Presa britanică: Starmer va anunța de săptămâna viitoare interzicerea accesului adolescenților la rețelele de socializare
Guvernul Regatului Unit va anunța de săptămâna viitoare interzicerea accesului minorilor sub 16 ani la rețelele de socializare, printr-un program de propuneri guvernamentale cunoscut ca „Australia plus”, susțin surse guvernamentale pentru presa britanică. Australia a fost printre primele țări din lume care a impus interdicția. Potrivit Bloomberg , premierul Keir Starmer va anunța „Australia plus” săptămâna viitoare. Ce restricții vor fi impuse Copiii și adolescenții nu vor mai putea accesa platformele de socializare ca Facebook, Instagram TikTok și X. Persoanelor sub 18 ani li se vor interzice să mai acceseze chaboți romantici sau sexuali bazați pe inteligența artificială. Chiar și platformele de jocuri video vor fi supuse restricțiilor. Copiii nu vor mai putea să converseze cu străini pe platforme ca Discord, Steam și nici pe platformele consolelor PlayStation, Xbox sau Nintendo. Vor fi impuse restricții și adolescenților de 17-18 ani, pentru a nu le mai permite să mai folosească dispozitivele digitale până noaptea târziu. De la ora 20:30, toate persoanele care au sub 18 ani nu vor mai putea accesa rețelele de socializare. Motivele restricțiilor Surse guvernamentale au declarat pentru The Guardian și Bloomberg că autoritățile din Marea Britanie vor să protejeze adolescenții de conținut dăunător și care poate provoca dependență. Conversațiile cu străinii, derularea la infinit pe ecrane și hărțuirea onine sunt principalele motive care au determinat măsurile dure. În Australia, minorii au interdicția de a mai accesa platforme ca TikTok, YouTube, Instagram, Reddit, Facebook, X, Threads, Snapchat, Twitch și Kick. Iar guvernul britanic ar putea impune măsuri la aceeași scară largă, după ce a spus că 9 din 10 părinți au susținut că vârsta minimă pentru accesul la rețelele de socializare trebuie să fie 16 ani. De asemenea, 88% din părinți spun că numai așa, tot mai puțini copii ar fi expuși la conținut dăunător. Două treimi din tinerii britanici cred că restricțiile ar putea face mediul online mai sigur. Secretarul Culturii: Companiile tech au timp suficient Secretara Culturii a Marii Britanii, Lisa Nandy, a declarat că marile companii de tehnologie au „timp suficient pentru a-și pune lucrurile în ordine”, după ce s-a propagat zvonul că premierul Starmer ar putea anunța interzicerea accesului adolescenților la rețelele de socializare. Potrivit BBC, ea a mai spus că dacă companiile „nu sunt pregătite să asigure produse sigure, îăși vor pierde dreptul să-și mai comercializeze produsele în rândul copiilor”. Activistul Ian Russell, a cărui fiică Molly s-a sinucis după ce a vizionat conținut dăunător online, a declarat că este „consternat” de relatările privind interdicția. Russell a sugerat că Starmer doar politizează o problemă socială gravă. „Dacă a face capital politic presupune să te joci cu viețile tinerilor, consider acest lucru deplorabil”, a spus el. Sursa Foto: Shutterstock/Envato
Marea Britanie va anunța săptămâna viitoare interzicerea accesului la rețelele sociale pentru adolescenți
Regatul Unit ar putea anunța interzicerea accesului minorilor sub 16 ani la rețelele de socializare, printr-un program de propuneri guvernamentale cunoscut ca „Australia plus”. Australia a fost printre primele țări din lume care a impus interdicția. Potrivit Bloomberg , premierul Keir Starmer va anunța „Australia plus” săptămâna viitoare. Ce restricții vor fi impuse Copiii și adolescenții nu vor mai putea accesa platformele de socializare ca Facebook, Instagram TikTok și X. Persoanelor sub 18 ani li se vor interzice să mai acceseze chaboți romantici sau sexuali bazați pe inteligența artificială. Chiar și platformele de jocuri video vor fi supuse restricțiilor. Copiii nu vor mai putea să converseze cu străini pe platforme ca Discord, Steam și nici pe platformele consolelor PlayStation, Xbox sau Nintendo. Vor fi impuse restricții și adolescenților de 17-18 ani, pentru a nu le mai permite să mai folosească dispozitivele digitale până noaptea târziu. De