Rețeta unui produs alimentar banal a produs stupoare și scârbă pe internet: Aproape că m-a dezgustat
Rețeta unui produs alimentar simplu, folosit frecvent în bucătărie, a produs surprindere și dezgust pe internet. Oamenii au fost surprinși în primul rând de simplitatea rețetei pentru sosul lor preferat. Este vorba despre banala maioneză, iar videoclipurile de pe TikTok cu prepararea acesteia au provocat numeroase comentarii în care oamenii și-au arătat surprinderea, dar și dezgustul din cauza utilizării ouălor crude, scrie Ladbible.com. În timpul sărbătorilor, foarte căutate sunt rețetele home-made, iar videoclipurile care demonstrează cât de ușor este să faci maioneză acasă au devenit virale. Dar, analizând comentariile userilor, se poate spune că mii de utilizatori au experimentat un adevărat șoc cultural, notează Adevărul. Rețeta maionezei este una simplă – ou, ulei, oțet și sare – dar tocmai acest lucru a provocat tot felul de reacții. Unii, după ce au aflat adevărul despre sosul lor preferat, au recunoscut că „nu vor mai putea niciodată să se uite la maioneză la fel ca înainte”. Iată câteva dintre opinii: „Aproape că m-a dezgustat”; „Cum poate fi sigur?”; „De ce devine alb?”; „Mă simt prost”. Sursa foto – caracter ilustrativ: Shutterstock Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Vopsirea ouălor are la bază obiceiuri PĂGÂNE
Vopsirea ouălor este un obicei străvechi, având la bază obiceiuri păgâne. Ouăle roșii nu sunt doar un simbol al Învierii, ci o tradiție mult mai veche în România. În multe zone din țară, gospodinele folosesc ingrediente naturale, precum foi de ceapă, sfeclă, urzică și multă răbdare. Potrivit PRIMA TV, dincolo de culoarea perfectă și strălucitoare, oul de Paște spune o poveste despre credință, familie și bucuria de a fi împreună. Cu toate că ouăle roșii sunt canonice în tradiția ortodoxă românească, în ultimii ani a devenit o obișnuință ca românii să coloreze ouăle în mai multe nuanțe – de la galben, verde și albastru, până la mov, portocaliu, turcoaz, magenta, argintiu, cu modele imprimate și abțibilduri. Culoarea roșie este „sacră” Cei mai tradiționaliști români consideră folosirea altor nuanțe drept o abatere de la tradiție și chiar o lipsă de respect față de semnificația religioasă a sărbătorii. Culoarea roșie simbolizează sângele vărsat de Hristos pentru mântuirea omenirii. Gospodinele evită să cumpere vopsele din comerț de teama substanțelor chimice ce ar putea pătrunde în albușul și gălbenușul oului. Pentru decorațiuni, ele folosesc frunze de trifoi. Ciocnitul ouălor Pentru creștinii ortodocși, oul simbolizează mormântul de piatră gol din care Iisus Hristos a înviat după Răstignire. Ciocnitul ouălor a devenit un mijloc universal de salut și recunoaștere între credincioși. Acest obicei prevestește viața veșnică ce îi așteaptă pe cei drepți după moarte. Oul, din timpurile păgâne, a fost un simbol al fertilității și nemuririi în toate culturile. Potrivit cosmogoniilor păgâne, haosul primordial al lumii era într-un ou. Dar oul s-a spart în două: o jumătate a devenit cerul, cealaltă – pământul. Iar roșul este culoarea vieții și a victoriei. Obiceiul ouălor de Paște își are originile în rândul primilor creștini din Mesopotamia, care colorau ouăle în roșu în memoria sângelui prețios al lui Hristos, scrus pe cruce pentru mântuirea tuturor. Maria Magdalena sau Fecioara Maria ar fi inițiat obiceiul înroșirii ouălor Biserica Creștină a adoptat oficial tradiția, considerând ouăle roșii simboluri ale Învierii. Majoritatea legendelor susțin că Maria Magdalena este inițiatoarea acestui obicei. Ea a mers la Roma pentru a predica Evanghelia și, în fața împăratului Tiberiu, i-a oferit un ou roșu spunând: „HRISTOS A ÎNVIAT.” Bătrânul împărat, un tiran și un molestator de copii care trăia în palatul său somptuos din insula Capri, a râs de Maria Magdalena. Tiberius i-a spus femeii că va crede în Hristos numai dacă oul din mâna ei se va înroși. Ceea ce s-a și întâmplat, lăsându-l pe împărat cu gura cască. Creștinii timpurii au preluat acest gest, oferindu-și ouă unii altora, iar ouăle au devenit încă din primele secole simboluri ale Învierii lui Hristos și ale renașterii spirituale. O altă poveste spune că Fecioara Maria le-a oferit soldaților romani care îl păzeau pe Iisus un coș cu ouă pentru a-l trata mai bine. Lacrimile ei au căzut pe ouă, iar acestea s-au înroșit. În tradiția ortodoxă greacă, ouăle se vopsesc în roșu în Joia Mare. Se spune că aceste ouă rezistă 40 de zile la temperatura camerei fără să se strice, iar dacă sunt sfințite de un preot în ziua de Paște, pot rezista și un an, fără să se altereze. Originile păgâne ale tradițiilor de Paște: Ouăle vopsite și iepurașul Ouăle au fost simboluri străvechi ale renașterii cu mult înainte de creștinism. Cu mult înainte ca Iepurașul de Paște să le ascundă prin grădini, ouăle simbolizau renașterea și fertilitatea în numeroase culturi antice.