Emmanuel Macron dorește să consolideze reglementarea rețelelor sociale în Europa
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut miercuri „o agendă mult mai puternică de protecție și reglementare în Europa” în fața ingerințelor străine prin intermediul rețelelor sociale și a abuzurilor în materie de informare pe platforme. „Aici este greșeala noastră. Aceste platforme sunt create pentru a vinde publicitate personalizată”, a declarat Macron în fața Forumului Păcii de la Paris, o serie de dezbateri dedicate guvernanței mondiale. „Trebuie să preluăm controlul asupra vieții noastre democratice” „Dar, mai ales, ele sunt motivate de un proces care constă în a crea o excitare maximă care va genera un trafic maxim pentru a-și maximiza paginile de publicitate și, prin urmare, întreaga ordine de merit care stătea la baza democrațiilor noastre, o relație cu argumentarea, cu adevărul, este complet distrusă”, a estimat el, scrie Le Figaro. „Am făcut orice, este complet greșit să ne informăm despre asta” și, prin urmare, „trebuie să preluăm controlul asupra vieții noastre democratice și informaționale prin reglementare”, a insistat Macron. Pe rețeaua socială „X, dacă nu dați imediat peste conținuturi de extremă dreapta, înseamnă că sunteți prost organizați”, a afirmat șeful statului. „Ne aflăm într-o situație de ingerință extremă” „Cei mai mari cumpărători de conturi false sunt rușii (…) pentru a destabiliza democrațiile europene”, a mai afirmat el. „Ne aflăm într-o situație de ingerință extremă”. În acest context, „vom promova o agendă mult mai puternică de protecție și reglementare în Europa”, a indicat Macron. Dar această agendă este compatibilă cu „inovația”, cu „actorii de interes public” care oferă „infrastructuri libere”, a adăugat el. „Cred profund în inovare, dar nu cred nici măcar o secundă în inovarea care servește intereselor obscure”, a insistat el.
Trump inundă rețelele sociale cu imagini și videoclipuri generate de AI pentru a ataca rivalii
Președintele american Donald Trump a transformat rețeaua sa socială, Truth Social, într-o platformă plină de conținut generat cu inteligență artificială, potrivit unei analize NBC News. Din ianuarie, Trump a distribuit zeci de imagini și videoclipuri sintetice, jumătate dintre acestea doar în lunile august și septembrie. Unele sunt evident satirice… cum ar fi imagini cu Trump alături de un leu sau înfățișat ca un supererou, însă altele, precum un videoclip fals în care pare că aruncă o șapcă pe capul liderului democrat Hakeem Jeffries, au un potențial mai mare de a induce în eroare. Trump, „cel mai memetic comunicator din istoria prezidențială” Materialele, distribuite celor 10,8 milioane de urmăritori ai săi pe Truth Social și apoi repostate pe X, generează milioane de vizualizări, devenind o parte centrală a strategiei de comunicare a administrației Trump. Casa Albă susține această abordare, descriindu-l pe Trump drept „cel mai memetic comunicator din istoria prezidențială” și un lider „transparent” care se adresează direct electoratului. Criticii avertizează însă că utilizarea pe scară largă a imaginilor și videoclipurilor manipulate riscă să creeze o realitate paralelă pentru simpatizanți. „Acestea pot îndoi realitatea și servi obiectivele celor care vor să construiască o narațiune alternativă faptelor științifice,” a explicat Samuel Woolley, profesor la Universitatea din Pittsburgh. În pofida controverselor, Trump își folosește conturile online pentru a publica atât atacuri la adresa oponenților, cât și imagini care îl prezintă în ipostaze grandioase, de la orchestrator, la membru al trupei Journey sau chiar papă. Fenomenul marchează o nouă etapă a felului în care președintele american reușește să domine spațiul mediatic, combinând politica cu spectacolul digital.
Actorul Miruța, mereu gata de filmare. Ministrul Economiei are mereu o lavalieră în piept și o cameră după el. Joacă în tot felul de scenete pentru rețelele sociale și pare preocupat mai degrabă de imagine decât de rezolvarea problemelor
Când nu își pune semnătura pe angajările controversate cu iz de „USR-iști plantați la stat” – așa cum Gândul a dezvăluit în exclusivitate la Iprochim și Avioane Craiova –, ministrul Economiei, Radu Miruță, are un alt hobby. Regizează scenete pentru pagina lui de Facebook și a partidului. Ministrul pare mai degrabă într-o campanie de marketing personal decât într-o luptă reală cu problemele complicate ale ministerului pe care îl conduce. Lavaliera, accesoriu de ministru De fiecare dată când apare în fața camerei, Miruță nu e doar ministru, ci și actor principal. Lavaliera îi stă bine prinsă la piept, cadrele sunt filmate din unghiuri diferite, iar montajul are aer profesionist. Nu vorbim de live-uri tremurate cu telefonul, ci de producții de studio. Cu tot tacâmul. Operator, editare și montaj. Întrebarea firească e cine plătește echipa? Din buzunarul personal al ministrului, din fondurile ministerului sau, cum răspundea Nicușor Dan la întrebările Gândul, „echipe voluntare”? Sursa: Facebook/ Radu Miruță O meteahnă de foști și actuali USR-iști Coincidență sau nu, ministrul Miruță pare să calce pe urmele președintelui țării. Și Nicușor Dan are propria echipă tehnică, capabilă să producă filmulețe mai ceva ca la televiziuni. Pare să fie acesta un stil nou de guvernare, în care imaginea bate problema sau doar o obsesie comună pentru camera de filmat. Ultima reprezentație s-a jucat miercuri, 24 septembrie, la protestul muncitorilor de la șantierul naval Damen Mangalia, strânși în fața Ministerului Economiei. Oamenii scandau sub geamul ministrului despre insolvența companiei lor. Radu Miruță n-a întârziat să apară. De data asta, echipat nu doar cu lavalieră, ci și cu… portavoce. (VEZI AICI) „Bună ziua! Știu pentru ce ați venit azi aici…”, și-a început discursul ministrul. Frumos, dar se naște o întrebare simplă: poate exista dialog atunci când cineva vorbește prin portavoce? Sau e doar un alt monolog filmat pentru rețelele sociale? Un videoclip la 3 zile Nu este prima dată când acțiunile ministrului seamănă mai degrabă cu gesturi de PR decât cu soluții reale. Doar în ultima lună, pe pagina lui de Facebook au apărut cel puțin zece videoclipuri atent montate, cu un mesaj clar. Imaginea contează, problemele, mai vedem. Serialul descinderilor lui Miruță a început pe 22 iulie. Atunci, ministrul anunța triumfător că a „descoperit” un spațiu de birouri închiriat ilegal de Ministerul Economiei, de 18 ani, pe Șoseaua Olteniței. „Mare dezvăluire”, însoțită, bineînțeles, de videoclipuri virale. Însă când Gândul a întrebat detalii despre clădire, Miruță n-a mai avut replică. Între lavalieră și cadre profesioniste, Radu Miruță pare să fi uitat că e ministru al Economiei, nu influencer full-time. Asemenea unui actor dedicat, pare că și-a pregătit și recuzita completă. De la cizme la portavoce. Sau poate că, în logica noii politici, un scenariu bine jucat face mai mult decât o problemă rezolvată. Foto colaj/ Video – Facebook: Radu Miruță AUTORUL RECOMANDĂ:
Australia avertizează platformele de socializare: Nu ar trebui să se verifice vârsta tuturor utilizatorilor înainte de interzicerea accesului copiilor
Guvernul a publicat linii directoare privind modul în care platforme precum TikTok, Facebook, Snapchat, Reddit, X și Instagram ar trebui să aplice prima interdicție din lume privind utilizarea rețelelor sociale de către copii, începând cu 10 decembrie. Acesta afirmă că verificarea vârstei tuturor deținătorilor de conturi ar fi nerezonabilă. „Considerăm că ar fi nerezonabil ca platformele să reverifice vârsta tuturor”, a declarat Julie Inman Grant, comisarul australian pentru siguranța electronică, care a redactat liniile directoare. Utilizarea cuvântului „reverificat” sugerează că platformele dispun deja, de obicei, de date suficiente pentru a verifica dacă un utilizator are peste 16 ani, potrivit AP. Ea a afirmat că platformele dispun de „tehnologie de targetare” pentru a se concentra asupra persoanelor sub 16 ani. „Ne pot viza cu o precizie mortală când vine vorba de publicitate. Cu siguranță pot face acest lucru în jurul vârstei unui copil”, a adăugat ea. Parlamentul australian a adoptat interdicția anul trecut, acordând platformelor un an pentru a elabora modalitățile de punere în aplicare a acesteia. Platformele se confruntă cu amenzi de până la 50 de milioane de dolari australieni (33 de milioane de dolari) pentru eșecuri sistemice în prevenirea deținerii de conturi de către copii cu vârsta sub 16 ani. Criticii legislației Criticii legislației se tem că interzicerea accesului copiilor mici la rețelele sociale va afecta confidențialitatea tuturor utilizatorilor care trebuie să demonstreze că au peste 16 ani. Inman Grant a declarat că afirmațiile potrivit cărora interdicția ar supune fiecare titular de cont australian unei verificări a vârstei sunt o „tactică de intimidare”. Ministrul comunicațiilor, Anika Wells, a declarat că guvernul încearcă să păstreze datele utilizatorilor platformelor cât mai confidențiale posibil. „Aceste platforme de socializare știu deja foarte multe despre noi”, a spus Wells. „Dacă sunteți pe Facebook, de exemplu, din 2009, atunci ei știu că aveți peste 16 ani. Nu este nevoie de verificare”. Wells și Inman Grant vor călători săptămâna viitoare în Statele Unite pentru a discuta liniile directoare cu proprietarii platformelor. Inman Grant a declarat că platformele vor trebui să demonstreze agenției sale că iau „măsuri rezonabile” pentru a exclude copiii cu vârsta sub 16 ani. „Nu ne așteptăm ca toate conturile persoanelor sub 16 ani să dispară ca prin minune pe 10 decembrie”, a spus Inman Grant. „Vom analiza eșecurile sistemice în aplicarea tehnologiilor, politicilor și proceselor”. Lisa Given, expertă în științe informaționale la Universitatea RMIT din Melbourne, a declarat pentru Australian Broadcasting Corp. că abordarea guvernului recunoaște că tehnologiile de verificare a vârstei pot comite erori. „Fiecare platformă va decide cum va respecta aceste cerințe și va fi interesant să vedem dacă vor testa limitele definiției „măsurilor rezonabile””, a spus Given.
Simbolul @ a fost inventat în 1536, cu secole înainte de e-mail și mențiuni pe rețele sociale
Simbolul @, pe care îl folosim zilnic în adresele de e-mail sau când menționăm pe cineva pe rețelele sociale, nu este deloc o invenție a erei digitale. De fapt, el are o istorie fascinantă care începe încă din secolul al XVI-lea, iar unii cercetători cred chiar că ar fi fost folosit pentru prima dată în manuscrise medievale, începând cu secolul al VI-lea. Departe de a fi un produs al tehnologiei moderne, acest semn grafic a fost la început o simplă prescurtare scrisă de mână, destinată să economisească timp și spațiu în documente. Primele atestări clare ale simbolului apar în anul 1536, într-o scrisoare a unui negustor florentin, Francesco Lapi. Acesta a folosit semnul @ pentru a nota prețul unitar într-o tranzacție: „14 lămâi @ 10 ducați”. Așadar, semnul avea sensul de „fiecare la prețul de”. O invenție născută din comoditate Deși scrisoarea din 1536 este cel mai vechi document cunoscut care conține simbolul @ în această formă, originile sale ar putea fi și mai vechi. Unele teorii susțin că monahii medievali, obosiți de copiile interminabile ale manuscriselor, au căutat modalități de a scurta cuvintele frecvent folosite. Astfel, cuvântul latin „ad”, care înseamnă „către” sau „la”, ar fi fost condensat într-un „a” cu o coadă spiralată, semănând cu actualul @. O teorie asemănătoare îi implică pe scribii francezi, care ar fi modificat litera „a” pentru a include terminația cuvântului „à” (adică „la”), astfel încât să nu ridice stiloul de pe hârtie. Din economie de gesturi și cerneală a apărut un simbol care astăzi este indispensabil în lumea digitală. Reînvierea simbolului în era internetului După ce și-a pierdut treptat popularitatea ca prescurtare în corespondența comercială, simbolul @ a fost readus în prim-plan abia în anul 1971, când informaticianul american Ray Tomlinson căuta o soluție pentru a trimite mesaje între computerele conectate la rețeaua Arpanet — precursoarea internetului. Tomlinson avea nevoie de un caracter care să separe numele utilizatorului de numele computerului pe care acesta era înregistrat. Simbolul @ era perfect: era rar folosit în limbajele de programare și avea deja sensul de „la”. Astfel s-a născut formatul clasic al adresei de e-mail: nume@computer. „Căutam un simbol care nu era folosit prea mult și @ părea logic. Ar fi putut fi un semn de exclamare sau egal, dar n-ar fi avut sens”, a explicat Tomlinson într-un interviu pentru Smithsonian. Azi, @ este omniprezent: îl folosim în adrese de e-mail, pe platforme sociale precum Twitter, Instagram sau TikTok, în aplicații de mesagerie sau chiar în marketing. Ceea ce a început ca o scurtătură leneșă a devenit un pilon al comunicării moderne, dovadă că unele idei bune pot dăinui secole întregi.
