Australia vrea să introducă taxe pentru giganții tehnologici, dacă nu plătesc agențiile locale de știri
Prim-ministrul australian Anthony Albanese a prezentat, marți, proiecte de lege care vor impozita giganții tehnologici Meta , Google și TikTok, cu excepția cazului în care aceștia încheie în mod voluntar acorduri pentru a plăti publicațiile locale pentru știri, arată France 24. Peste jumătate din australieni folosesc rețelele sociale pentru știri Aceste măsuri vin în contextul în care companiile media tradiționale din întreaga lume se află într-o luptă pentru supraviețuire, pe măsură ce cititorii le consumă din ce în ce mai mult știrile pe rețelele de socializare. De asemenea, Universitatea din Canberra din Australia a constatat că mai mult de jumătate din țară folosește rețelele de socializare ca sursă de știri. Australia dorește ca marile companii de tehnologie să compenseze editorii locali pentru distribuirea de articole care generează trafic pe platformele lor. Dacă ar refuza, s-ar confrunta cu o taxă obligatorie în valoare de 2,25% din veniturile lor australiene. „Marile platforme digitale nu își pot evita obligațiile conform codului de negociere a presei”, a declarat Albanese pentru France 24, adăugând că, momentan, „cele trei organizații sunt Meta, Google și TikTok”. Măsurile au scopul de a împiedica platformele să elimine știrile Proiectele de lege au fost concepute pentru a împiedica giganții tehnologici să elimine pur și simplu știrile de pe platformele lor, lucru pe care Meta și Google l-au făcut deja în străinătate. Susținătorii unor astfel de legi susțin că firmele de social media atrag utilizatorii cu știri și absorb fonduri din publicitatea online care altfel ar merge către redacțiile cu dificultăți.
Dependenți, dar împotriva interdicției. Adolescenții din Marea Britanie, prinși între riscurile rețelelor sociale și libertatea online
În contextul în care autoritățile din Marea Britanie analizează posibilitatea restricționării accesului minorilor la rețelele sociale, tinerii afirmă că aceste platforme rămân esențiale pentru socializare, informare și exprimare personală, potrivit unui material realizat de Reuters. Utilitate zilnică, dar și efecte negative Elevi cu vârste între 16 și 18 ani de la o școală din sudul Londrei spun că aplicații precum Snapchat, Instagram și TikTok îi ajută să țină legătura cu prietenii, să își creeze conexiuni noi și să descopere informații despre lume. În același timp, adolescenții recunosc că aceste platforme pot genera oboseală mentală, anxietate, expunere la conținut dăunător și dependență de ecran. Unii tineri afirmă că pot petrece chiar și opt ore pe zi derulând conținut, în special pe TikTok, unde „doom scrolling-ul” este frecvent. Deși companiile susțin că oferă instrumente de siguranță pentru minori, adolescenții spun că aceste restricții pot fi ocolite cu ușurință. Dezbaterea privind interzicerea accesului sub 16 ani Guvernul britanic analizează introducerea unor măsuri similare celor din Australia, unde accesul la social media pentru copiii sub 16 ani a fost restricționat. O consultare publică este în desfășurare până în luna mai, iar autoritățile invită societatea civilă să își exprime opiniile. Totuși, experți în psihologie și siguranță online avertizează că nu există dovezi clare că o interdicție ar fi eficientă. Cercetătoarea Amy Orben, profesor la University of Cambridge, subliniază că impactul social media diferă semnificativ de la un adolescent la altul. Specialiștii atrag atenția asupra dificultății de a impune o interdicție reală, în condițiile în care mulți copii sub 13 ani folosesc deja rețele sociale. Datele furnizate de Ofcom arată că șase din zece copii britanici cu vârste între 8 și 12 ani au conturi active. Experții recomandă presiuni mai mari asupra companiilor de tehnologie pentru a crea platforme mai sigure, prin „safety by design”, fără a elimina complet accesul copiilor la mediul digital.