În Persia antică, oamenii își ofereau ouă decorate în timpul Anului Nou persan care marca echinocțiul de primăvară. Iepurașul de Paște are origini păgâne, legate de o zeiță germană. Se pare că Iepurașul de Paște a fost inspirat după Ēostre, zeița anglo-saxonă a primăverii și fertilității. Animalul ei sacru era – ați ghicit – iepurele, cunoscut pentru entuziasmul său de a se reproduce. În timpul Postului Mare, creștinii nu consumau ouă, așa că Paștele marca întoarcerea lor în alimentație.Ei le fierbeau și le vopseau în roșu, ca simbol viu al sângelui lui Hristos și al Învierii Sale. Unele biserici ortodoxe păstrează această tradiție și azi. Primul „Iepuraș de Paște” era mai degrabă judecător decât distribuitor de dulciuri. În Germania secolului al XVII-lea, copiii erau învățați că „Osterhase” (iepurele de Paște) îi judeca. Cei cuminți primeau ouă colorate în cuiburi, cei obraznici… nu primeau nimic. Moș Crăciun s-ar putea să fi împrumutat ideea împărțirii cadourilor în Ajunul Nașterii lui Hristos. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Cum să colorezi ouăle de Paște cu vopsea obținută din ingrediente NATURALE: varză roșie, turmeric, sfeclă, afine, spanac și foi de ceapă Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Cum să vopsești ouăle de Paște cu ingrediente naturale
Vrei să vopsești ouăle de Paște în nuanțe care au la bază ingrediente naturale? Poți obține culori surprinzător de frumoase folosind doar ingrediente din bucătărie, fără coloranți artificiali. De la legume la condimente, natura oferă o paletă bogată pentru a crea ouă colorate, autentice și pline de farmec rustic. Pentru cele mai bune rezultate, folosește ouă albe, adaugă oțet în lichidul de vopsit și lasă-le la înmuiat cât mai mult timp. Astfel, vei avea ouă frumoase, colorate natural, fără pic de chimicale, exact cum îți dorești pentru o masă pascală sănătoasă și autentică. Cât de periculoasă este vopseaua din comerț Vopseaua de ouă din comerț poate să conțină plumb, cupru, aluminiu și staniu, iar vopselele pot pătrunde prin porii oului și să contamineze albușul sau gălbenușul, a declarat medicul Dr. Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de Facebook. „Vopseaua de ouă cumpărată de la colţul străzii vă poate crea multe probleme de sănătate. Chiar dacă sunt mai ieftine sau mai frumoase, vopselele tipografice sau cele făcute artizanal pot avea efecte nocive datorită plumbului şi oxizilor de metale: cupru, aluminiu şi staniu. Vopselele textile sau cele tipografice pătrund prin porii oului şi pot contamina albuşul sau gălbenuşul, existând riscul declanşării unor toxiinfecţii alimentare.Recomandăm că la vopsirea ouălor să folosiţi doar subtanţe certificate medicosanitar, achiziţionate din magazinele specializate, evident dacă nu folosiţi coloranţii naturali, ca în bătrâni, prin utilizarea foilor de ceapă sau a frunzelor de nuc.Alte riscuri sunt legate de vechime şi mod de conservare. Este preferabil, mai ales atunci când sunt utilizate crude, în creme, maioneze, spumă de albuş, ca ouăle să fie foarte proaspete şi să fie spălate înainte de utilizare”. Medicul recomandă utilizarea vopselelor naturale sau a celor cu substanțe certificate medicosanitar. Roșu Pentru nuanțe de roșu sau roz, sfecla rasă sau cojile de ceapă roșie sunt ideale. Cum se prepară vopseaua: Se fierb, se strecoară și ouăle se lasă la înmuiat cât mai mult, chiar peste noapte, potrivit CSID. Galben sau portocaliu Galbenul aprins și portocaliul se obțin ușor cu turmeric sau coji de ceapă galbenă. Fierbe ouăle și scufundă-le în lichidul rezultat. Adaugă 2-3 linguri de turmeric sau cojile de ceapă într-o oală cu apă și fierbe timp de 20-30 de minute. Cum se prepară