Von der Leyen, discurs major în fața Europei. Ce urmează pentru Uniunea Europeană. Premierul Canadei prezent la Starea Uniunii
UPDATE ora 10:29 Von der Leyen: Deficitul comercial cu China a ajuns la un miliard de euro pe zi Ursula von der Leyen a lansat unul dintre cele mai dure mesaje economice ale discursului la adresa Chinei. „Deficitul nostru comercial cu China este acum de un miliard de euro pe zi. A ajuns la un punct critic”, a spus șefa Comisiei. Von der Leyen a avertizat asupra riscului de dezindustrializare și a spus că UE va folosi „toate instrumentele” pe care le are pentru a reechilibra relația comercială cu Beijingul. Comisia vrea să înființeze și o nouă Corporație Europeană pentru Materii Prime Critice, care să ajute UE să cumpere și să constituie rezerve necesare pentru cipuri, baterii, mașini electrice și industria de apărare. Sursa foto: captură video Comisia Europeană UPDATE ora 10:24 Ursula von der Leyen: „Soarta Europei trebuie să rămână în mâinile europenilor” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că Uniunea Europeană este mai puternică decât oricând, dar se confruntă, în același timp, cu un nivel ridicat de vulnerabilitate, într-un context internațional marcat de războaie, competiție economică și atacuri asupra democrațiilor. În debutul discursului privind Starea Uniunii, von der Leyen a pledat pentru construirea unei Europe mai independente, capabile să-și asigure prosperitatea și securitatea și să reducă dependențele externe. Șefa Comisiei a afirmat că Europa și-a redus dependența de combustibilii fosili din Rusia și și-a consolidat capacitatea de apărare. Potrivit acesteia, cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% în ultimii cinci ani. Von der Leyen a reafirmat totodată sprijinul pentru Ucraina și a menționat amenințările reprezentate de drone, atacurile hibride și campaniile de dezinformare. Președinta Comisiei a susținut că Europa se confruntă cu o lume „deschis ostilă”, în care războiul, competiția pentru capacități industriale și confruntarea informațională exercită presiuni asupra UE. Ea a avertizat că dificultățile resimțite de cetățeni, inclusiv costul vieții și accesul la locuințe, sunt exploatate pentru amplificarea diviziunilor. Von der Leyen a indicat interferențele rusești și dezinformarea printre amenințările la adresa unității europene și a insistat că direcția UE trebuie decisă de europeni. UPDATE ora 10:17 Roberta Metsola: Europenii așteaptă o Uniune care să facă mai mult pentru a-i proteja Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a deschis dezbaterea privind Starea Uniunii afirmând că cetățenii așteaptă de la UE mai multă protecție și sprijin, dar și răspunsuri concrete la problemele cu care se confruntă. Metsola a enumerat printre principalele preocupări securitatea, competitivitatea, accesul la locuințe la prețuri suportabile, locurile de muncă de calitate, schimbările climatice și protecția frontierelor. Președinta Parlamentului European a pledat pentru o Europă care își apără valorile și în care cetățenii își pot achita facturile, antreprenorii își pot dezvolta companiile, iar libertățile individuale sunt respectate. Ea a insistat și asupra libertății presei, independenței justiției și respectării statului de drept. În planul securității, Metsola a afirmat că Europa trebuie să fie capabilă să se apere mai bine, să continue să sprijine Ucraina și să asigure protecția cetățenilor atât în mediul fizic, cât și în cel digital. Totodată, șefa Parlamentului European a susținut necesitatea unei Uniuni capabile să se bazeze mai mult pe propriile forțe, dar care să rămână deschisă comerțului internațional, fără a ignora riscurile asociate acestuia. Metsola a cerut ca dezbaterile europene din următoarele zile să fie concentrate pe rezultate și pe direcția în care trebuie să se îndrepte Uniunea Europeană, înainte de a-i oferi cuvântul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. UPDATE ora 09:50 A sosit președinta Comisiei Europene Sosirea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a premierului Canadei, Mark Carney, și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, discursul anual privind Starea Uniunii Europene, unul dintre principalele momente politice ale anului la nivelul UE. Șefa Executivului european urmează să facă bilanțul ultimelor 12 luni și să prezinte prioritățile Comisiei pentru anul următor. Discursul este urmat de o dezbatere cu liderii grupurilor politice și cu europarlamentarii, care vor confrunta Comisia cu propriile priorități și critici privind direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană. Apărarea, Ucraina și securitatea Europei, printre temele așteptate Discursul din acest an vine într-un moment în care Uniunea Europeană are pe agendă simultan mai multe dosare majore: securitatea și apărarea europeană, sprijinul pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, situația din Orientul Mijlociu și modul în care UE răspunde unui context geopolitic tot mai instabil. Competitivitatea economiei europene este, de asemenea, una dintre temele centrale. Bruxelles-ul încearcă să transforme în politici concrete recomandările privind reducerea decalajului de competitivitate al Europei și stimularea investițiilor, în timp ce statele membre discută asupra costurilor tranziției verzi, energiei și presiunii exercitate asupra industriei europene. Raportul prezentat de Mario Draghi privind competitivitatea UE rămâne unul dintre documentele de referință pentru această agendă. Bătălia pentru viitorul buget al Uniunii Europene Un alt dosar important este viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind dimensiunea bugetului și sursele sale de finanțare vor avea implicații directe asupra unor domenii precum coeziunea, agricultura, apărarea și investițiile europene. Viitorul buget se numără printre subiectele despre care Parlamentul European anticipează că vor apărea în dezbaterea privind Starea Uniunii. Pe agenda politică se mai află migrația, protejarea democrațiilor europene împotriva ingerințelor străine, schimbările climatice și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii. Al șaselea discurs privind Starea Uniunii pentru Ursula von der Leyen Discursul de miercuri este al șaselea discurs privind Starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene. Tradiția discursului anual în Parlamentul European a început în 2010 și este folosită pentru ca șeful Comisiei să prezinte bilanțul activității Executivului european și prioritățile pentru perioada următoare. Dezbaterea de la Strasbourg este prezidată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. După intervenția Ursulei von der Leyen, cuvântul revine eurodeputaților și liderilor grupurilor politice.
Jafurile din muzee devin violente: nou raport Europol privind tacticile de furt de bunuri culturale. Cazul Tezaurului Dacic
Raportul, intitulat „Changing tactics, changing targets: the evolving nature of museum heists”, publicat de agenția europeană, evidențiază transformările recente în modul în care sunt comise jafurile asupra muzeelor și în profilul infractorilor implicați. Baros, explozibili și arme Potrivit Europol, furturile din muzee devin mai agresive, infractorii recurgând la instrumente precum barosuri, explozibili și arme de foc pentru a pătrunde în clădiri și pentru a intimida personalul. În paralel, hoții își aleg tot mai des țintele în funcție de valoarea acestora pe piața ilegală. Metalele prețioase, pietrele prețioase și artefactele cu semnificație culturală sunt considerate atractive datorită cererii ridicate și posibilității de a fi revândute pe piețele clandestine. Grupări recrutate prin rețelele sociale Europol atrage atenția și asupra apariției unor noi profiluri de infractori. Unele jafuri ar implica grupuri constituite ad-hoc, ai căror membri sunt recrutați inclusiv prin intermediul rețelelor sociale. Acest fenomen se diferențiază de profilul tradițional al traficanților de bunuri culturale, care operau în rețele specializate și, în unele cazuri, evitau utilizarea violenței. Agenția europeană identifică și infractori proveniți din alte zone ale criminalității organizate, atrași de ceea ce percep drept o combinație între risc redus și profit ridicat. Furtul tezaurului dacic, printre cazurile analizate Pentru a ilustra aceste tendințe, raportul Europol include mai multe cazuri recente, printre care furtul unor artefacte dacice din Țările de Jos, în 2025, jaful de la Muzeul Luvru din Franța, în 2025, și atacul asupra Muzeului Cognacq-Jay din Franța, în 2024. În cazul furtului artefactelor dacice, ancheta autorităților olandeze a beneficiat de sprijinul experților Europol specializați în criminalitatea contra patrimoniului. Experții din cadrul Centrului European pentru Criminalitate Gravă și Organizată (ESOCC) oferă sprijin operațional, analitic și de coordonare anchetatorilor din statele membre ale Uniunii Europene. Europol subliniază că acest sprijin are un rol important în combaterea comerțului ilegal cu bunuri culturale și în identificarea rețelelor criminale care profită de obiectele furate din muzee și alte instituții de cultură.