Portugalia limitează accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale
Prin această hotărâre, Portugalia se alătură unui număr tot mai mare de state europene care implementează reglementări mai stricte privind accesul minorilor la serviciile online. Legea votată de legislatori impune o limită de vârstă de 16 ani pentru crearea și gestionarea autonomă a conturilor pe platforme populare precum Instagram, Facebook sau TikTok, mai scrie Euronews. Conform noilor dispoziții, tinerii cu vârste între 13 și 16 ani vor avea nevoie de un consimțământ explicit și confirmat din partea părinților sau a reprezentanților legali pentru a-și crea și utiliza conturile. În schimb, persoanelor sub 13 ani le este interzisă complet crearea de conturi sau accesul la serviciile vizate de această legislație. Până în prezent, legislația portugheză permitea minorilor de la 13 ani să-și dea consimțământul. Noul act normativ, însă, consolidează cerințele și introduce proceduri suplimentare de verificare a vârstei utilizatorilor. Mecanisme de verificare și măsuri de protecție Pentru categoria de vârstă 13-16 ani, înregistrarea unui cont va implica un sistem de identificare digitală. Acesta va fi posibil prin intermediul „Cheii Mobile Digitale” sau al unui instrument echivalent, menit să confirme vârsta fără a solicita alte informații personale sensibile. Textul legislativ impune, de asemenea, platformelor să dezvolte funcționalități specifice dedicate utilizatorilor minori. Acestea au ca scop limitarea expunerii la: materiale violente, conținut cu caracter sexual explicit destinat adulților, aplicații și jocuri cu mecanisme de dependență, materiale vizuale sau video alterate digital (cum ar fi tehnologia deepfake). Este important de menționat că aplicațiile de mesagerie, precum WhatsApp, des utilizate de părinți pentru a comunica cu copiii lor, nu fac parte din categoriile principale vizate de aceste noi restricții. Supravegherea respectării acestei legislații va fi încredințată Autorității Naționale pentru Comunicații (Anacom) și Comisiei Naționale pentru Protecția Datelor (CNPD). Reacții și controverse: aspecte de aplicare și libertăți personale Pe parcursul sesiunilor de dezbatere din parlament, forțele politice din opoziție și-au exprimat îngrijorările cu privire la implementarea practică a acestor dispoziții. S-a mai discutat despre impactul asupra confidențialității datelor și la necesitatea colectării de informații personale pentru confirmarea vârstei. A mai fost analizat și aspectul ca tinerii să recurgă la rețele private virtuale (VPN-uri) pentru a ocoli noile reguli. O serie de legislatori au considerat proiectul de lege ca fiind exagerat. Deputata Madalena Cordeira, de exemplu, a caracterizat actul legislativ ca fiind „o inițiativă care urmărește să îngrădească libertățile”. Ea a mai adresat și acuzații de autoritarism majorității parlamentare. O tendință europeană în plină expansiune Hotărârea adoptată de Portugalia se integrează într-un curent european tot mai pregnant. În Franța, de pildă, a fost deja promulgată o lege care restricționează accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani, în timp ce Danemarca elaborează o propunere legislativă asemănătoare, ce vizează interzicerea accesului minorilor sub 15 ani și ar putea fi aplicabilă până la jumătatea anului 2026. Italia examinează, de asemenea, un proiect de lege ce vizează restricții pentru utilizatorii sub 15 ani. Spania de asemenea analizează o potențială interdicție pentru cei sub 16 ani. De asemenea, țări precum Slovenia, Grecia și Germania se află în proces de pregătire a unor inițiative legislative similare. Având în vedere îngrijorările crescânde legate de sănătatea psihică a generației tinere și de influența conținutului digital, administrațiile europene depun eforturi pentru a echilibra nevoia de protejare a minorilor cu asigurarea respectării drepturilor și libertăților digitale.
Nicușor Dan, despre interzicerea accesului copiilor sub o anumită vârstă pe rețelele sociale: Să lăsăm specialiștii să dezbată
Președintele Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști, la finalul reuniunii informale a Consiliului European, cum vede situația privind interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale. „E bine că avem dezbaterea asta. Haideți să lăsăm specialiștii să dezbată”, a fost răspunsul lui Nicușor Dan, întrebat dacă ar trebui impusă o vârstă minimă unitară pentru accesul la platformele sociale. Șeful statului a subliniat că, dincolo de această temă punctuală, există două probleme majore asupra cărora societatea și autoritățile trebuie să se concentreze: consumul de droguri în rândul tinerilor și integrarea copiilor în activități sociale care să prevină dependențele. „Una este întreg fenomenul consumului de droguri și aici, legat de întrebarea precedentă, rolul DIICOT-ului este foarte important. Și a doua (problemă majoră – n.r.) este cum facem să integrăm care sunt acele activități pe care noi, ca societate, le oferim copiilor de o anumită vârstă, astfel încât ei să simtă că fac parte dintr-o societate și să nu intre pe niște zone de dependențe care sunt foarte periculoase la vârsta asta. Astea sunt întrebările mari”, a afirmat Nicușor Dan. El a reiterat că după ce specialiștii vor dezbate acest subiect, „politicul trebuie să ia o decizie” în privința eventualei reglementări a accesului minorilor la rețelele de socializare.
Spania îl atacă pe fondatorul Telegram în controversa privind restricționarea accesului pe rețelele de socializare
Intervenția publică extraordinară a lui Durov, care a venit la o zi după ce Elon Musk l-a numit pe prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, un „adevărat totalitar fascist” din cauza măsurilor propuse dezvăluie escaladarea rapidă a tensiunilor dintre guvernele europene și puternicii lideri tehnologici la nivel global, potrivit The Guardian. Într-un mesaj general trimis tuturor utilizatorilor Telegram din Spania miercuri după-amiază, antreprenorul rus în tehnologie a acuzat guvernul lui Sanchez că „promovează noi reglementări periculoase care amenință libertățile pe internet”, adăugând că măsurile ar putea transforma Spania „într-un stat de supraveghere sub pretextul «protecției»”. Șeful Telegram susține că se erodează anonimatul Durov a susținut că verificarea obligatorie a vârstei, prevăzută în legislația propusă, ar crea un precedent pentru urmărirea „identității FIECĂRUI utilizator, erodând anonimatul și deschizând uși pentru colectarea în masă a datelor”. El a mai spus că tragerea la răspundere a directorilor din domeniul tehnologiei pentru conținut ilegal, instigator la ură sau dăunător ar încuraja „cenzura excesivă” și ar determina platformele să „șteargă orice, cât de cât, controversat pentru a evita riscurile, reducând la tăcere disidența politică, jurnalismul și opiniile cotidiene” Surse guvernamentale spaniole au replicat, spunând că mesajul fără precedent al lui Durov către milioane de utilizatori a fost conceput pentru a eroda încrederea în instituții și a demonstrat necesitatea reglementării rețelelor de socializare și a aplicațiilor de mesagerie mobilă.
Miruță: Sunt preocupat să abordăm problema rețelelor sociale în cadrul Ministerului Apărării
„Războiul informatic, din punctul meu de vedere, este o componentă în creștere pe care eu o consider o vulnerabilitate”, a spus Miruță la Digi 24. Ministrul a explicat că scopul armatei este să protejeze populația. „Pentru asta plătești miliarde de euro pe tancuri, pe armă de asalt, pe mașina de luptă a infanteriei, pe nave de patrulare. Cu ce scop? Să descurajezi, să-ți protejezi populația”, a declarat el. „Dar mai există o ușă pe unde vine pericolul și ușa asta sunt electronii. Deci e o problemă de securitate”, a subliniat Radu Mirută. Ministerul Apărării va aborda problema „Sunt preocupat să abordăm problema asta și în cadrul Ministerului Apărării, pentru că principial este ceva ce atentează la cetățenii pe care noi vrem să îi protejăm”, a spus ministrul. Miruță a anunțat că a depus un proiect de lege în Parlament. „Cred că mai trebuie un pic atenuat. Însă a închide ochii și a spune că problema asta nu există, eu cred că este o greșeală”, a declarat el. Ministrul a abordat și problema libertății de exprimare. „Respect, libertatea de exprimare e sfântă, dar libertatea de exprimare este asociată cu libertatea persoanei”, a spus Radu Mirută. „Să invoci libertatea de exprimare unor servere cu inteligență artificială, care n-au niciun om în spate și care generează conținut și propagă prin tot felul de scripturi, cu efectul groaznic, cred că este o fentă periculoasă pe care trebuie să nu mergem”, a avertizat ministrul Apărării.
Rogobete despre rețelele sociale: Mi-e teamă de supra reglementare. Soluția este dată de educație
Întrebat despre cazurile recente de agresiuni, ministrul sănătății a afirmat: „eu cred că sunt efectele unor inactivități, inacțiuni din ultimii mulți ani de zile. Zona de sănătate mentală a fost lăsată la și altele în general în România. Și aici acest lucru se vede, cu ochiul liber în primul rând, în modul în care nu există o strategie națională coerentă pentru componenta de sănătate mintală a adulților și copiilor”. În ceea ce privește rolul rețelelor de socializare, Rogobete consideră: „interzicerea sau limitarea accesului este greu de pus în practică și nu cred că asta este soluția, pentru că problema va rămâne, de fapt. Doar o cosmetizăm cu altceva”, adăugând: „Mi-e teamă, în schimb, vă spun sincer, de supra reglementare, pentru că suntem experți în suprareglementare și apoi este greu de aplicat ceea ce se reglementează pe hârtie”. Acesta a subliniat, duminică, la Antena 3 CNN, că aceste probleme pot fi depășite prin educație: „soluția este dată de educație pentru sănătate, care evident include și această componentă Nu neapărat o materie nouă, cât o chestie interdisciplinară între materii prin care să fie educați copiii să se ferească și să filtreze cât de cât conținutul, sunt pentru controlul și verificarea conținutului astfel încât astfel de mesaje violente, de agresivitate”.
