, Mihai Popșoi a afirmat pentru Euronews că această situație este „foarte sensibilă”, adăugând că este o decizie pe care trebuie să o ia cele 27 de țări ale UE. „Noi ne-am respectat partea de înțelegere”, a spus Popșoi. Ministrul a subliniat faptul că , Republica Moldova preferă în continuare să avanseze alături de Kiev în procesul de aderare la UE.
Eugen Tomac, discuții cu ministrul de Externe de la Chișinău despre românii ale căror cărți de identitate au fost anulate
Eugen Tomac a avut la Bruxelles o discuție cu Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Cei doi au discutat despre situația românilor din Republica Moldova, ale căror cărți de identitate au fost anulate. „Un punct important al dialogului nostru a vizat situația cetățenilor români din Republica Moldova ale căror cărți de identitate au fost anulate, ca urmare a noilor reglementări privind domiciliul în România. Cunosc bine această problemă și o urmăresc îndeaproape de câteva luni. Vreau să îi asigur pe toți cei care și-au redobândit cetățenia cu bună-credință că lucrăm, împreună cu colegii din Guvern, pentru a găsi cea mai bună soluție care să deblocheze această situație cât mai rapid”, a anunțat Tomac. Cei doi au mai vorbit despre modul în care poate fi sprijinită accelerarea parcursului european al Republicii Moldova. „M-am bucurat să aflu că negocierile decurg foarte bine, iar autoritățile de la Chișinău avansează pe toate planurile, un rezultat remarcabil în contextul actual”, spune Eugen Tomac. Confrom acestuia, în cadrul întâlnirii, a fost subliniată importanța extinderii proiectelor comune de infrastructură: „Investițiile în transport, energie și conectivitate transfrontalieră sunt esențiale nu doar pentru dezvoltarea economică, ci și pentru apropierea firească a celor două maluri ale Prutului, facilitând integrarea Republicii Moldova în spațiul european”.