Minciuna a ieșit din telefon și a ajuns în stradă. Radu Miruță cere adoptarea rapidă a legii împotriva dezinformării, după atacul asupra unei ambulanțe
Radu Miruță a făcut apel duminică la președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, pentru introducerea pe ordinea de zi a proiectului legislativ privind combaterea dezinformării. Potrivit acestuia, proiectul a fost depus în Parlament în 2025, a trecut tacit de Senat, însă este în prezent blocat la Camera Deputaților. „Legea împotriva dezinformării trebuie adoptată! Am depus-o în Parlament în 2025. A trecut tacit de Senat și este blocată la Camera Deputaților. E prea mult”, a transmis Miruță. Apelul parlamentarului vine după un incident în care o ambulanță aflată într-o misiune de salvare a fost atacată după ce mai multe persoane ar fi crezut un videoclip răspândit pe TikTok. În imaginile distribuite online s-ar fi susținut că este vorba despre o „ambulanță neagră” folosită pentru răpirea copiilor. „Aici nu mai vorbim doar despre o știre falsă pe Internet. Vorbim despre o minciună care a ieșit din telefon și a ajuns în stradă, transformându-se în violență împotriva unor oameni aflați într-o misiune de salvare”, afirmă deputatul. Miruță susține că actualul mecanism bazat pe sesizarea individuală a autorităților nu poate ține pasul cu volumul de informații false distribuite pe platformele online. „Pe Internet nu putem lupta împotriva fiecărei minciuni prin sesizări individuale. Internetul este infinit mai vast decât orice registru în care se trece cu pixul câte o sesizare la ANCOM sau CNA”, afirmă acesta. „Soluția împotriva algoritmilor este tot cu algoritmi” Deputatul afirmă că proiectul pe care îl susține ar trebui să permită folosirea tehnologiei pentru identificarea și combaterea campaniilor de dezinformare, fără afectarea libertății de exprimare. „Soluția împotriva algoritmilor care propagă astfel de dezinformări este tot cu algoritmi. Tehnic, soluția există. Trebuie doar transpusă în legislație, fără să atingem libertatea de exprimare”, susține Miruță. El îi cere direct lui Sorin Grindeanu să deblocheze proiectul în Camera Deputaților și se declară dispus să accepte modificarea inițiativei în Parlament. „Domnule Grindeanu, nu pentru că este legea mea, ci pentru sănătatea acestei țări: vă rog să puneți pe ordinea de zi a Camerei Deputaților proiectul de lege și să îl adoptăm. Îl amendăm împreună, astfel încât să fie contribuția întregului Parlament”, a transmis Radu Miruță. În finalul mesajului, parlamentarul avertizează că dezinformarea nu mai reprezintă exclusiv o problemă a spațiului virtual. „Dezinformarea nu mai este doar ceea ce vedem pe ecran. A început să producă victime în lumea reală”, a afirmat acesta.