Economia atenției pe social media. Simona Halep și FCSB domină pe Facebook. Pe ce loc e Hagi și care sunt marile surprize
Dincolo de performanțele de pe teren, bazin sau din ring, sportivii concurează și pe social media, unde își pot crește baza de fani prin interacțiunile cu aceștia. Deși nu mai activează în circuitul WTA, fostul număr 1 mondial Simona Halep rămâne cel mai urmărit sportiv român pe Facebook, în timp ce campioana en-titre din Superligă, FCSB, are cea mai mare comunitate de fani pe cea mai populară rețea de socializare din România. Pagina Simonei Halep de pe Facebook, creată în 2014, numără în prezent nu mai puțin de 1,7 milioane de urmăritori. Pe locul 2 se află tot un constănțean, legendarul Gheorghe Hagi, fost fotbalist și actual conducător al Farului Constanța. Pagina oficială a acestuia, creată în 2010, are 967.000 de fani online. Marea surpriză din Top 3 este fostul luptător Cătălin Moroșanu, actualmente antrenor și promotor al galelor Dynamite Fighting Show. Poreclit „Moartea din Carpați”, Moroșanu și-a creat pagina în 2011 și a strâns 965.000 de urmăritori, cu doar 2.000 mai puțin decât Hagi. Fostul campion mondial la box profesionist, Lucian Bute, retras de aproape un deceniu din ring, are și el 681.000 de urmăritori, deși în ultima perioadă s-a concentrat mai mult pe viața din Canada. Cel mai în vogă sportiv român al momentului, David Popovici, a ajuns la 424.000 de urmăritori, în timp ce fostul atacant al Fiorentinei și ultima oară antrenor la Petrolul Ploiești are 524.000 de urmăritori și ocupă Top 5. Printre alți sportivi cu sute de mii de urmăritori se numără Ciprian Marica (400.000) și Sorana Cîrstea (343.000). FCSB, cea mai urmărită echipă și în online Dincolo de audiențele TV, FCSB are și cea mai mare bază de fani pe Facebook, cu 1,7 milioane de urmăritori de la crearea paginii oficiale în septembrie 2010. Pe poziția a doua se află pagina oficială a Federației Române de Fotbal pentru Echipa Națională, creată în 2014, cu 585.000 de urmăritori. Podiumul este completat de RXF, organizație de fighting care bagă influenceri în cușcă să lupte între ei, cu 444.000 de urmăritori în cei 15 ani de activitate. Rivala FCSB, Dinamo, are 436.000 de urmăritori pe pagina de Facebook creată în 2011. Surpriza din Top 5 vine de la organizația de kickboxing a lui Cătălin Moroșanu, creată acum 7 ani, Dynamite Fighting Show, care are deja 431.000 de urmăritori și continuă să crească. Universitatea Craiova se apropie de 320.000 de urmăritori, iar Superliga României, fostă LPF până în 2022, a ajuns la 161.000 de urmăritori. Cealaltă echipă de fotbal a Bucureștiului, Rapid, are doar 150.000 de urmăritori pe Facebook. Clubul Sportiv al Armatei Steaua București, deși are 36 de secții sportive care acoperă majoritatea ramurilor de sport, a strâns doar 55.000 de urmăritori. Pagina sa de Facebook a fost creată la 22 iulie 2011. Captură Facebook FCSB și CSA Steaua CFR Cluj vs Universitatea Cluj Un detaliu interesant a atras atenția în derby-ul Clujului, cel dintre CFR și Universitatea. Deși „Șepcile roșii” aduc mai mulți suporteri la stadion decât rivala din oraș, pe Facebook situația este invers. Universitatea Cluj are 116.000 de urmăritori pe Facebook, în timp ce fosta campioană CFR Cluj a ajuns la 175.000 de urmăritori. Top 15 pagini de Facebook ale sportivilor, echipelor sau federațiilor din România 1. Simona Halep – 1.700.000 de urmăritori 1. FCSB – 1.700.000 2. Gheorghe Hagi – 967.000 3. Cătălin Moroșanu – 965.000 4. Lucian Bute – 681.000 5. Echipa națională de fotbal a României – 585.000 6. Adrian Mutu – 524.000 7. RXF – 444.000 8. Dinamo București – 436.000 9. Dynamite Fighting Show – 431.000 10. David Popovici – 424.000 11. Ciprian Marica – 400.000 12. Andrei Stoica – 387.000 13. Sorana Cîrstea – 343.000 14. Universitatea Craiova – 318.000 15. Cristina Neagu – 282.000
O țară europeană vrea sa urmeze exemplul Australiei și să să interzică accesul la rețelele sociale pentru adolescenţii sub 16 ani
Luând exemplul Australiei, Franța vrea să interzică accesul pe reţelele sociale tinerilor sub 15 sau 16 ani. Preşedintele Emmanuel Macron a confirmat miercuri că doreşte „să impună tuturor reţelelor sociale verificarea vârstei utilizatorilor lor”, iar un astfel de proiect de lege va fi depus în parlament la începutul lui 2026. „Obiectivul este de a depune un text de lege al guvernului încă din ianuarie’ 2026 şi ‘a-l face votat în cel mai bun termen”, a spus Macron, vorbind despre un „consens pe cale să se realizeze” pe acest subiect, potrivit Agerpres. Macron a menţionat că „Australia tocmai a făcut acest lucru”, în cazul tinerilor sub 16 ani, unde sute de mii de adolescenţi s-au trezit, miercuri, deconectaţi de la aplicaţiile pe care puteau să îşi petreacă mai multe ore pe zi. De acum înainte, Giganţii Facebook, Instagram, YouTube, TikTok, Snapchat sau Reddit sunt obligaţi să le interzică accesul utilizatorilor australieni care nu au împlinit 16 ani. La fel se întâmplă şi cu platformele de streaming Kick şi Twitch, precum şi cu reţelele sociale Threads şi X. „Cu cât creşte timpul de ecran, cu atât scad performanţele educaţionale (…), cu cât creşte timpul de ecran, cu atât cresc problemele de sănătate mintală”, a afirmat Macron cu prilejul unei dezbateri în vestul Franţei. Liderul deputaţilor macronişti, Gabriel Attal a anunţat, săptămâna trecută, că o propunere de lege de interzicere a reţelelor sociale pentru minorii sub 15 ani urmează să fie dezbătut în Adunarea Naţională pe 19 ianaurie 2026. Foto – Caracter ilustrativ: Shutterstock
Bunica Veruța a ajuns virală pe rețelele sociale. Poveștile sale savuroase i-au adus popularitate
Într-o lume în care stresul domină, bunica Veruța, cunoscută în mediul online pentru poveștile sale, a explicat de ce oamenii erau pe vremuri mai fericiți, în ciuda neajunsurilor de după război. Tanti Veruța reprezintă un simbol al bucuriei de viață. Deși are 86 de ani, ea emană o vitalitate remarcabilă, a cărei amprentă i se citește pe chip. Fericirea ei nu este una întâmplătoare, ci este rezultatul unui mod activ de a trăi, cu o inimă și o minte senină. Bunica locuiește în comuna Botoșana, iar curtea ei este plină de viață, de animale și o gospodărie bogată pe care o îngrijește cu dăruire. Bunica Veruța are mii de urmăritori Chiar dacă viața ei este una tradițională, ea a cunoscut popularitatea în mediul online prin intermediul nepoate sale. Tânăra i-a împărtășit înțelepciunea prin zeci de filmulețe care au strâns milioane de vizualizări. Pe platforme precum Facebook și TikTok, bunica Veruța este urmărită de zeci de mii de fani, care îi ascultă sfaturile de viață cu admirație: „Un om de poveste, îmi amintește de mama mea și de vremurile de demult”, a transmis o urmăritoare. De ce crede că fericirea a dispărut Într-unul dintre cele mai populare filmulețe publicate pe rețelele sociale, bunica Veruța a vorbit despre diferențele dintre viața simplă de odinioară și cea stresantă din prezent. „Acum trăiesc foarte bine, dar nu-a așa relaxați. Cu toate că erau după război, erau neajunsuri, dar erau oamenii veseli și veselia asta te ține sănătos. Stresul… Eu am stat acum la o petrecere și am discutat de ce eram noi atât de veseli. Nu erau atât de multe cerințe ca acum, pentru că acum «trebuie bani». Atunci nu aveam butelie de plătit, nu aveam curent de plătit, nu aveam televizor, nu aveam aragaz, dar ne simțeam bine, dacă veneau rudele la noi, repede găteam, mâncam și râdeam. Acum toate bunurile pe masă le-am acoperit. Nu se mănâncă. Nu mai sunt bucurii. Aveau o binecuvântare la Dumnezeu. Acum oamenii vor să facă fără puterea lui Dumnezeu și nu le prea iese”, a spus bunica într-un filmuleț apreciat de 10.000 de persoane.