la ora 20:30, toate persoanele care au sub 18 ani nu vor mai putea accesa rețelele de socializare. Motivele restricțiilor Surse guvernamentale au declarat pentru The Guardian și Bloomberg că autoritățile din Marea Britanie vor să protejeze adolescenții de conținut dăunător și care poate provoca dependență. Conversațiile cu străinii, derularea la infinit pe ecrane și hărțuirea onine sunt principalele motive care au determinat măsurile dure. În Australia, minorii au interdicția de a mai accesa platforme ca TikTok, YouTube, Instagram, Reddit, Facebook, X, Threads, Snapchat, Twitch și Kick. Iar guvernul britanic ar putea impune măsuri la aceeași scară largă, după ce a spus că 9 din 10 părinți au susținut că vârsta minimă pentru accesul la rețelele de socializare trebuie să fie 16 ani. De asemenea, 88% din părinți spun că numai așa, tot mai puțini copii ar fi expuși la conținut dăunător. Două treimi din tinerii britanici cred că restricțiile ar putea face mediul online mai sigur. Secretarul Culturii: Companiile tech au timp suficient Secretara Culturii a Marii Britanii, Lisa Nandy, a declarat că marile companii de tehnologie au „timp suficient pentru a-și pune lucrurile în ordine”, după ce s-a propagat zvonul că premierul Starmer ar putea anunța interzicerea accesului adolescenților la rețelele de socializare. Potrivit BBC, ea a mai spus că dacă companiile „nu sunt pregătite să asigure produse sigure, îăși vor pierde dreptul să-și mai comercializeze produsele în rândul copiilor”. Activistul Ian Russell, a cărui fiică Molly s-a sinucis după ce a vizionat conținut dăunător online, a declarat că este „consternat” de relatările privind interdicția. Russell a sugerat că Starmer doar politizează o problemă socială gravă. „Dacă a face capital politic presupune să te joci cu viețile tinerilor, consider acest lucru deplorabil”, a spus el. Sursa Foto: Shutterstock/Envato
Simona Halep trage un semnal de alarmă: Tinerii sunt expuși și judecați pe rețelele de socializare
Simona Halep (34 de ani), jucătoare de tenis care s-a retras din circuitul WTA în februarie 2025, a fost pusă în postura de a compara generația ei cu cea actuală din „sportul alb”. Mai exact, constănțeanca a fost întrebată despre capacitățile psihice ale jucătorilor de tenis din prezent și dacă acestea sunt influențate sau nu de rețelele de socializare. Simona Halep, răspuns sincer despre impactul rețelelor de socializare la nivelul psihicului jucătorului profesionist de tenis A trecut mai bine de un an de la retragerea Simonei Halep din circuitul profesionist de tenis feminin, însă fostul lider WTA a rămas aproape de fenomen și a continuat să ofere comentarii pe subiecte de interes. Într-un interviu la care a luat parte recent, Halep a vorbit în lacrimi despre calvarul dopajului, care a venit la pachet cu un consum psihic imposibil de estimat. Constănțeanca a luptat din primul și până în ultimul minut pentru a-și demonstra pe căi legale nevinovăția, în ciuda faptului că în spațiul public anumite persoane îi contestau afirmațiile. Însă, Halep a transmis că „nu a simțit niciodată nevoia de a convinge pe toată lumea”. Tot pe acest subiect, cel al multiplelor opinii manifestate în online, de cele mai multe ori pe rețelele de socializare, Simonei Halep i-a fost adresată o întrebare interesantă într-un interviu realizat de Eurosport Spania. „Crezi că generația actuală de jucători este mai puternică mental din cauza presiunii de pe rețelele de socializare sau mai vulnerabilă din cauza acesteia?”, a fost chestionată românca. Simona a răspuns sincer și a recunoscut că ea și jucătoarele de tenis de înaintea ei au făcut parte dintr-o generație de tranziție, care a trebuit să învețe să facă față unui val de opinii provenit de pe platformele de socializare. Iar din această cauză, Halep spune că mentalul a avut de suferit: „Da, sincer cred că generația mea și cei dinaintea noastră au fost probabil puțin mai stabili mental, în principal pentru că nu am crescut cu rețelele de socializare. În zilele noastre, tinerii jucători sunt expuși de la o vârstă foarte fragedă la comparații, critici și tot felul de comentarii online care le pot afecta cu ușurință încrederea și îi pot distrage de la propriul drum. În același timp, admir această generație pentru că se confruntă cu un tip de presiune pe care noi nu l-am avut niciodată cu adevărat. Sunt expuși și judecați constant online, ceea ce nu este ușor pentru nimeni, mai ales la o vârstă fragedă”, a declarat Simona Halep, pentru Eurosport.es. Simona Halep e urmărită de o comunitate imensă în mediul online Simona Halep știe foarte bine ce înseamnă impactul rețelelor de socializare, fie el pozitiv sau negativ, deoarece gestionează unul dintre cele mai urmărite conturi de Instagram din România. Iar dacă ne rezumăm strict la sportivi, Simona e poate cea mai urmărită atletă din țară, cu o comunitate de 1.6 milioane de persoane doar pe platforma de socializare menționată mai sus. Ca o paralelă, legendara Nadia Comăneci beneficiază pe Instagram de puțin sub 300 de mii de urmăritori, în timp de David Popovici, etalonul actual din sportul românesc, a depășit borna celor 500 de mii de internauți. Cristi Chivu, un alt performer care scrie istorie pentru sportul din România, are pe aceeași platformă o comunitate de 288 de mii de urmăritori.
Duce la frustrare și curiozitate excesivă. Reacția lui Cătălin Predoiu la propunerea de interzicere a accesului copiilor la rețele de socializare
Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, a reacționat duminică la propunerea lui Raed Arafat de a se iniția demersuri pentru limitarea accesului copiilor la rețelele de socializare. Predoiu spune că precizările pe care le face sunt din perspectivă de avocat, senator și membru al unui partid și că Ministerul de Interne nu are „atribuția stabilirii unor limite legale de libertate în materie de liberă exprimare și acces la informație, ci doar de a aplica ce legiferează Parlamentul în această materie”. „Nu sunt pentru interdicții” Cătălin Predoiu susține că nu este „pentru interdicții”. „De principiu, nu sunt pentru interdicții. Chiar și în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conținut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat. Mai ales că o asemenea măsură e foarte greu de aplicat cu mijloacele din prezent. Platformele online au și numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil (stimularea creativității și menținerea legăturii cu alți copii, acces rapid la informație etc). În plus, multe activități școlare și extracurriculare presupun deja utilizarea internetului. Cum poți să oprești toți minorii să aibă acces online la anumite platforme?! Greu de aplicat, repet. Interdicția totală nu face decât să creeze frustrare și curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecție”, a scris pe Facebook Predoiu. Educație digitală El spune că soluția reală nu poate veni decât din educație solidă și serioasă, pentru că libertatea fără educație este la fel de periculoasă. Acesta arată că rolul educației sociale și digitale este esențial. „Curricula școlară ar trebui să includă cursuri care vizează o anumită axiologie și explicații privind pericolele pentru minori din lumea online. Copiii trebuie învățați să recunoască informațiile false, manipularea, discursul instigator la ură sau comportamente toxice din mediul online. Fără aceste repere, ei pot ajunge ușor victime ale dezinformării, ale presiunii de grup sau ale persoanelor care profită de lipsa lor de experiență”, adaugă Predoiuu. El spune că interdicția pentru minorii sub 15 ani de a accesa conținutul online nu rezolvă nimic, „în plus va bloca resurse imense pentru aplicarea interdicției și va umple centrele de detenție cu minori”. În schimb, crede Predoiu, educația socială îi poate ajuta pe copii să își dezvolte gândirea critică, empatia și capacitatea de a lua decizii responsabile. „În loc să li se spună: este mult mai eficient să li se explice de ce și cum să se protejeze. Dialogul deschis cu părinții și profesorii, stabilirea unor reguli clare și adaptate vârstei și exemplul personal sunt elemente esențiale pentru o relație sănătoasă cu mediului online, arată politicianul. El adaugă că pentru a aplica astfel de interdicție trebuie să pui în funcțiune un anumit sistem:„Acest sistem ar trebui să fie capabil să detecteze când și de unde, cineva a intrat pe un anumit conținut. Ceea ce presupune evident înregistrări în baze de date și supraveghere în masă. Cred că e un drum care ridică la rândul său multe pericole. Mai ales în ceea ce privește limitele democrației”. Despre libertatea de expresie Cătălin Predoiu arată că este împotriva interdicțiilor chiar și în privința copiilor ajunși la vârsta majoratului și a libertății de expresie. „Am fost adesea criticat pe nedrept pentru că Poliția sancționează un anumit tip de conținut online sau că sancționează campania electorală online după închiderea campaniei. Dar aceasta este prevederea legii române în vigoare. Poliția este obligată să o aplice. Dacă se schimbă legea pe ideea de totală e una, dacă se merge pe ideea de interdicții de conținut, e alta. Eu cred că există și o cale de mijloc, axată pe , dar cu interdicție de conținut privind instigarea la violență și conținut violent. E o iluzie să crezi că în actualul stadiu de dezvoltare a tehnologiei, poți să interzici pe oricine postează un anumit tip de conținut”, spune Predoiu. „În concluzie, problema nu este existența platformelor online, ci modul în care sunt folosite. Interzicerea lor nu îi pregătește pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili. În schimb, o educație socială solidă, combinată cu supraveghere (de către părinți și profesori) și comunicare, îi ajută să navigheze în siguranță în mediul digital și să nu cadă pradă instigării sau influențelor negative din online”, a mai scris Predoiu pe rețeaua de socializare.
Arafat avertizează asupra impactului rețelelor sociale: Dacă nu se iau măsuri riscăm că generațiile viitoare să aibă probleme foarte mari de integrare
Privind mesajul publicat pe Facebook prin care cere reglementarea accesului copiilor la rețele de socializare, Raed Arafat a spus: „eu am scris postarea respectivă mai mult că persoană fizică, adică chiar la ceva care îl cred personal, nu neapărat având poziția de șef al DSU-ului”. Potrivit acestuia, există o legătură tot mai evidentă între comportamentul copiilor și accesul la rețele de socializare. „Ne confruntăm cu situații care pot fi corelate clar cu rețelele de socializare și cu accesul excesiv și manipulat a copiilor și a adolescenților pe aceste rețele”, a spus Arafat, sâmbătă, la Digi24. Riscuri de integrare Acesta a subliniat riscurile la care se supune societate dacă nu sunt luate măsuri. „Dacă nu se iau măsuri de limitare, de, hai să zicem, reglementare a accesului la aceste rețele de socializare, noi riscăm că generațiile viitoare să aibă probleme foarte mari de integrare în societate și să aibă probleme foarte mari de comportament în societate, mai ales după ce devin adulți. Dacă noi nu suntem atenți că suntem deja la ceasul al 12-lea, clar că ne vom confrunta cu probleme foarte grave în viitor și care vor avea un impact social care cred că nici nu putem să ne închipuim la acest moment care va fi nivelul nu”, a declarat oficialul. Despre cazurile recente de agresiuni în care au fost implicați minori, Raed Arafat a afirmat: „Nu că mă speria, este de îngrijorat, adică mă îngrijorează, pentru că, într-adevăr, vârstele respective sunt vârste în care copiii, în mod normal, îi găsești la joacă, nu la agresiuni”. Nevoia de reglemetare și aflabetizare media Acesta a precizat că pe lângă reglementarea accesului la rețelele de socializare, trebuie să fie și o componentă de educație: „Una este reglementarea accesului la rețelele de socializare, dar după care vine partea de educație, partea de educare la școli, partea de educație, despre cum să evalueze știrile, cum să se uite la rețelele de socializare, cum să se uite critic la aceste rețele și să nu devine orice se întâmplă acolo”. Despre reacțiile la mesajul publicat, acesta a spus: „reacțiile în marea majoritate sunt pentru, nu împotrivă. Există și oameni care vin cu argumente împotrivă, este normal, există și oameni care nu cred că asta va rezolva problema, dar marea majoritate și sunt părinți care au scris că trebuie deja luată o măsură”.