TikTok, un dezastru pentru cariera tinerilor de până la 25 de ani. Viciul care le taie ancora în piața muncii din 2025
Un studiu realizat în primăvara acestui an de Centrul de Formare APSAP arată o ruptură tot mai clară între obiceiurile digitale ale „Generaţiei Z” şi realitatea profesională. În rândul tinerilor români cu vârste între 18 şi 25 de ani: 70 % deschid zilnic aplicaţia TikTok; 37 % sunt prezenţi pe LinkedIn, reţeaua-etalon pentru crearea unui profil profesional; la segmentul 26 – 40 de ani prezenţa pe LinkedIn urcă la 72 % , confirmând că decalajul se reduce după intrarea efectivă pe piaţa muncii. Diferenţele devin şi mai evidente dacă privim nivelul de educaţie: aproape 60 % dintre absolvenţii de liceu sunt activi pe TikTok, însă doar 22 % au cont pe o reţea profesională. La extrema celalaltă, 4 din 10 tineri cu studii postuniversitare folosesc LinkedIn în mod curent. Cum afectează scroll-ul perpetuu motivaţia pentru muncă Corina Petcu, director HR la Wingsrom FQP, explică: „ Obişnuinţele digitale ajung să modeleze atitudinea faţă de carieră . Timpul petrecut în consum pasiv de conţinut scade capacitatea de concentrare şi întârzie intrarea în câmpul muncii. Într-o economie construită pe principiul contribuţiilor continue, absenţa unei generaţii de la muncă formală înseamnă presiune suplimentară asupra sistemului public de pensii”. Expertul punctează două riscuri majore: Productivitate suboptimală – tinerii care amână debutul profesional provin în număr tot mai mare din zonele economiei informale (creator de conţinut, gig economy) unde veniturile sunt neregulate şi greu de fiscalizat. Fuga de efort susţinut – algoritmul TikTok recompensează reacţia rapidă şi validarea instantanee, încurajând satisfacţiile pe termen scurt şi descurajând investiţia în competenţe pe termen lung. În loc de demonizare, platformele pot fi convertite în canale de învăţare Trainerul şi consultantul în legislaţia muncii Laura Vasilescu (Azami Training) avertizează că demonizarea TikTok-ului este contraproductivă. „În fiecare feed există şi conţinut despre educaţie financiară, mentorat şi antreprenoriat . Cheia este filtrarea: cine ghidează tânărul spre aceste resurse?” Ea propune trei direcţii concrete de acţiune: Educaţie digitală în şcoli – elevii să înveţe cum să identifice surse sigure de informaţie şi să evite bula de divertisment pasiv. Campanii de employer branding pe canalele preferate de tineri – companiile să îşi prezinte programele de internship, carieră şi mentorat sub formă de clipuri scurte, adaptate formatului vertical. Politici fiscale şi de piaţa muncii mai flexibile – statul să faciliteze trecerea creatorilor de conţinut sau lucrătorilor din gig-economy spre forme de muncă declarate, cu contribuţii clare la buget. TikTok – televizorul anilor 2020 Antreprenorul IT Oliviu Matei (Holisun) consideră fenomenul fireşte ciclic: „ TikTok nu e altceva decât televizorul generaţiei Z . Întotdeauna a existat un canal de divertisment care consuma mare parte din atenţie. Doar că acum totul se întâmplă mai rapid, iar riscurile ies la suprafaţă mai repede”. „Adultul emergent” şi decalajul de contribuţie Psihologul clinician dr. Cristina Elena Petre plasează problema într-un cadru evolutiv: „Între 18 şi 25 de ani vorbim de aşa-numitul adult emergent . Mulţi finalizează studiile abia spre 24-25 de ani şi nu pot lucra în domeniul lor fără diplomă. Dacă, în paralel, consumă masiv conţinut superficial, trecerea spre un job stabil devine şi mai dificilă”. Concluzie Viitorul profesional al unei generaţii nu se construieşte doar din like-uri şi vizualizări. De la specialişti în HR la psihologi şi antreprenori, mesajul convergent este clar: platformele sociale trebuie integrate într-un ecosistem de educaţie şi orientare profesională , altfel riscăm ca dependenţa de conţinut pasiv să erodeze productivitatea şi, implicit, sustenabilitatea economică a României în următoarele decenii, conform Adevărul.
TikTok pregătește o versiune made in America, venind astfel în întâmpinarea anunțului făcut de Trump privind vânzarea aplicației
Platforma TikTok a început dezvoltarea unei versiuni separate a aplicației, destinată exclusiv pieței americane, într-o mișcare strategică care ar putea determina viitorul prezenței sale în Statele Unite. Informația a fost dezvăluită de publicația The Information și preluată de Reuters, în contextul în care administrația Trump a impus un termen-limită pentru vânzarea operațiunilor americane ale companiei. Potrivit sursei, noua aplicație ar urma să funcționeze independent de infrastructura globală a ByteDance, compania-mamă din China, și să respecte cerințele stricte privind securitatea datelor impuse de autoritățile americane. Printre priorități se numără stocarea locală a datelor, controlul algoritmului de recomandare și separarea tehnologică față de restul rețelei globale TikTok. Presiuni tot mai mari din partea administrației Trump Dezvoltarea unei versiuni „made in America” vine la scurt timp după ce președintele Donald Trump a anunțat că TikTok trebuie vândut până pe 17 septembrie 2025, în conformitate cu legea adoptată în 2024, care interzice aplicațiile controlate de entități străine considerate amenințări la adresa securității naționale. „Suntem practic în pragul unui acord”, a declarat Trump, sugerând că negocierile cu partea chineză privind TikTok vor începe în zilele următoare. Potrivit liderului de la Casa Albă, scopul este ca aplicația să rămână activă în SUA, dar să fie controlată exclusiv de investitori americani de încredere, fără implicarea Beijingului. În acest context tensionat, dezvoltarea unei aplicații separate pentru utilizatorii americani este interpretată ca un gest de bunăvoință și un prim pas către posibila vânzare a operațiunilor TikTok din SUA către un consorțiu local. O aplicație rescrisă pentru a evita interdicția totală TikTok nu a oferit un comentariu oficial privind aceste planuri, însă surse citate de The Information sugerează că procesul de dezvoltare este deja în curs. Printre obiectivele tehnice s-ar număra izolarea completă a codului sursă, renunțarea la orice dependență de servere sau echipamente gestionate de ByteDance și crearea unui ecosistem care poate fi auditat și supravegheat de autoritățile americane. Această măsură vine într-un moment critic pentru platformă, care în prima parte a anului 2025 a fost temporar suspendată în SUA, înainte ca funcționarea să fie reluată în urma unei intervenții de urgență. De atunci, presiunile legale și politice asupra TikTok au crescut, iar versiunea americană a aplicației pare a fi ultima soluție pentru a evita o interdicție completă. Un precedent pentru restul lumii? Rămâne de văzut dacă această separare tehnologică va deveni un precedent și pentru alte țări care au exprimat îngrijorări similare în privința aplicației. Deocamdată, Statele Unite sunt prima piață în care TikTok își rescrie practic identitatea, în speranța de a-și asigura supraviețuirea. Este însă clar că, odată cu implicarea directă a Casei Albe și cu un termen-limită care se apropie, „TikTok-ul american” ar putea arăta și funcționa semnificativ diferit față de varianta cunoscută la nivel global.
Copiii din România, dependenți de internet: 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase de pe rețelele sociale
Internetul face parte din viața de zi cu zi a copiilor din România, fiind accesat constant, arată cel mai recent studiu realizat de Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității. Potrivit datelor oficiale, majoritatea elevilor folosesc mediul online pentru comunicare, divertisment sau informare, însă cercetarea scoate la iveală și aspecte îngrijorătoare legate de comportamentele riscante, în special în raport cu rețelele sociale, notează News.ro. Unul dintre cele mai alarmante rezultate arată că 1 din 6 elevi consideră importante provocările periculoase lansate online, iar 1 din 7 apreciază postările video cu acțiuni riscante. În paralel, o treime dintre elevi spun că este foarte important ca postările lor să fie apreciate cu like-uri, ceea ce denotă o presiune socială tot mai mare în mediul virtual. Copiii se simt în siguranță online, dar realitatea este mai complexă Studiul relevă că aproximativ 75% dintre elevi percep internetul ca un spațiu sigur, iar 9 din 10 se consideră bine informați cu privire la riscurile din online. De asemenea, mulți afirmă că știu să se protejeze, blocând persoane incomode, schimbând parole sau folosind setările de confidențialitate. Cu toate acestea, experiențele reale contrazic adesea percepția de siguranță. Elevii au declarat că s-au confruntat cu situații negative, precum accesarea accidentală de materiale pornografice, infectarea dispozitivelor, primirea de mesaje agresive sau chiar avansuri sexuale. În fața acestor situații, mulți au apelat la părinți sau prieteni, dar un sfert dintre ei nu au spus nimănui, fie de rușine, fie considerând că pot rezolva singuri problemele apărute. Rețelele sociale și provocările periculoase, o sursă de presiune Studiul atrage atenția asupra modului în care copiii se raportează la rețelele sociale. O treime dintre elevi consideră că este important să aibă postări apreciate, iar un sfert cred că este esențial să posteze frecvent. În mod și mai îngrijorător, 1 din 6 consideră importante provocările periculoase, iar 1 din 7 susțin că este important să posteze materiale video cu astfel de acțiuni. Motivațiile din spatele acestor comportamente includ dorința de validare, teama de a fi desconsiderați, presiunea grupului sau pur și simplu curiozitatea. Aceste tendințe pot duce la expunerea copiilor la riscuri reale, inclusiv la accidente sau interacțiuni dăunătoare în spațiul virtual. Pe fondul acestor date, s-a remarcat o creștere a autonomiei digitale a copiilor: mai mulți elevi descoperă singuri cum să navigheze internetul (+11 puncte procentuale față de 2020), iar tot mai puțini sunt ghidați de un adult din familie. A crescut și utilizarea internetului pentru jocuri, cumpărături, apeluri video și vizionarea de conținut online. Un semnal de alarmă pentru părinți, școli și autorități Rezultatele studiului, realizat între 11 februarie și 14 martie 2024 pe un eșantion de 1.351 de elevi cu vârste între 10 și 18 ani, indică necesitatea intensificării eforturilor de educație digitală și de prevenire a riscurilor online. Deși copiii afirmă că sunt informați, comportamentele lor demonstrează că presiunile din mediul virtual pot influența semnificativ deciziile și percepțiile de zi cu zi. Rețelele sociale rămân o parte integrantă a vieții tinerilor, dar și o zonă vulnerabilă, unde dorința de afirmare și imitarea comportamentelor riscante pot avea consecințe serioase. Părinții, profesorii și instituțiile trebuie să coopereze mai eficient pentru a le oferi copiilor un sprijin real în construirea unui comportament online responsabil și sigur.
Zuckerberg zice: „Jos ecranele!” – Dar cu ce le înlocuiește e și mai sci-fi
Mark Zuckerberg a fost pentru milioane de oameni sinonim cu explozia rețelelor sociale și, implicit, cu dependența de ecrane. A creat Facebook într-un cămin studențesc și a transformat-o într-o forță globală care a schimbat comunicarea, politica și chiar percepția realității. Iar acum, la aproape două decenii de la acea revoluție digitală, Zuckerberg vrea să lanseze o nouă revoluție — una care să ne scoată din capcana ecranelor. Pare absurd, chiar paradoxal. Omul care a pus lumea într-un ecran vrea acum să-l elimine. Dar în logica Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram, Threads și a multor alte produse digitale, direcția e clară: viitorul e holografic, purtabil și invizibil. Iar Zuckerberg e convins că ochelarii inteligenți sunt cheia. Ochelarii Orion: cum vrea Meta să fuzioneze realul cu digitalul Zuckerberg a vorbit recent, într-un podcast cu Theo Von și într-un interviu cu Dwarkesh Patel, despre ambiția Meta de a construi o lume în care ecranele devin inutile. „Toate aceste lucruri digitale ar trebui să fie, practic, holograme. N-ar trebui să mai ai nevoie de un ecran fizic,” a declarat CEO-ul Meta. Iar primul pas spre această lume sunt ochelarii cu realitate augmentată. Deja Meta a lansat în colaborare cu Ray-Ban o pereche de ochelari inteligenți care pot capta imagini, pot răspunde la comenzi vocale și oferă un nivel minim de asistență AI. Dar miza reală e modelul Orion — un proiect aflat în dezvoltare care ar trebui să transforme complet modul în care interacționezi cu tehnologia. Acești ochelari vor proiecta în fața ochilor tăi elemente digitale, fără a bloca lumea reală din jurul tău. Cu alte cuvinte, în loc să deschizi telefonul pentru a vedea o notificare, ți-ar apărea discret în colțul câmpului vizual. În loc de televizor sau monitor, ai putea vedea un ecran virtual pe peretele camerei. Totul suprapus peste mediul fizic, fără să te izoleze de el. Zuckerberg argumentează că această abordare va reduce din stresul mental generat de aglomerația digitală. Așa cum un spațiu fizic dezordonat poate afecta psihologic, la fel se întâmplă și cu haosul ecranelor din viața ta. Iar ochelarii inteligenți ar putea fi soluția — un mod mai natural, mai integrat, mai „uman” de a interacționa cu tehnologia. De la adicție digitală la detox virtual: întoarcerea la contactul direct Paradoxul este fascinant. Zuckerberg, arhitectul uneia dintre cele mai mari forme de dependență digitală, militează acum pentru un fel de detox tehnologic. Dar nu propune o întoarcere la viața analogică, ci o fuziune mai subtilă între digital și real. Ecranele, susține el, sunt doar o etapă intermediară. Sunt rigide, te obligă să îți modifici poziția corpului, să întrerupi o conversație ca să „verifici ceva” sau să te izolezi complet pentru a consuma conținut. În schimb, suprapunerile holografice ar putea menține continuitatea experienței — ai putea continua să fii prezent în realitate, în timp ce folosești unelte digitale. În viziunea Meta, ochelarii Orion nu sunt doar o extensie a telefonului, ci un înlocuitor al acestuia. Te-ai putea lipsi de televizor, de laptop, de tabletă, ba chiar și de smartphone. Interfețele ar deveni invizibile și fluide, adaptându-se la context, spațiu și nevoile tale. Gândește-te la hărți care apar pe drum în timp real, la apeluri video fără a ține un dispozitiv în mână, la acces instantaneu la informații, fără să mai „căuți” nimic. Însă această utopie tehnologică nu e la colț de stradă. Zuckerberg însuși recunoaște că ochelarii performanți, complet funcționali, sunt la o distanță de 4 până la 8 ani. Costurile de producție actuale sunt uriașe — în jur de 10.000 de dolari pe pereche — și doar perfecționarea miniaturizării hardware-ului și optimizarea consumului energetic vor permite lansarea lor în masă. Până atunci, visul rămâne o promisiune. Dar direcția e clară. Zuckerberg nu mai vrea să ne țină cu ochii în ecrane, ci să ne pună tehnologia în lentilă. Ce înseamnă cu adevărat această schimbare de paradigmă? La prima vedere, pare o întoarcere la valorile autentice: mai puțin timp în fața ecranelor, mai mult contact cu realitatea. Dar realitatea e mai complexă. Ochelarii cu realitate augmentată nu sunt un pas înapoi, ci o altă formă de imersiune — una mai profundă, mai insidioasă chiar. Când privești un telefon, știi că ești într-un spațiu digital. Când tehnologia devine invizibilă, delimitarea dintre real și virtual se estompează. Nu vei mai avea un moment „offline”. Iar dacă ochelarii vor ajunge la un nivel în care afișează reclame, notificări, animații, și conținut generat de AI în timp real, vei trăi într-un flux digital continuu, fără pauză. În plus, ideea că toate interacțiunile digitale se vor muta într-un sistem controlat de o singură companie — Meta — ridică semne de întrebare legate de confidențialitate, monopol și autonomie individuală. Facebook a fost adesea criticată pentru modul în care a tratat datele personale. Cum va gestiona Meta informațiile obținute printr-un dispozitiv care îți cunoaște mișcările oculare, locul unde te afli, sunetele din jur și reacțiile tale? Zuckerberg vede tehnologia ca pe o extensie naturală a percepției umane. Dar între viziune și aplicare rămâne o linie subțire. Dacă telefoanele mobile ne-au transformat obiceiurile sociale, ce va face o tehnologie care nu mai cere nici măcar o ridicare de deget? Concluzii: viitorul fără ecrane e mai aproape decât crezi Paradoxul lui Zuckerberg reflectă o tranziție majoră în lumea tehnologiei. Ne aflăm în pragul unei noi ere, în care ecranele vor fi înlocuite de experiențe augmentate, integrate, fluide. Ochelarii Orion, chiar dacă sunt încă în fază de dezvoltare, sunt declarația clară că Meta pariază pe un viitor în care granițele dintre realitate și digital dispar. Dar acest viitor vine cu întrebări. Vrei într-adevăr să te desprinzi de ecrane, dacă în locul lor vei avea o realitate editată constant? E o eliberare sau o altă formă de captivitate? Zuckerberg promite mai multă prezență, mai puțină distragere. Dar e posibil ca, într-un viitor foarte apropiat, să ne trezim cu o lume în care realitatea nu mai este un punct fix, ci o interfață care ne modelează constant percepția. Până atunci, Meta își rafinează viziunea. Iar tu, chiar dacă poate încă
Rețelele sociale, propagatoare de fake news și dezinformare: Cum ne influențează alegerile TikTok, Facebook și Instagram
Într-o lume în care scroll-ul a devenit noul reflex, iar clipurile de câteva secunde decid ce gândim, rețelele sociale precum TikTok, Facebook și Instagram nu mai sunt doar locuri de divertisment. Ele au devenit instrumente extrem de eficiente în propagarea fake news și a dezinformării, influențând decizii importante, de la votul politic până la ce tratamente medicale alegi sau ce alimente pui în coșul de cumpărături. Problema nu este doar cantitatea mare de informație falsă, ci viteza și modul în care aceasta este livrată, consumată și interiorizată. Inițial, Facebook, Instagram și mai recent TikTok au fost gândite ca instrumente de conectare, exprimare și divertisment. Însă în timp, algoritmii care prioritizează engagementul – adică interacțiunile (like, share, comment) – au dus la o polarizare accentuată a conținutului. Pe TikTok, de exemplu, clipurile conspiraționiste, exagerările și deepfake-urile ajung rapid la milioane de utilizatori. Platforma nu are un sistem eficient de fact-checking, iar multe videoclipuri care promovează teorii false despre vaccinuri, războiul din Ucraina sau alegerile din SUA devin virale. Totul pentru că sunt captivante vizual, dramatice și în linie cu ce-ți place deja. Un studiu publicat de Center for Countering Digital Hate (2022) arată că TikTok oferă conținut potențial dăunător despre sănătate mintală, diete sau tratamente medicale în mai puțin de 3 minute de la crearea unui cont. Algoritmul duce rapid utilizatorul către „găuri negre” ale dezinformării. Pe Facebook, problema se amplifică prin ecosistemul său de grupuri private, unde verificarea informațiilor este aproape imposibilă. Un raport al MIT Sloan School of Management a concluzionat că știrile false se răspândesc pe Facebook de șase ori mai rapid decât cele adevărate. De ce? Pentru că sunt formulate emoțional și conțin elemente de șoc. Instagram nu este scutit. Deși pare o platformă mai „estetică”, realitatea este că dezinformarea pe Instagram se răspândește prin influenceri care promovează produse sau idei fără o bază reală, dar cu un impact uriaș asupra audiențelor tinere. Un studiu realizat de Reuters Institute în 2023 a arătat că 38% dintre tinerii între 18 și 24 de ani se informează în primul rând de pe Instagram, dar doar 12% dintre aceștia verifică sursa conținutului. Cum ne afectează aceste manipulări alegerile personale Poate părea că un clip de pe TikTok sau o postare emoțională pe Facebook nu are puterea de a-ți schimba viața, dar adevărul e mult mai complicat. Dezinformarea subtilă sau repetitivă ne influențează deciziile fără să ne dăm seama. Un exemplu elocvent este comportamentul la vot. În timpul campaniilor electorale, sunt promovate masiv știri false despre candidați, sondaje fabricate sau scandaluri închipuite. Aceste informații influențează alegătorii indeciși și accentuează diviziunile deja existente. Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (2021) a arătat că existența dezinformării pe rețelele sociale a redus participarea la vot în rândul tinerilor din SUA cu aproximativ 4% în alegerile din 2020. Această cifră aparent mică poate înclina balanța într-o competiție strânsă. Dar influența nu se oprește la urne. Rețelele sociale modelează și ce tratamente alegem, ce alimente considerăm sănătoase sau periculoase, cum percepem vaccinurile ori ce „dușmani” ne imaginăm că avem. În pandemie, un raport al OMS a vorbit despre „infodemie” – un flux periculos de informații false legate de COVID-19 care a dus la reticență față de vaccinuri, automedicație și teorii conspiraționiste globale. De ce e atât de eficientă dezinformarea online Cheia eficienței dezinformării pe platformele sociale stă în algoritmi. Aceste programe nu sunt interesate de adevăr, ci de ceea ce te face să stai cât mai mult pe platformă. Emoțiile negative, controversa, furia – toate declanșează reacții puternice. Tocmai de aceea, o știre alarmantă, falsă, are mai mult succes decât un material echilibrat și documentat. Pe TikTok, de exemplu, un videoclip cu titlul „Guvernul ascunde adevărul despre…” are șanse mult mai mari să devină viral decât unul care explică contextul real. Suspansul, misterul și indignarea funcționează ca un drog digital. Un alt studiu de la University of Pennsylvania (2022) a arătat că dezinformarea livrată într-un format vizual atractiv are de trei ori mai mult impact emoțional decât un text simplu, iar probabilitatea ca utilizatorul să creadă conținutul este cu 65% mai mare. Copiii și adolescenții, victimele perfecte Grupurile cele mai vulnerabile sunt, fără îndoială, copiii și adolescenții. Aceștia petrec ore întregi zilnic pe rețelele sociale și încă nu au dezvoltat gândirea critică necesară pentru a distinge între informație validă și manipulare. Pe TikTok circulă clipuri care pun la îndoială știința, care promovează „vindecători” și „guru” fără nicio calificare sau conspirații legate de istorie, religie sau sănătate mintală. Un raport al UNICEF (2023) arată că 46% dintre adolescenții europeni au fost expuși frecvent la dezinformare, iar doar 28% au știut cum să o recunoască și să o evite. În România, cifrele sunt și mai îngrijorătoare – lipsa educației media în școli agravează problema. TikTok, oglinda unei lumi din ce în ce mai dereglate Dintre toate platformele de socializare, TikTok este poate cea mai periculoasă prin modul agresiv în care stimulează impulsurile rapide, distorsionează realitatea și normalizează comportamente extreme. Dacă alte rețele sociale presupun un minim de interacțiune sau căutare activă, TikTok îți servește totul pe tavă, fără să fie nevoie să ceri ceva – algoritmul îți dă ce „crede” că vrei, dar în realitate doar ce te ține mai mult conectat. Provocările periculoase, cum ar fi „Benadryl Challenge” sau „Blackout Challenge”, care au dus la spitalizări și chiar decese în rândul adolescenților, nu sunt accidente izolate. Sunt consecințele directe ale unei platforme care nu își asumă responsabilitatea pentru ceea ce viralizează. Mai grav este că unele dintre cele mai șocante conținuturi devin populare tocmai pentru că TikTok le recompensează cu vizibilitate. Cazul influenceriței din America Latină ucisă în direct pe TikTok, transmis prin livestream în fața a mii de urmăritori, e o dovadă înfiorătoare a eșecului sistemic al platformei de a preveni abuzurile și violența în timp real. În România, platforma a devenit și teren fertil pentru manipulare politică. Campania electorală a lui Călin Georgescu, susținut intens pe TikTok de conturi anonime și clipuri cu mesaje conspiraționiste, a arătat cât de