Radu Miruță, ironizat pe Facebook pentru cei 2 cm
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că nivelul apei la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a crescut marți cu 2 centimetri față de luni. Miruță a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care a explicat cât de importanți sunt acei doi centimetri, însă internauții au transformat postarea într-un loc unde îl pot ironiza pe ministrul interimar legat de cei doi centimetri. ”Aoleuuu… Cred că au adus-o francezii azi-noapte cu pistoalele de apă. Mare reușită”, a scris un internaut. ”Dacă crește Dunarea cu doi centimetri este fix pix. Lasați vrăjeala și puneți osul la muncă!”, a comentat altcineva. ”Doi centimetri sunt întotdeauna bineveniți, Doamne ajută!”, a mai scris un alt utilizator al rețelei sociale. ”Se pare ca nu doar la femei conteaza doi cm în plus! Suntem bine, doi centimetri în plus față de bulgari, e o performanță greu de egalat. +4 cm, pfff rupem zilele astea!”, a intervenit un altul. ”Să înțeleg că dacă arunci în aer un rinichi crește nivelul cu doi centimentri ? Și mai ziceați că doi centimetri nu contează!”, a comentat altcineva. ”Breaking News: Un nou episod din show-ul mi/mi/ru/ță spune lucruri traznite… doi centimetri …waw… Deci dacă scădea cu doi centimetri fără detonare azi a crescut cu doi centimetri după detonare = 0 cm”, a scris un alt internaut. ”E o bucurie mare când crește cu 2 cm… pe zi!”, ”Comedie zilnică cu tine, mulțumim”, ”Vă bateți joc de popor!”, ”Ești un fel de Moise”, ”Asta e postare la misto? Sau e pe bune?”, ”Asta îi tot spun și eu iubitei mele, doi centimetri chiar înseamnă mult!”, au fost doar câteva dintre comentariile celor care au comentat la postarea ministrului interimar al Apărării. Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată cu 100 kg de explozibil Luni, Ministerul Apărării Naționale a anunțat finalizarea cu succes a operațiunii de detonare controlată a unei formațiuni de stâncă de pe Brațul Bala, desfășurată pentru a crește debitul pe Dunărea Veche și a asigura alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice. Miruță a declarat că intervenția era esențială pentru evitarea opririi centralei în contextul scăderii debitului Dunării și că fiecare zi suplimentară de funcționare reprezintă un câștig important pentru sistemul energetic și din punct de vedere economic.
Neurochirurg: Creierul reacționează la fel la ciocolată, sex și artă
Neurochirurgul Marco Locatelli a vorbit, într-un interviu pentru Corriere, despre creier, plăceri și impactul tehnologiei asupra minții. Locatelli, în vârstă de 55 de ani, este profesor de neurochirurgie la Universitatea din Milano. Acesta conduce Unitatea Complexă de Neurochirurgie de la Policlinicul din Milano. De-a lungul carierei, medicul a făcut peste patru mii de intervenții chirurgicale, alături de echipa sa. Chiar în dimineața interviului, Locatelli și-a operat propriul tată, pentru o problemă care nu era gravă. Medicul a povestit că, la prima operație pe creier, avea doar 26 de ani. Cum funcționează creierul Creierul uman conține 86 de miliarde de neuroni, conectați într-o rețea complexă. Potrivit medicului, creierul nu este un mecanism rigid, ci o structură capabilă să se reorganizeze constant. Frica resimțită de pacienți înaintea unei operații este, de fapt, un semn bun, a explicat neurochirurgul. Aceasta arată o reacție naturală a organismului. Locatelli a respins ideea că folosim doar 10% din creier, numind-o o legendă fără bază științifică. Creierul funcționează integral, chiar dacă nu toate zonele lucrează simultan, a precizat el. Deși reprezintă doar 2% din greutatea corpului, creierul consumă aproximativ 20% din energia în repaus. Relațiile sociale, „remediu” pentru minte Cultivarea relațiilor sociale este, potrivit medicului, unul dintre cele mai eficiente remedii pentru minte. Interacțiunile sociale eliberează dopamină și oxitocină, substanțe legate de plăcere și siguranță emoțională, a explicat el. Locatelli a povestit cazul unui polițist implicat într-un accident grav de motocicletă. Leziunea la lobii temporali i-a schimbat treptat întreaga personalitate, devenind agitat și insațiabil. Medicul a menționat și cazul unei academiciene care și-a pierdut interesul pentru cariera anterioară după operație. Potrivit lui Locatelli, pacienții ies adesea schimbați din intervențiile pe creier, uneori profund. Întrebat dacă persoanele ieșite din comă redevin identice cu ele însele, medicul a răspuns negativ. „Doar în filme”, a spus el, referindu-se la revenirea completă la personalitatea anterioară. Ciocolata, sexul și arta activează aceleași zone Plăcerile diferite, de la gustul ciocolatei la satisfacția sexuală, activează aceleași zone ale creierului, a explicat medicul. Acest mecanism poartă numele de sistem de recompensă, pornind de la senzații elementare, potrivit lui Locatelli. Plăcerile superioare, precum cele oferite de artă sau muzică, trebuie cultivate prin antrenarea creierului. Medicul a spus că nu respinge tehnologia, considerând orice inovație un pas important pentru progres. Smartphone-urile și rețelele sociale schimbă atenția, somnul și modul în care ne amintim lucrurile, a precizat el. Potrivit lui Locatelli, aceste dispozitive amplifică trăsăturile deja existente ale fiecărei persoane, fie ele pozitive sau negative. Întrebat ce a schimbat cel mai mult neurochirurgia, medicul a menționat patru elemente simple. Casca, airbagul, centurile de siguranță și sistemele de asistență la condus au redus semnificativ leziunile cerebrale grave. Cofeina și suplimentele pentru creier Cofeina nu îmbunătățește memoria sau învățarea, ci doar percepția asupra propriei eficiențe, a explicat Locatelli. Suplimentele destinate creierului urmăresc mai degrabă cantitatea decât calitatea, a avertizat medicul. Somnul de calitate și pauzele potrivite funcționează, potrivit lui, mult mai bine decât aceste produse. Medicul consideră exercițiul fizic un adevărat medicament pentru creier, deși preferă spa-urile sălilor de sport.
Comisia Europeană pregătește amenzi pentru marile companii de tehnologie care nu protejează consumatorii
Comisia Europeană urmează să anunțe până la sfârșitul anului o propunere privind consolidarea protecției consumatorilor în mediul online. Inițiativa vine în contextul în care blocul comunitar dezbate și o posibilă interdicție privind accesul copiilor la rețelele sociale, scrie Financial Times. UE pregătește reguli mai stricte pentru protecția consumatorilor online „Trebuie să ne asigurăm, în următoarele săptămâni, că avem un răspuns general coerent la o problemă care a căpătat o amploare foarte mare, nu doar în cercurile politice, ci, cred eu, și în rândul publicului larg”, a declarat pentru FT comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Tot mai multe țări analizează modalități prin care copiii să fie protejați de efectele nocive ale internetului, inclusiv ale rețelelor sociale. Regatul Unit a anunțat că persoanele sub 16 ani nu vor mai putea folosi platforme precum TikTok, Instagram sau Snapchat. Franța și alte state membre ale UE pregătesc, la rândul lor, restricții la nivel național. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a pronunțat și ea în favoarea unor astfel de măsuri. Noile reguli europene ar urma să combată designul care creează dependență, capcanele legate de abonamente și așa-numitele „modele înșelătoare”, prin care utilizatorii sunt determinați să cumpere sau să plătească pentru servicii fără să își dea seama pe deplin. „Nu există o singură soluție care să rezolve toate problemele. Va fi nevoie de mai multe măsuri care să funcționeze împreună”, a spus McGrath. „Copiii pot fi deosebit de influențabili și vulnerabili. Prin urmare, considerăm că protecția trebuie consolidată în acest domeniu, în special dacă există și o tranzacție comercială la mijloc”, a adăugat oficialul european. Comisia Europeană vrea să intervină direct în cazurile grave Comisia dorește, de asemenea, să își acorde competența de a aplica aceste norme în cazul unor „situații sistemice foarte ample, cu caracter transfrontalier”. În baza unei alte propuneri care urmează să fie prezentată, instituția ar putea amenda platformele care încalcă legislația privind protecția consumatorilor. Măsura ar urma să se aplice nu doar marilor companii de tehnologie, deja vizate de legislația digitală a blocului comunitar, ci și comercianților online mai mici sau producătorilor de jocuri video. În prezent, statele membre sunt responsabile de aplicarea acestor norme, iar Comisia are doar un rol de coordonare. McGrath a afirmat însă că „această coordonare nu a dus niciodată la aplicarea unei amenzi sau a unei sancțiuni și pur și simplu nu reprezintă un factor suficient de descurajare pentru companiile care vor să încalce legile noastre”. Propunerea provoacă însă și discuții în interiorul Comisiei. Unii oficiali europeni și unele state, printre care Polonia, consideră că noile reguli s-ar putea suprapune cu legislația deja existentă, inclusiv cu Regulamentul privind serviciile digitale. Interzicerea rețelelor sociale pentru copii rămâne controversată În același timp, interzicerea totală a accesului copiilor la rețelele sociale rămâne o măsură controversată. Australia a introdus deja o astfel de interdicție, însă criticii spun că metodele de verificare a vârstei pot fi ocolite și pot ridica probleme privind protecția datelor personale. McGrath a declarat că rezultatele unor astfel de interdicții sunt, deocamdată, „neconcludente”. Comisarul european a subliniat că tinerii trebuie educați și cu privire la riscurile din mediul online. „Rețelele sociale au și multe beneficii. Copiii comunică cu prietenii lor, iar mediul online va face parte din viața lor și la maturitate. Trebuie să îi pregătim și pentru acest lucru”, a declarat McGrath.
Alexandru Rogobete, după valul de atacuri de pe Facebook: Vadim ar fi mândru de voi
Rogobete spune că mesajul publicat anterior făcea referire la „curajul de a uni oamenii” și la depășirea orgoliilor, însă reacțiile din secțiunea de comentarii l-au determinat să reflecteze asupra climatului din spațiul online. „Când au început să curgă mizeriile în comentarii, primul impuls a fost să le închid. Să blochez tot. M-am răzgândit. Nu doar că am lăsat comentariile deschise, dar mi-am spus că merită chiar promovate. Sunt, până la urmă, o expresie – fie ea doar parțial autentică, pentru că printre ele se văd și multe conturi false – a felului în care ne raportăm unii la alții”, a scris fostul ministru pe Facebook. Acesta afirmă că reacțiile pot fi împărțite în mai multe categorii, făcând referire la persoane pe care le numește „musofobi”, „scatofili” și la cei care, în opinia sa, afișează o conduită ipocrită. „Pe primul loc sunt musofobii, obsedați de «șobolani». Pe locul al doilea vin scatofilii, cu un vocabular pe care îl las în seama psihologilor. Iar pe locul al treilea sunt cei care, cu o mână își fac cruce, iar cu cealaltă aruncă piatra. O demonstrație perfectă a dublei măsuri și a ipocriziei”, a afirmat Rogobete. În continuare, fostul ministru compară atmosfera din mediul online cu modul în care, în trecut, publicația Tricolorul, condusă de Corneliu Vadim Tudor, își expunea adversarii în paginile sale. „Un prieten mi-a amintit că, în urmă cu ani, ziarul Tricolorul al lui Corneliu Vadim Tudor avea rubrici precum «Scuipați aici» sau «Licheaua de serviciu», dedicate transformării unui om în țintă publică pentru satisfacția unei galerii înfierbântate. Au trecut anii. S-au schimbat platformele. S-au schimbat tehnologiile. Dar, pentru unii, metoda a rămas aceeași. Bravo, oameni buni! Dacă asta înseamnă progresul pe care îl susțineți, sunt convins că Vadim ar fi mândru de voi”, a transmis Alexandru Rogobete.
Australia vrea să introducă taxe pentru giganții tehnologici, dacă nu plătesc agențiile locale de știri
Prim-ministrul australian Anthony Albanese a prezentat, marți, proiecte de lege care vor impozita giganții tehnologici Meta , Google și TikTok, cu excepția cazului în care aceștia încheie în mod voluntar acorduri pentru a plăti publicațiile locale pentru știri, arată France 24. Peste jumătate din australieni folosesc rețelele sociale pentru știri Aceste măsuri vin în contextul în care companiile media tradiționale din întreaga lume se află într-o luptă pentru supraviețuire, pe măsură ce cititorii le consumă din ce în ce mai mult știrile pe rețelele de socializare. De asemenea, Universitatea din Canberra din Australia a constatat că mai mult de jumătate din țară folosește rețelele de socializare ca sursă de știri. Australia dorește ca marile companii de tehnologie să compenseze editorii locali pentru distribuirea de articole care generează trafic pe platformele lor. Dacă ar refuza, s-ar confrunta cu o taxă obligatorie în valoare de 2,25% din veniturile lor australiene. „Marile platforme digitale nu își pot evita obligațiile conform codului de negociere a presei”, a declarat Albanese pentru France 24, adăugând că, momentan, „cele trei organizații sunt Meta, Google și TikTok”. Măsurile au scopul de a împiedica platformele să elimine știrile Proiectele de lege au fost concepute pentru a împiedica giganții tehnologici să elimine pur și simplu știrile de pe platformele lor, lucru pe care Meta și Google l-au făcut deja în străinătate. Susținătorii unor astfel de legi susțin că firmele de social media atrag utilizatorii cu știri și absorb fonduri din publicitatea online care altfel ar merge către redacțiile cu dificultăți.
Dependenți, dar împotriva interdicției. Adolescenții din Marea Britanie, prinși între riscurile rețelelor sociale și libertatea online
În contextul în care autoritățile din Marea Britanie analizează posibilitatea restricționării accesului minorilor la rețelele sociale, tinerii afirmă că aceste platforme rămân esențiale pentru socializare, informare și exprimare personală, potrivit unui material realizat de Reuters. Utilitate zilnică, dar și efecte negative Elevi cu vârste între 16 și 18 ani de la o școală din sudul Londrei spun că aplicații precum Snapchat, Instagram și TikTok îi ajută să țină legătura cu prietenii, să își creeze conexiuni noi și să descopere informații despre lume. În același timp, adolescenții recunosc că aceste platforme pot genera oboseală mentală, anxietate, expunere la conținut dăunător și dependență de ecran. Unii tineri afirmă că pot petrece chiar și opt ore pe zi derulând conținut, în special pe TikTok, unde „doom scrolling-ul” este frecvent. Deși companiile susțin că oferă instrumente de siguranță pentru minori, adolescenții spun că aceste restricții pot fi ocolite cu ușurință. Dezbaterea privind interzicerea accesului sub 16 ani Guvernul britanic analizează introducerea unor măsuri similare celor din Australia, unde accesul la social media pentru copiii sub 16 ani a fost restricționat. O consultare publică este în desfășurare până în luna mai, iar autoritățile invită societatea civilă să își exprime opiniile. Totuși, experți în psihologie și siguranță online avertizează că nu există dovezi clare că o interdicție ar fi eficientă. Cercetătoarea Amy Orben, profesor la University of Cambridge, subliniază că impactul social media diferă semnificativ de la un adolescent la altul. Specialiștii atrag atenția asupra dificultății de a impune o interdicție reală, în condițiile în care mulți copii sub 13 ani folosesc deja rețele sociale. Datele furnizate de Ofcom arată că șase din zece copii britanici cu vârste între 8 și 12 ani au conturi active. Experții recomandă presiuni mai mari asupra companiilor de tehnologie pentru a crea platforme mai sigure, prin „safety by design”, fără a elimina complet accesul copiilor la mediul digital.
Portugalia limitează accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale
Prin această hotărâre, Portugalia se alătură unui număr tot mai mare de state europene care implementează reglementări mai stricte privind accesul minorilor la serviciile online. Legea votată de legislatori impune o limită de vârstă de 16 ani pentru crearea și gestionarea autonomă a conturilor pe platforme populare precum Instagram, Facebook sau TikTok, mai scrie Euronews. Conform noilor dispoziții, tinerii cu vârste între 13 și 16 ani vor avea nevoie de un consimțământ explicit și confirmat din partea părinților sau a reprezentanților legali pentru a-și crea și utiliza conturile. În schimb, persoanelor sub 13 ani le este interzisă complet crearea de conturi sau accesul la serviciile vizate de această legislație. Până în prezent, legislația portugheză permitea minorilor de la 13 ani să-și dea consimțământul. Noul act normativ, însă, consolidează cerințele și introduce proceduri suplimentare de verificare a vârstei utilizatorilor. Mecanisme de verificare și măsuri de protecție Pentru categoria de vârstă 13-16 ani, înregistrarea unui cont va implica un sistem de identificare digitală. Acesta va fi posibil prin intermediul „Cheii Mobile Digitale” sau al unui instrument echivalent, menit să confirme vârsta fără a solicita alte informații personale sensibile. Textul legislativ impune, de asemenea, platformelor să dezvolte funcționalități specifice dedicate utilizatorilor minori. Acestea au ca scop limitarea expunerii la: materiale violente, conținut cu caracter sexual explicit destinat adulților, aplicații și jocuri cu mecanisme de dependență, materiale vizuale sau video alterate digital (cum ar fi tehnologia deepfake). Este important de menționat că aplicațiile de mesagerie, precum WhatsApp, des utilizate de părinți pentru a comunica cu copiii lor, nu fac parte din categoriile principale vizate de aceste noi restricții. Supravegherea respectării acestei legislații va fi încredințată Autorității Naționale pentru Comunicații (Anacom) și Comisiei Naționale pentru Protecția Datelor (CNPD). Reacții și controverse: aspecte de aplicare și libertăți personale Pe parcursul sesiunilor de dezbatere din parlament, forțele politice din opoziție și-au exprimat îngrijorările cu privire la implementarea practică a acestor dispoziții. S-a mai discutat despre impactul asupra confidențialității datelor și la necesitatea colectării de informații personale pentru confirmarea vârstei. A mai fost analizat și aspectul ca tinerii să recurgă la rețele private virtuale (VPN-uri) pentru a ocoli noile reguli. O serie de legislatori au considerat proiectul de lege ca fiind exagerat. Deputata Madalena Cordeira, de exemplu, a caracterizat actul legislativ ca fiind „o inițiativă care urmărește să îngrădească libertățile”. Ea a mai adresat și acuzații de autoritarism majorității parlamentare. O tendință europeană în plină expansiune Hotărârea adoptată de Portugalia se integrează într-un curent european tot mai pregnant. În Franța, de pildă, a fost deja promulgată o lege care restricționează accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani, în timp ce Danemarca elaborează o propunere legislativă asemănătoare, ce vizează interzicerea accesului minorilor sub 15 ani și ar putea fi aplicabilă până la jumătatea anului 2026. Italia examinează, de asemenea, un proiect de lege ce vizează restricții pentru utilizatorii sub 15 ani. Spania de asemenea analizează o potențială interdicție pentru cei sub 16 ani. De asemenea, țări precum Slovenia, Grecia și Germania se află în proces de pregătire a unor inițiative legislative similare. Având în vedere îngrijorările crescânde legate de sănătatea psihică a generației tinere și de influența conținutului digital, administrațiile europene depun eforturi pentru a echilibra nevoia de protejare a minorilor cu asigurarea respectării drepturilor și libertăților digitale.