Marea Britanie ia în considerare limitarea timpului petrecut în fața ecranului la două ore și instituirea unui program de restricții pentru copii
Peter Kyle a afirmat că este îngrijorat de „timpul total petrecut de copii pe aceste aplicații”, precum și de conținutul pe care îl vizualizează. După întâlniri cu angajați actuali și foști ai companiilor de tehnologie, se ia în considerare serios o limită de două ore per platformă. S-a discutat și despre o restricție de acces pe timp de noapte sau în timpul orelor de școală. Se înțelege că, odată ce au atins limita, copiii nu vor mai putea accesa aplicații precum TikTok sau Snapchat, în loc să li se reamintească doar cât timp au petrecut pe ecran, potrivit SkyNews. Când se ia decizia finală Un anunț privind timpul petrecut în fața ecranului este așteptat în această toamnă. Kyle a declarat: „Voi face un anunț cu privire la aceste aspecte în viitorul apropiat. Dar analizez cu mare atenție timpul total pe care copiii îl petrec pe aceste aplicații. Cred că unii părinți se simt puțin neputincioși în ceea ce privește modul în care pot face ca copiii lor să fie mai sănătoși online. Cred că unii copii simt că, uneori, interacțiunea cu aplicațiile generează un comportament atât de compulsiv, încât au nevoie de ajutor pentru a-și controla viața online, iar acestea sunt aspecte pe care le analizez cu mare atenție. Vorbim mult despre o copilărie sănătoasă offline. Trebuie să facem același lucru și online. Cred că somnul este foarte important, iar capacitatea de a se concentra asupra studiului este foarte importantă”. El a adăugat că dorește să împiedice copiii să petreacă ore întregi urmărind conținut care „nu este ilegal, dar este nesănătos, utilizarea excesivă a unora dintre aceste aplicații”. Legea privind siguranța online din 2023 Secretarul pentru tehnologie este în proces de implementare a Legii privind siguranța online din 2023, adoptată de guvernul anterior. Începând de vineri, toate platformele trebuie să introducă măsuri de protecție mai stricte pentru copiii online, inclusiv o cerință legală ca toate site-urile pornografice accesate în Regatul Unit să dispună de un sistem eficient de verificare a vârstei, cum ar fi estimarea vârstei faciale sau verificarea actelor de identitate. Kyle a adăugat: „Nu vreau doar să se stabilească un nivel de bază la care copiii să nu fie exploatați și afectați din punct de vedere penal, asta nu ar trebui să fie limita aspirațiilor noastre. Limita aspirațiilor noastre ar trebui să fie o experiență sănătoasă”. Deputata laburistă Lola McEvoy, care a organizat grupul de discuții, a declarat: „Știam că lucrurile stau rău online pentru copii și tineri, dar mărturiile lor au revelat amploarea conținutului explicit, deranjant și toxic care este acum norma. Modul în care au articulat schimbările pe care doreau să le vadă a fost excelent și au făcut orașul nostru și generația lor mândre”. Tiktok, Pinterest, Meta și Snapchat au fost contactate pentru comentarii, dar niciuna nu a furnizat o declarație oficială. Companiile au conturi pentru minori sub 16 ani cu control parental, iar unele au setat mementouri pentru timpul petrecut în fața ecranului. TikTok are o limită de timp de utilizare zilnică de 60 de minute pentru persoanele sub 18 ani, după care acestea trebuie să introducă o parolă pentru a continua, și un memento pentru a opri aplicația la ora 22:00. Compania afirmă că acest lucru are scopul de a susține o relație sănătoasă cu timpul petrecut în fața ecranului. Pinterest a susținut politicile de interzicere a telefoanelor în școli, în SUA și Canada, și afirmă că intenționează să extindă această măsură și în alte țări.
Asistentul AI de redactare de pe LinkedIn nu este atât de popular pe cât se așteptau creatorii lui. Motivul din spatele reticenței utilizatorilor
CEO-ul Ryan Roslansky recunoaște că utilizatorii ezită să folosească AI pentru postări publice, din teamă de a-și afecta imaginea profesională. Chiar dacă inteligența artificială este din ce în ce mai prezentă în viața profesională, nu toate funcțiile AI sunt la fel de bine primite de utilizatori. CEO-ul LinkedIn, Ryan Roslansky, a declarat într-un interviu acordat Bloomberg, citat de TechCrunch, că opțiunea de sugestii AI pentru redactarea și perfecționarea postărilor nu s-a bucurat de succesul anticipat. „Nu este atât de populară pe cât am crezut, sincer să fiu”, a spus Roslansky. El a explicat că motivul principal ar fi contextul specific al platformei: „Aceasta este, până la urmă, CV-ul tău online”. În consecință, utilizatorii sunt mult mai atenți la ceea ce postează și se tem de eventualele reacții negative dacă o postare pare generată de AI. „Dacă ești criticat pe X sau TikTok, e una. Dar dacă ești expus pe LinkedIn, asta îți poate afecta capacitatea de a-ți crea oportunități economice”, a adăugat CEO-ul. AI pe LinkedIn, boom în competențe, dar reținere la nivel de exprimare publică Deși reticența privind postările redactate cu ajutorul AI este evidentă, Roslansky a subliniat că interesul pentru AI în carieră este în plină expansiune. Numărul posturilor de muncă care solicită competențe în AI a crescut de șase ori în ultimul an, iar utilizatorii care își adaugă abilități legate de AI în profiluri sunt de 20 de ori mai mulți decât înainte. Cu toate acestea, diferența dintre a învăța AI și a-l folosi în mod vizibil în interacțiunile publice este semnificativă, mai ales într-un mediu în care reputația profesională contează enorm. Chiar și directorii apelează la AI, dar discret Roslansky a mărturisit că folosește personal funcția Copilot de la Microsoft atunci când îi scrie e-mailuri șefului său, Satya Nadella. „De fiecare dată, înainte să-i trimit un e-mail, apăs pe butonul Copilot ca să mă asigur că sun ca un om deștept în fața lui Satya.” Această declarație arată că AI-ul este un instrument util inclusiv la cel mai înalt nivel managerial, dar că modul în care este folosit rămâne discret, în culise, nu în postările publice. Dilema dintre utilitate și autenticitate rămâne astfel un punct sensibil în adoptarea AI în rețelele de socializare profesionale.
Noua amenințare de pe TikTok, pericol pentru adolescente. Viralele care pot duce la probleme grave ale pielii
Un studiu recent arată că regimurile de îngrijire a pielii prezentate de adolescente pe TikTok nu aduc beneficii reale și pot crește riscul de iritații și alergii cutanate pe termen lung. Cercetătorii avertizează că astfel de rutine sunt adesea costisitoare, inutile și chiar nocive pentru pielea tinerelor. O echipă de cercetători de la Universitatea Northwestern a analizat 100 de videoclipuri postate de utilizatori cu vârste între 7 și 18 ani, majoritatea fiind fete. Ce a implicat studiul Studiul, primul de acest fel, a scos la iveală că aceste rutine implică, în medie, utilizarea a șase produse cosmetice, unele dintre ele ajungând la peste 12 produse pe zi, cu un cost mediu de 168 de dolari, dar și peste 500 de dolari în unele cazuri, scrie The Guardian. Dr. Molly Hales, autoarea principală a studiului, atrage atenția că „riscurile asociate cu folosirea acestor produse, mai ales în cazul fetelor tinere, depășesc orice beneficiu marginal al ingredientelor active”. Acest lucru arată că o rutină simplă, bazată pe un demachiant blând aplicat de una-două ori pe zi și folosirea cremei cu protecție solară, este suficientă pentru o îngrijire adecvată a pielii. În ciuda acestui fapt, doar 26% dintre videoclipurile de pe TikTok care prezentau rutinele de zi includeau aplicarea cremei cu factor de protecție solară, ceea ce autorii studiului consideră o „ocazie ratată semnificativă” pentru prevenirea deteriorării pielii cauzate de razele UV. În plus, multe produse conțineau ingrediente precum acidul citric, care pot provoca iritații și cresc sensibilitatea la soare. Studiul a scos în evidență, de asemenea, că 76% din cele mai vizionate videoclipuri de pe TikTok conțineau cel puțin un potențial alergen de contact, cum ar fi parfumurile. Utilizarea repetată a produselor cu ingrediente active multiple sau stratificate poate crește riscul de iritații și alergii. Prof. Tess McPherson, dermatologă din cadrul British Association of Dermatologists, care nu a participat la studiu, confirmă o creștere a cazurilor de iritații cutanate în rândul tinerilor și atrage atenția asupra presiunii sociale crescânde pentru „piele perfectă”, un ideal nerealist care poate afecta sănătatea mintală a adolescenților. Ce implicații psihologice există Aceasta mai spune că promovarea excesivă a produselor cosmetice și a tratamentelor estetice contribuie la stigmatizarea afecțiunilor dermatologice și la anxietatea legată de îmbătrânire. Reprezentanții TikTok au precizat că, deși acest tip de conținut este frecvent pe toate platformele media și impactul asupra bunăstării adolescenților nu a fost evaluat în studiu, astfel de videoclipuri oferă și beneficii precum exprimarea de sine, consolidarea relației cu părinții și formarea unor comunități de sprijin, se arată, de asemenea, în sursa citată anterior.
Bluesky vrea să scape internetul de tătuci ca Elon Musk. Cum ar putea să facă asta rețeaua de socializare
După preluarea Twitter de către Elon Musk și rebranduirea în X, milioane de utilizatori au căutat alternative. Una dintre cele mai promițătoare este Bluesky, rețeaua de socializare construită pe protocolul deschis AT (Atmosphere), fondată inițial ca un proiect intern Twitter, dar devenită rapid un ecosistem separat. La conducerea acestuia se află Jay Graber, o fostă ingineră software pasionată de descentralizare și tehnologii emergente. Graber, al cărei nume chinezesc, Lantian, înseamnă chiar „cer albastru”, a fost adusă în proiect în 2019, înainte de momentul Elon Musk, și a transformat inițiativa într-o platformă complet funcțională care a depășit recent 34,6 milioane de utilizatori. Protocolul AT, un nou mod de a înțelege social media Miezul tehnologic al Bluesky este AT Protocol, o alternativă la modelele închise de social media. Acesta permite aplicațiilor să se interconecteze, dar și să își păstreze propriile reguli privind moderarea sau reclamele. Fiecare aplicație sau comunitate poate decide cât de deschisă sau restrictivă vrea să fie. „Construim un ecosistem, nu doar un produs”, spune Graber, citată de publicația Wired. Spre exemplu, aplicația Skylight, complet separată de Bluesky, permite încărcarea și editarea de videoclipuri în stil TikTok, dar utilizatorii pot păstra același cont și aceeași listă de urmăritori pe ambele platforme. Comunități, verificare și autonomie Pentru 2025, Bluesky promite lansarea unor funcționalități esențiale precum „comunitățile”, feed-uri tematice moderate și administrate local, similar cu modelul Reddit, și un sistem propriu de verificare a identității. Verificarea a început deja să fie implementată, pentru a reduce riscul de conturi false și dezinformare. Jay Graber insistă că Bluesky nu este o platformă de stânga, deși mulți liberali și progresiști s-au refugiat acolo după ce Twitter a fost perceput ca o zonă tot mai politizată de dreapta. „Platforma este pentru toată lumea. Nu vreau să fie controlată de un lider unic. E vorba despre autonomie digitală”, spune ea. Echipa Bluesky a crescut de la 20 la 25 de angajați în ultimele luni și urmează să treacă de 30 în curând. Modelul de dezvoltare este lent dar constant, iar Graber subliniază că nu vrea să repete greșelile rețelelor sociale dominante: „Creștem într-un ritm care ni se pare sustenabil.” Un viitor fără rețele de socializare centralizate? Fondată cu sprijinul lui Jack Dorsey, dar desprinsă complet de Twitter după venirea lui Elon Musk, Bluesky atrage investiții din zona tech interesată de descentralizare, nu neapărat de blockchain. Graber evită termenul Web3, dar recunoaște că valorile care stau la baza Bluesky provin din acea direcție. „Nu am construit pe un blockchain, dar principiile sunt similare, identitate distribuită, suveranitate digitală, interconectivitate”, continuă ea, potrivit sursei citate anterior. Sistemul de nume permite utilizatorilor să-și folosească propriul domeniu web ca identitate socială, reactivând o idee din Web 1.0 într-un context modern. Bluesky rămâne o platformă în dezvoltare, dar cu o viziune clară: o rețea de socializare fără algoritmi opaci, fără monopol și fără „tătuci”. „E ca o atmosferă digitală în care fiecare își poate construi propriul spațiu”, mai spune Graber. Dacă modelul va funcționa la scară largă, viitorul social media ar putea fi mult mai albastru decât pare.
Meta îi dă tare cu inteligența artificială: Cum vrea să schimbe conturile de Instagram ale adolescenților cu AI
Conturile utilizatorilor suspectați că sunt minori vor fi transformate automat în conturi cu restricții, chiar dacă au declarat o vârstă de adult. Meta continuă să implementeze măsuri menite să protejeze minorii care folosesc platformele sale, în special Instagram. După ce în 2023 a introdus un tip special de cont numit „Teen Account”, destinat exclusiv utilizatorilor sub 18 ani și care presupune restricții suplimentare privind confidențialitatea și accesul la anumite tipuri de conținut, compania extinde acum aceste măsuri cu ajutorul inteligenței artificiale. Începând cu luna aprilie 2025, Meta a anunțat lansarea unui nou program de detectare automată a vârstei reale a utilizatorilor. Folosind un model de inteligență artificială antrenat special pentru acest scop, compania va identifica conturile care, deși declară o vârstă legală de adult, prezintă comportamente online asociate adolescenților. În cazul în care AI-ul detectează un astfel de profil, contul respectiv va fi trecut automat în regim de „Teen Account”, cu restricțiile aferente, scrie Life Hacker. Cum funcționează sistemul și ce presupun restricțiile Meta Modelul de inteligență artificială folosit de Meta pentru Instagram nu se bazează doar pe data de naștere introdusă de utilizator, ci analizează comportamentele online, cum ar fi interacțiunile cu postările, tipul de conținut accesat și chiar urările primite la aniversări. De exemplu, dacă un utilizator primește mesaje de genul „La mulți ani pentru cei 17 ani!” sau reacționează la conținut caracteristic adolescenților, AI-ul poate considera că este minor. Trecerea la un cont de tip „Teen Account” implică mai multe limitări: contul devine privat, evident, dacă nu era deja, mesajele directe din partea adulților sunt restricționate, iar conținutul violent sau care promovează proceduri estetice este ascuns. Mai mult decât atât, aplicația va emite notificări atunci când este folosită mai mult de 60 de minute într-o zi și va activa automat un mod „de somn” între orele 22:00 și 07:00, în care notificările sunt dezactivate și mesajele primesc răspunsuri automate. Riscuri de identificare greșită și măsuri de remediere pe Instagram Meta recunoaște că sistemul bazat pe AI pentru Instagram nu este infailibil și că există posibilitatea ca unii adulți să fie clasificați greșit ca fiind minori. În astfel de cazuri, aceștia vor fi nevoiți să ajusteze manual setările contului sau să își verifice vârsta pentru a reveni la statutul de utilizator adult. Deocamdată, compania nu a precizat clar cum se va realiza această verificare, dar promite că va oferi opțiuni clare pentru corectarea erorilor. Măsura face parte dintr-un efort mai larg al Meta de a crea un mediu mai sigur pentru utilizatorii tineri ai rețelelor de socializare. Compania susține că va continua să îmbunătățească acuratețea acestor instrumente bazate pe AI și să ofere control părinților și adolescenților asupra experienței online. Totuși, utilizatorii sunt avertizați că aceste modificări pot afecta și conturile care nu sunt, în mod real, deținute de minori.