vopseaua: Scufundă ouăle în lichidul strecurat și lasă-le să stea până obții culoarea dorită. Vopseaua verde Verdele natural poate fi obținut combinând varză roșie cu turmeric sau din spanac. Dacă optezi pentru turmeric + varză roșie, aceste ingrediente oferă o nuanță frumoasă de verde. Cum se prepară vopseaua: Fierbe varza roșie în apă, strecoară lichidul și adaugă turmeric. Cufundă ouăle și lasă-le în soluție peste noapte pentru un verde vibrant. Vopseaua albastră Pentru un albastru vibrant, varza roșie fiartă este suficientă. Varză roșie creează un albastru spectaculos, mai deschis sau mai închis în funcție de timpul de expunere. Cum se prepară vopseaua: Toacă varza roșie și fierbe-o în apă timp de 30-40 de minute. Strecoară lichidul și lasă ouăle în el timp de câteva ore sau peste noapte. Vopseaua violet Nuanțele de violet și albastru închis vin din afine zdrobite sau flori de hibiscus, perfecte pentru un efect elegant și ușor marmorat. Cum se prepară vopseaua: Zdrobește afinele sau fierbe florile de hibiscus în apă timp de 20-30 de minute. Strecoară și lasă ouăle în lichid până capătă nuanța dorită. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Dr. Tudor Ciuhodaru, despre cele două mari pericole de pe masa de Paște: Ouăle vopsite și carnea de miel Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Verdețurile pentru sarmalele și drobul de Paște, mai scumpe în acest an. Cât a ajuns să coste o legătură de ceapă
Pentru că drobul, sarmalele și cozonacii sunt de nelipsit de pe masa de Paște, românii sunt în căutare de ouă, unt, făină, ulei, lapte, carne de miel, pătrunjel, usturoi etc. Potrivit Știrile PRO TV, verdețurile sunt mai scumpe în acest an. Numai ceapa verde este 18 lei. Săptămâna trecută, ar fi costat mai puțin. Pe internet, legătura de ceapă pornește de la 5 lei Fermierii dau vina pe schimbările climatice. Clienții prea comozi ca să meargă la piață pot comanda coșuri gata umplute cu verdețuri, dar trebuie să nu se gândească deloc la bani. Pe internet, legătura de ceapă pornește de la 5 lei. Salata costă 7 lei. Pentru 250 grame de spanac, gospodinele scot 16 lei. Întregul pachet pentru două persoane ajunge la 60 lei. Rețetă de sarmale moldovenești În Moldova, gospodinele renunță la varza murată în favoarea frunzelor de viță-de-vie și hreanului pentru a prepara sarmalele de Paște. Rețeta păstrează ingredientele de bază – carne de porc (uneori combinată cu vită), orez, ceapă, morcov și condimente – dar pune accent pe simplitate și echilibru. După ce compoziția este pregătită și înfășurată în frunze, sarmalele se fierb lent, în straturi, împreună cu suc de roșii, foi de dafin și opțional, costiță afumată. Pentru un gust autentic, multe gospodine preferă vasul de lut și coacerea finală la cuptor, potrivit Playtech. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Carnea de miel, mai ieftină în Anglia decât în România. Client, despre prețurile din supermarketurile românești: „Mi se pare exagerat de SCUMP” Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Trei soluții simple pentru a modifica gustul brânzei sărate
Brânza sărată din comerț ar putea să nu fie pe placul multora din cauza gustului sau pentru că ar putea provoca probleme de sănătate. Sarea modifică structura internă a brânzei pe durata procesului de maturare. Consumul excesiv de sare poate provoca hipertensiune arterială și boli de rinichi. Există o metodă simplă pentru eliminarea sării din brânză, fără a-i modifica semnificativ calitatea. Este un truc ușor și la îndemână. Iată soluția eficientă pentru a elimina sarea din telemea și feta. Brânza trebuie să fie tăiată în bucăți mici. Bucățile sunt lăsate în apă plată sau filtrată între 2 și 24 ore. Apa trebuie să fie schimbată la câteva ore. La final, brânza trebuie să fie ștearsă cu un prosop curat. O altă metodă presupune utilizarea unei soluții pe bază de apă și oțet sau zeamă de lămâie pentru a dizolva cristalele de sare după câteva ore. De asemenea, mai există și soluția în care brânza să fie lăsată complet în lapte și ținută la frigider pentru câteva ore, având o textură mai cremoasă, potrivit FANATIK. Sursa Foto: Profimedia Citește și:De ce este recomandat să se consume rar brânză cu pâine, potrivit dr. nutriționist Mihaela Bilic Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele