Etichetă: Rheinmetall

Se mai întâmplă, se poate corecta: Nicușor Dan, întrebat de problemele cu sistemele antidronă modernizate de Rheinmetall

Primele două sisteme, respectiv 12 tunuri, trebuiau livrate până la 15 aprilie 2026. Cu toate acestea, testele tehnice pentru recepție au scos la iveală probleme la unele dintre subsisteme. Informațiile apar în documente ale Ministerului Apărării Naționale și au fost publicate în exclusivitate de G4Media. Întrebat la New York despre acest lucru, Nicușor Dan a răspuns că „se mai întâmplă”. „Legat de ce mă întrebați cu Rheinmetall, se mai întâmplă. Este o procedură de recepție care se poate corecta”, a declarat președintele. „Din ce înțeleg, nu este vorba despre o achiziție pe programul SAFE ci despre o achiziție anterioară a statului român. Se întâmplă lucrurile astea”, a conchis Nicușor Dan. Contractul-cadru pentru modernizarea sistemelor a fost atribuit în decembrie 2023 de Compania Națională Romtehnica companiei Rheinmetall Landsysteme GmbH și are o valoare totală de 328 de milioane de euro. Programul este derulat de Statul Major al Forțelor Terestre. Noul termen estimat pentru livrarea primelor două sisteme este septembrie 2026. Pentru nerespectarea termenului inițial, autoritatea contractantă a aplicat penalități începând din prima zi de întârziere. Acestea vor continua până la semnarea fără obiecții a procesului-verbal de recepție. Sursa video: Antena 3

România salvează industria de armament a Germaniei

Din 17 miliarde de euro contractate prin acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE) – 2026 – 2030, 5,6 miliarde de euro merg către  de armament Rheinmetall. Un colac de salvare pentru gigantul german pe care îl bântuia falimentul și care a început acum să facă angajări pe bandă rulantă. Între timp, industria de armament românească a fost aproape pusă pe butuci, iar puținii muncitori rămași în companiile de stat din componența Romarm sunt neplătiți cu lunile.  Loading … Cea mai controversată achiziție de după 1989 Trecut pe repede înainte prin Parlament, doar în Comisiile de Apărare și fără o dezbatere aplicată, SAFE a generat vii discuții în spațiul public din cauza lipsei de transparență a acestui contract gigant de aproape 17 miliarde de euro. Deși ne împrumutăm cu miliarde de euro care vor fi rambursate de copiii și nepoții noștri, autoritățile nu au reușit să explice pe înțelesul românilor ce dobânzi vor fi plătite începând cu anul 2035 și de ce a fost nevoie de asemenea achiziții uriașe de armament, despre care mulți specialiști avertizează că vor fi depășite tehnic în relativ scurt timp. S-a cerut chiar în mod public intervenția procurorilor și anchete detaliate care să verifice procedurile de achiziție. În centrul scandalului se află mai ales gigantul german din industria de armament Rheinmetall. Germania nu a aprobat acest program de 45 de ani cu finanțare europeană. În schimb, economia ei are de câștigat în mod direct, prin crearea a noi zeci de mii de locuri de muncă la Rheinmetall, care trebuie să onoreze contractele încredințate și de România. Odată cu scandalul achizițiilor SAFE, au revenit în atenția publică atât strategiile greșite ale Armatei în ceea ce privește achizițiile de amament, cât și răsunătoarele dosare de corupție, mai vechi sau mai noi, din acest domeniu. În vreme ce cele aproape 6 miliarde de euro care vor fi plătite Rheinmetall revigorează economia germană, angajații români din industria de armament ies în stradă pentru întârzierile regulate la plata salariilor, veniturile mici (mulți angajați sunt plătiți cu salariul minim pe economie) și lipsa contractelor. Asta în vreme ce Polonia, cu un contract similar SAFE, va înființa 10.000 de firme poloneze pentru a onora contractele de producție de armament. Controversele din jurul SAFE sunt comparabile doar cu scandalul legat de mega-proiectul eșuat cu americanii de la Bechtel. Rheinmentall angajează 10.000 de oameni anual Pentru a ține pasul cu cererea bruscă a producției de armament, mai ales grație obținerii contractelor din SAFE gigantul Rheinmetall angajează în jur de 10.000 de oameni pe an, scria în august presa germană. CEO-ul companiei, Armin Papperger (foto jos), a declarat că în timpul celui de-al doilea trimestru, compania a primit peste 160.000 aplicații în urma anunțurilor de recrutare. Anunțurile de recrutare ale companiei au generat un interes uriaș pe piața muncii din Germania, afectată de o criză economică severă, alimentată de concedierile colective, de zeci de mii de oameni, mai ales în industria auto. Armin Papperger, CEO Rheinmetall Comenzile gigantului german au explodat Strategia de recrutare agresivă este un răspuns direct la creșterea exponențială a contractelor militare. Portofoliul de comenzi al Rheinmetall a crescut la 80.4 miliarde de euro la finalul celui de-al doilea trimestru, o creștere cu 44% comparativ cu anul precedent. În egală măsură, planurile de expansiune ale gigantului militar vizează, pe lângă investiția masivă în resurse umane, și dezvoltarea infrastructurii, precum și securizarea lanțurilor de aprovizionare, a mai explicat Papperger. Presa din Germania salută decizia României de a acorda companiei Rheinmetall contracte de 5,7 miliarde euro Aceste investiții strategice se reflectă deja în rezultatele financiare strălucite ale companiei. Astfel,veniturile din al doilea trimestru pe 2026 au crescut cu aproape 70%, până la 3.29 miliarde de euro, în vreme ce veniturile totale pentru prima jumătate a anului au crescut cu 39%, până la 5.5 miliarde de euro. Mai mult, profitul operațional pentru al doilea trimestru a evoluat 562 milioane de euro, mai mult decât dublu, grație unui mix inspirat de calitate a produsului și volume mai mari de producție. SAFE, nu foarte „safe” pentru industria noastră de apărare Într-un tablou discordant față de Germania se află situația critică din România în ceea ce privește înzestrarea Armatei și condițiile precare în care muncesc angajații din industria locală de apărare. Cunoscutul jurnalist Doru Bușcu apreciază că este vorba de o „alocare greșită, pripită, politică și interesată a banilor” din SAFE. Acesta a dat detalii în legătură cu anchetele făcute de publicația Cațavencii referitoare la deciziile strategice greșite ale Armatei Române privind achizițiile de armament. Doru Bușcu Jurnalistul susține că o mare parte din contractele alocate Franței și Germaniei se puteau face foarte bine în țară. Aici este alocarea greșită, pripită, politică și interesată a banilor. Ideea este că, reanimând industria națională de apărare, puteai să ai un impact semnificativ în PIB.Am făcut calcule, ani de zile, și am scris de lucrurile astea. Au fost proiecte importante.Toate aceste blindate se puteau face în țară. Nu e nevoie să sudeze șantierele din Hamburg carcase de tancuri și de blindate. Se poate face la noi. Sigur că tehnologia fină, pe care o introduci acolo, aia se poate să vină două geamantane. S-a rezolvat toată Armata română cu microcipuri. Dar lucrurile grele, brute, simple, pot fi făcute aici, a declarat Bușcu în studioul Gândul. O mare vulnerabilitatea pentru securitatea României este resursa umană, a mai spus acesta. Un alt aspect alarmant este și nivelul ridicat de corupție care însoțesc achizițiile Armatei, așa cum arată cele mai recente dosare de corupție instrumentate de DNA.  Protest spontan la Carfil, filială a Romarm Lipsa de grijă a decidenților pentru oamenii din producția de armament este ilustrată de protestele de dată recentă ale acestora. Astfel, peste 200 de muncitori au protestat spontan pe 27 august, la fabrica de armament și muniții Carfil Brașov. Ei au întrerupt lucrul pentru două ore, nemulțumiți că plata salariilor a întârziat peste 10 zile. Angajații de la Fabrica de pulberi Făgăraș au declanșat și ei o grevă spontană. Muncitorii de la Carfil Brașov, sucursală Romarm din subordinea Ministerului Economiei, se plâng că nu și-au primit salariile și bonurile de masă,

Generalul (r) Virgil Bălăceanu intervine în cazul contractului cu Rheinmetall semnat în 2023 și nerespectat. Explicația specialistului

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Generalul (r) Virgil Bălăceanu a vorbit despre contractul semnat cu Rheinmetall în 2023 de către statul român, acuzând grave întârzieri privind calendarul de predare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Generalul (r) Virgil Bălăceanu afirmă că România trebuia să aibă deja integrate două baterii antidronă și modernizate la standardul Skynex până la finalul lui 2025, iar în 2026, conform calendarului, urmând să fie livrate și celelalte două. De asemenea, generalul demontează discursul public intens privind un sistem de apărare la Dunăre. El afirmă că „Scutul Danubian” nu ar exista de fapt din punct de vedere militar. „Eram în cunoștință pentru că am citit, cred că în urmă cu un an de zile. Am mai prezentat o asemenea situație. În urmă cu un an de zile am aflat despre acest contract și m-am bucurat pentru că urma ca două sisteme să fie modernizate la modelul Skynex în 2025, două sisteme, deci două baterii în 2026, celelalte două. Deci anul acesta, la sfârșitul anului, trebuia să avem cele patru baterii. Două la sfârșitul anului trecut, 2025, pe care trebuia să le avem și care trebuiau deja integrate Scutului Danubian, dacă s-ar fi luat o decizie cu privire la Scutul Danubian. Noi vorbim de Scutul Danubian, dar el nu există. Deci pe mine mă bucurase faptul că modernizam 2×35. La vremea respectivă mă uitam și pe capabilitățile antidronă, dar urmăream când în Armata României vor ajunge și capabilități C-RAM. Capabilitățile C-RAM înseamnă capacitatea de a combate toate tipurile de proiectile. Deci e vorba de modul în care israelienii au inovat și au dezvoltat aceste capabilități. Nu ni se spune și ar trebui să ni se spună dacă nu s-au respectat termenele de livrare, dacă firma a fost penalizată și așa mai departe, sau au fost alte condiționări de care noi nu știm. Dacă intrăm în a compara cele două momente, sigur că l-am dat, îți spun cum sunt, aceleași companii.” Generalul Bălăceanu critică autoritățile care nu au adresat în mod public subiectul privind contractul Rheinmetall și întârzierile înregistrate. El susține că oferirea contractelor unui singur furnizor reprezintă un risc pentru statul român.

Dorin Toma: Nici acum nu au fost livrate tunurile deținute de Armata Română și modificate de către firma Rheinmetall. Ele trebuiau să ajungă în România la sfârșitul anului 2025

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Gen. (R.) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, a explicat cum nu au fost livrate tunurile deținute de Armata Română de către Rheinmetall. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Gen. (R.) Dorin Toma: „Nu sunt livrate nici la ora actuală. Deci, pentru modernizarea celor patru sisteme, contractul respectiv, care probabil că a fost achitat în totalitată la ora asta, este de 300 și ceva de milioane de euro.” Invitat la Marius Tucă Show, Dorin Toma a explicat cum nu au fost livrate tunurile deținute de Armata Română de către Rheinmetall. Acesta spune că sistemele trebuiau să ajungă în România la finalul anului 2025. El subliniază că acest contract a fost semnat în decembrie 2023. Fostul comandant afirmă că aceste sisteme au fost achitate în totalitate, valoarea ajungând la peste 300 de milioane de euro. „În 2021 am avut inițiativa și chiar am fost implicat în acel proiect. Tunurile antiaeriene pe care România le avea la înzestrare la vremea respectivă, pentru că nu mai corespundeau din punct de vedere tehnic. Radarul era depășit… Să le modernizăm, să le transformăm într-o astfel de capabilitate. Proiectul a început în 2021, adică cerința operațională a fost identificată de către luptător în 2021–2022. Contractul, în cele din urmă, s-a semnat în decembrie 2023, termenul de livrare pentru primele două sisteme, sunt patru sisteme în program. Două sisteme înseamnă că fiecare sistem are câte patru instalații. Deci opt instalații, despre asta vorbim, cu radare integrate cu tot. Era sfârșitul anului trecut, hai să spunem începutul anului ăsta. Nici acum nu au fost livrate și nici calendarul nu este foarte clar. Are logică ca Rheinmetall-ul să furnizeze aceste soluții Skynex și Skyranger, pentru că ele sunt compatibile cu proiectul de care spuneam anterior de modernizare a acelor instalații Oerlikon. Conform contractului, prima parte din cele patru sisteme, primele două sisteme trebuiau livrate după 2 ani de la semnarea contractului, adică sfârșitul anului 2025. Nu sunt livrate nici la ora actuală. Deci, pentru modernizarea celor patru sisteme, contractul respectiv, care probabil că a fost achitat în totalitate la ora asta, este de 300 și ceva de milioane de euro. Tot contractul cu tot pachetul. Nu intră numai sistemele, intră și partea de logistică, instruire, mentenanța pe termen mediu și lung.”, a declarat fostul comandant.

Declarații halucinante ale ministrului Apărării: Nu știu cum îi cheamă pe cei care au negociat programul SAFE

Ministrul Apărării Naționale (MApN), Radu Miruță, a făcut declarații halucinante, joi seară, la Antena 3, cu privire la oamenii din grupul de lucru care au negociat Programul SAFE și au discutat prețurile: „Nu știu cum îi cheamă!”. Este vorba de o fotografie din data de 12 noiembrie 2025, de la Palatul Victoria, în care apare inclusiv actualul premier interimar Ilie Bolojan. FOTO – Captură video: Antena 3 „În poza respectivă, eu vă recunosc că – pe toți oamenii – nu îi știu cum îi cheamă. Vă spun la modul cel mai sincer. Nu îi știu pe toți reprezentanții tuturor ministerelor”, a precizat Radu Miruță, la Antena 3. Cătălina Porumbel a intervenit, încercând, să îl ajute pe ministru: „Nu vă știti colegii, domnule ministru? Stați că aici îi cunosc și eu, deși nu lucrez cu ei… Deci, sunteți dumneavoastră, șeful Cancelariei Premierului, domnul Jurca (Mihai Jurca-n.r.), titulatura oficială, domnul Bolojan (premierul interimar, Ilie Bolojan-n.r.), domnul Ionuț Moșteanu…”. „Domnul general Pleșa, de la Direcția Generală de Armament ”, a completat ministrul, despre „domnul în uniformă, cu ochelari”, dar fără să își amintească de celelalte persoane. „Domnule ministru, ați stat cu ei la masă, ați negociat 6 miliarde de euro, nu puteți să ne spuneți că nu știați cine stă la masă”, a intervenit realizatoarea TV. „Nu este adevărat ce spuneți dumneavoastră, cu tot respectul de care mă puteți percepe, a încheiat ministrul. Radu Miruță nu știe nici cine a negociat contractul cu Rheinmetall În aceeași emisiunea, ministrul a fost întrebat „cine a propus CSAT-ului să dea 5,6 miliarde de euro către Rheinmetall?”, dar nu a oferit un răspuns concret. „Scriptic, hârtia a plecat de la Cancelaria Prim-Ministrului. A semnat Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne. (…) Conform Ordonanței 62/2026, entitatea care decide aceste lucruri a plecat de la grupul de lucru de la Cancelaria Prim-Ministrului. Cătălina Porumbel: „Domnul Mihai Jurca a decis ca România să dea 5,6 miliarde de euro către Rheinmetall?”. „Procedura de a transmite spre CSAT este sub semnătoarea prim-ministrului. Premierul Bojan a înaintat rezultatul acestui grup de lucru către CSAT. (…) Nu este corect să spun că domnu Jurca a decis… nu neapărat el. Cătălina Porumbel: „Pe cine să întreb, domnule ministru, cine a negociat prețurile? Recomandați-mi o persoană. Unde mă îndrumați? Radu Miruță: „Eu vă întreb mult mai direct altceva și mult mai relevant. Arătați-mi o ofertă care este mai avantajoasă decât cele care sunt astăzi. Nu există. De asta e relevant pentru oameni”. Cătălina Porumbel: „Nu e treaba mea! Treaba mea este să adresez întrebări, iar dumneavoastră nu ați răspuns la această întrebare…”. Radu Miruță: „Pentru fiecare din prețurile menționate acolo există comparație de oferte la Ministerul Apărării”. Cătălina Porumbel: „Dumneavoastră ați acceptat orice ofertă trimisă?” Radu Miruță: „Nu, din ofertele pe care le-am avut pe masă am luat-o pe cea mai avantajoasă”. Cătălina Porumbel: „O luăm de a capăt…”. Autorul mai recomandă: Rheinmetall, compania controversată din programul SAFE, începe să producă și rachete de croazieră Nicușor Dan: „Pe SAFE suntem în grafic”. Investițiile ar urma să continue și după 2030 Polonia și România, țările care iau cei mai mulți bani prin SAFE. Polonia bagă miliarde în industria sa, România în cea a Germaniei și a Franței

Damen Shipyards Mangalia S.A anunță declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului

Damen Shipyards Mangalia S.A anunță declanșarea procesului de concediere colectivă a personalului. Măsura va fi aplicată în două etape succesive, pentru a permite finalizarea proiectelor aflate în derulare și desfășurarea operațiunilor de lichidare, publică Profit.ro Etapa 1: 740 salariați – perioada de preaviz 27 mai–24 iunie, încetarea raporturilor de muncă la 25 iunie 2026. Etapa 2: 271 salariați – perioada de preaviz 18 iunie–15 iulie, încetarea raporturilor de muncă la 16 iulie 2026. În total, 1.011 angajați vor fi afectați de măsura concedierii colective, determinată de imposibilitatea continuării activității după intrarea în faliment. Compensații în fucnție de vechime Conform Contractului Colectiv de Muncă, angajații vor beneficia de compensații financiare în funcție de vechimea în muncă, astfel: până la 5 ani vechime – 2 salarii medii brute 6–10 ani – 3 salarii 11–15 ani – 5 salarii 16–20 ani – 7 salarii peste 21 ani – 9 salarii medii brute Societatea Damen Shipyards Mangalia va colabora cu autoritățile competente – Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanța și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța – pentru sprijinirea salariaților și aplicarea măsurilor legale de protecție socială, conform acelorași surse. Rheinmetall şi MSC, pot prelua afacerea Companiile Rheinmetall şi MSC au anunţat printr-un comunicat comun, că sunt interesate să investească împreună, în România, prin preluarea Şantierului Naval Mangalia, şi precizând că un astfel de demers ar deschide ”perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere”. Recomandarea autorului: Cel mai mare șantier naval din România, scos la licitație. Cei mai mari producători de armament se află pe lista companiilor interesate

Rheinmetall, căruia guvernul Bolojan i-a încredințat un contract de 6 miliarde de euro, anunță că vrea să preia Șantierul Naval Mangalia

Companiile Rheinmetall și MSC au anunțat, marți, că doresc să investească împreună în România prin preluarea Șantierului Naval Mangalia. Cele două companii susțin că un asemenea demers ar deschide „perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere”. „Preluarea şantierului naval falimentar din Mangalia de către Rheinmetall şi MSC ar deschide perspective pozitive pentru viitorul industriei navale şi de apărare din România şi ar marca începutul unei noi ere. Rheinmetall AG analizează, în strânsă cooperare cu compania elveţiană MSC, realizarea unor investiţii substanţiale în acest amplasament şi transformarea şantierului într-un hub cu dublă utilizare, atât pentru construcţii navale militare, cât şi civile”, se arată în comunicatul publicat de cele două companii. Coloșii industriali afirmă că revitalizarea șantierului naval din Mangalia va avea efecte pozitive importante pentru întreaga regiune. Pe termen lung, șantierul ar angaja mii de persoane. Mai mult, dezvoltarea unui sistem dual de formare profesională pentru calificarea forței de muncă, precum și înființarea unui centru de excelență și cercetare ar transforma regiunea într-un pol de competență, o atracție pentru tineri. Rheinmetall vorbește despre cele 4 nave pe care le construiește la Mangalia. „Planul actual prevede ca reluarea activităţii şantierului să depăşească construirea a celor patru nave planificate în prezent, care urmează să fie realizate de divizia Naval Systems a Rheinmetall. Ideea este de a dezvolta România într-un hub major european pentru construcţii navale. În acest context, Rheinmetall îşi propune să atragă în ţară programe europene şi globale suplimentare, consolidând astfel poziţia României în industriile de apărare şi construcţii navale”, se precizează în comunicat. Rheinmetall a primit a doua cea mai mare achiziție militară a României prin programul SAFE, pentru circa 920 de milioane de euro. Din 8,3 miliarde de euro, România dă 5,7 direct către Rheinmetall În lista finală de proiecte cu finanțare SAFE, nu mai puțin de 5,7 miliarde, din totalul de 8,33 miliarde supuse aprobării, vor fi contractate cu firma Rheinmetall. Cel mai mare contract, de 2,6 miliarde de euro, merge pentru producția în țară la Automecanica Mediaș a 232 de vehicule de luptă ale infanteriei modelul KF-41 Lynx, iar al doilea mare pachet pentru Rheinmetall îl reprezintă construcția de nave la șantierul naval Mangalia. Tot de la Rheinmetall vor fi achiziționate 7 sisteme Skynex (476 mil euro) și 24 de baterii (2 sisteme) Skyranger 35 pentru 470 de milioane de euro. Altă achiziție de 36 de milioane de euro vizează 2 bucăți de tunuri Millenium CIWS, în timp ce 401.760 bucăți de muniție de calibru 35mm vor fi achiziționate cu 450 de milioane de euro. Cum ar putea fi salvat șantierul naval Mangalia Pe partea navală, este vorba despre 2 nave de intervenții pentru scafandri (87 milioane euro) și două nave de patrulare (836 milioane de euro). Contractele vor fi semnate cu NVL B.V. & Co. KG (Lürssen) / Rheinmetall Naval Systems. „Cele patru nave de patrulare se vor produce la șantierul Naval de la Mangalia – 2 Mai, fiind jetonul care salvează acest șantier. Șantierul va fi modernizat și administrat de cei de la Rheinmetall ”, a spus marțea trecută într-o conferință de presă ministrul apărării, Radu Miruță. „Avem echipamente electronice mai performante cerute, avem tunuri de bord mai performante, avem radare mai performante, avem rachete sol-aer mai performante, toate astea înseamnă niște bani în plus”, a mai spus Miruță. Navele vor avea ca termen de finalizare și predare către MApN anul 2030. „Dacă nu vor face asta, vor plăti penalități mai mari de pe valoarea contractului. Știrea că nu reușește să-și ducă la îndeplinire un contract la cel mai mare șantier naval din Europa s-ar putea să afecteze compania la bursă de o valoare mai mare decât pierderea pe care o va avea în România. Mă face să cred că Rheinmetall este determinat financiar să finalizeze această solicitare. Mai mult, Rheinmetall a spus că șantierul de acolo este prea mare pentru a produce doar nave militare și a propus să aibe contracte și cu zona militară și cu altă companie pe zona civilă”, a spus Miruță marți la conferința de presă. Rheinmetall vrea să construiască și o fabrică de pulberi în România În țara noastră, grupul german este prezent din 2024 prin Rheinmetall Automecanica, cu sediul la Mediaș, precum și prin proiectul fabricii de pulberi de la Victoria. Prin divizia Naval Systems, înființată după achiziția șantierelor NVL de la grupul Lurssen, Rheinmetall devine unul dintre principalii furnizori globali de sisteme navale, responsabil mai ales pentru programe de anvergură ale Marinei germane. MSC este unul din cei mai mari furnizori de transport maritim și servicii logistice din lume, cu o rețea vastă și expertiză în managementul lanțurilor globale de aprovizionare. Autorul recomandă:

Firma de la care România cumpără arme, scandal uriaș de dare de mită în Grecia!

România încredințează aproape 6 miliarde de euro companiei germane Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători de armament din Europa. Deși este un gigant al industriei, compania are în spate un istoric controversat, marcat de un scandal de corupție în Grecia. Mai mulți oficiali greci au fost mituți de o subsidiară a Rheinmetall pentru atribuirea unor contracte cu dedicație. Rheinmetall a fost în centrul unui dosar de corupție în Grecia În 2014, Rheinmetall a fost implicată într-un dosar de corupție legat de atribuirea unor contracte militare în Grecia. O filială a companiei, Rheinmetall Defence Electronics (RDE) a mituit oficiali greci pentru a cumpăra un sistem de apărare aeriană în valoare de 150 de milioane de euro. În centrul tranzacției a fost un intermediar grec, fost ofițer de marină, Papagiotis Efstathiou. Procurorii au documentat plăți ilegale către oficiali greci, realizate cu scopul de a facilita atribuirea unor contracte de armament. Compania a fost amendată cu peste 36 de milioane de euro În cele din urmă, Efstathiou a recunoscut în fața anchetatorilor germani că a folosit banii RDE pentru a efectua plăți regulate între 1998 și 2011 către oficiali ministeriali și militari din Atena. Intermediarul grec a insistat că oficialii RDE au pus presiune pe el pentru a da mită și a spus că aproximativ jumătate din cele 20 de milioane de euro plătite de RDE au fost folosite pentru a asigura tranzacția. În cele din urmă, RDE a fost amendată cu 300.000 de euro, iar Rheinmetall cu 36,77 milioane de euro. Compania a acceptat amenda, iar anchetatorii au fost de acord să închidă cazul, evitând astfel un proces în instanță. „La Rheinmetall s-au făcut greșeli pentru care ne asumăm vina. Modalitățile de a evita problema nu ne-ar fi dus nicăieri”, a declarat atunci președintele Armin Papperger, pentru Süddeutsche Zeitung. Același CEO, și atunci și acum. Armin Papperger a apărut alături de premierul Bolojan Un element care atrage atenția este legat de conducerea gigantului de armament. Armin Papperger a preluat funcția de CEO al Rheinmetall în ianuarie 2013, exact în perioada în care anchetele privind dosarul de corupție din Grecia au devenit publice și s-au finalizat cu sancțiuni pentru companie. Inițial, compania a negat acuzațiile, dar s-a răzgândit după mai multe percheziții la sediul RDE din Bremen. Chiar dacă Rheinmetall a scăpat doar cu amendă, situația din Grecia pune sub semnul întrebării corectitudinea contractelor de furnizare de armament. Armin Papperger și Ilie Bolojan, la Guvern Practic, aceeași conducere care a gestionat compania în timpul scandalului de corupție se află și astăzi la butoane. Mai mult, Papperger a apărut în România în contexte oficiale, inclusiv alături de premierul Ilie Bolojan,în condițiile în care Guvernul României și compania Rheinmetal au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare. Pe 3 noiembrie 2025, prim-ministrul Ilie Bolojan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, și CEO Armin Papperger au participat la semnarea contractului privind înființarea societății Rheinmetall Victoria SA, rezultată din parteneriatul între Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, și Rheinmetall. Compania din orașul Victoria, județul Brașov, va produce pulbere propulsivă și propulsori modulari. Nemții vor lua o treime din banii alocați României prin SAFE Rheinmetall a obținut 6 din cele 15 contracte derulate de România în cadrul programului european SAFE, consolidându-și poziția de principal furnizor în proiectele de înzestrare militară. Gigantul german ar urma să încaseze cea mai mare parte a banilor, peste 5,6 miliarde de euro. Interesant este faptul că SAFE România alocă o parte infimă producției românești. Proiectul arată că singurele investiții pur românești vor fi la IAR Ghimbav și la Șantierul Naval Mangalia, care, potrivit ministrului Apărării, Radu Miruță, va fi salvat de la faliment. Companiile europene acuză România de lipsă de transparență Contractele au fost atribuite direct, fără licitație, deci fără oportunitatea de a se negocia un preț final mai avantajos. Deja au început să apară primele contestații. Miercuri, compania italiană Beretta a acuzat guvernul României de practici netransparente. RECOMANDAREA AUTORULUI:  În timp ce România virează miliardele împrumutate prin SAFE direct în conturile Germaniei și Franței, Polonia își dezvoltă industria de apărare cu banii din program. Motivul uluitor pentru care autoritățile române nu fac la fel Ilie Bolojan, anunț crucial privind dotarea ARMATEI. Înțelegerea cu gigantul german din industria armamentului va fi aprobată în CSAT Bolojan a semnat un contract de cooperare cu cel mai mare fabricant de arme al Germaniei. Ce înseamnă asta pentru România

Gândul publică raportul SAFE privind achizițiile de armament

Cum arată raportul pe fondurile SAFE și pe ce va cheltui România miliarde de euro. Gândul a intrat în posesia draftului de proiect de lege care detaliază toate componentele împrumutului european SAFE, parte a proiectului pan-european de înarmare. România a primit a doua alocare bugetară din Uniunea Europeană, după Polonia. Se detașează cooperarea strategică cu Germania (7 miliarde de euro) și Franța (peste 3 miliarde de euro). Scadența maximă a împrumutului gigant este de 45 de ani la o dobândă maximă de 3%.   Comisiile reunite din Senat și Camera Deputaților s-au întrunit marți, 28 aprilie, la ora 10:00, pentru a aviza programele de înzestrare militară, prin programul SAFE. Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Mai trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Așa cum arată raportul obținut de Gândul, suma totală de 16,6 miliarde de euro alocate României cuprinde 35 de programe prin hotărârea CSAT 138/2025. Dintre care 21 de programe revin Ministerului Apărării.  A doua cea mai mare alocare după Polonia. 4,2 miliarde pentru autostrăzi România beneficiază prin Instrumentul european SAFE (Security Action for Europe) de o alocare de 16.680.055.394 euro – a doua cea mai mare alocare după Polonia. Autostrada Moldovei / Sursa FOTO: Facebook Cristian Pistol Suma este distribuită astfel: 4,2 miliarde euro pentru infrastructura duală gestionatä de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (capetele Autosträzii Moldovei: Pașcani—Ungheni și Paşcani—Siret, totalizând 222 km) 9,6 miliarde euro pentru înzestrarea modernă a Armatei Române 2,8 miliarde euro pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe ale Sistemului Național de Apărare. Prin Hotărårea Consiliului Suprem de Apärare a Țärii nr. 138 din 24 noiembrie 2025 au lost aprobate 35 de programe, dintre care Ministerul Apärării Naționale coordonează 21. Prezentul raport supune aprobärii Parlamentului 14 programe coordonate de MApN, însumând o valoare estimată de aproximativ 8,83 miliarde euro. Condiții financiare Maturitate maximă 45 de ani Perioadă de grație 10 ani – România începe rambursarea efectivă din 2035 Dobândă maximă 3%, cu ratingul AAA al Comisiei Europene Termenul-limită pentru semnarea contractelor invidivuale care permit maximul de localizare: 31 mai 2025. Structura pachetului supus aprobării Pachetul integrat Rheinmetall AG: 5,69 miliarde euro pentru 6 programe (vehicule de luptă a infanteriei Lynx, două nave de patrulare maritimă, două vedete pentru scafandri, sisteme antiaeriene SKYNEX/Skyranger/Millennium, muniție 35 mm). Potrivit autorităților, negocierea condusă de Prim-ministrul Ilie Bolojan cu CEO-uI Rheinmetall (foto) a redus prețul cu aproximativ 820 milioane euro față de oferta de listă din martie 2026 (6,51 miliarde euro). Pachetul Airbus (Franța—Germania): 1,012 miliarde euro pentru 12 elicoptere H225M şi 2 sisteme de comandä C2 antirachetä, cu interes de continuare pentru 30 de elicoptere H225M suplimentare începând cu 2030, finanțate dìn fonduri naționale. Programul Thales (Franța): 258 milioane euro pentru 12 radare Gap Sistemul Diehl IRIS-T (Germania): S74,83 milioane euro pentru 3 sisteme rachete sol-aer cu rază Programul de armament individual: 816 milioane euro printr-a asociere in participație ROMARM x SSI Legion (SigSauer), cu localizare 100% a producției la Cugir şi Sadu. Transportoare Piranha 5: g31,2 milioane euro pentru 139 transportoare blindate, cu localizare de 100% a carcaselor la Uzina Mecanicä București şi 65% + pe turelă. Platforme auto IDV: 344,4 rnilioane euro pentru 115 platforme multifuncționale (60,2896 localizare). Mini UAS Quantum Systems: 31,4 milioane euro pentru 34. Soluție C4I5R prin NSPA: 19 milioane euro pentru 72 instanțe. Cadrul normativ Documentul stipulează și contextul instituțional al aprobării programului, după cum urmează. Coordonator național Potrivit documentului, coordonatorul național este Șeful Cancelariei primului-ministru. Numire: prin Decizia Prim-ministrului nr. S24 din 21 noiembrie 2025, conform OUG 62/2025 art. 2 alin. (3)—(6). Prerogative principale (art. 2—6 OUG 62/2025): Negociază cu Comisia Europeană (prin DG DEFIS și DG BUDG) toate aspectele Planului SAFE și ale Acordului de împrumut Convocarea și prezidarea Grupului de lucru interinstituțional SAFE Aprobă prin Ordin cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect realizate de MEDAT (art. 4 OUG 62/2025) Aprobă în grupul de lucru, propunerea de furnizor și sumele oferite de autorit*t› e Co’îtî”actante ca urmare a cererilor de ofertă pe care Ie-au derulat; Întocmește, prin Grupul de lucru, Documentul de analiză prin care se aprobă propunerea de furnizor, statul membru sau organizația internațională, valoarea estimată și cerințele de cooperare (art. 5 (6) OUG 62/2025) Înaintează Documentele de analiză spre avizare la Prim-ministru și apoi spre aprobare la CSAT (art. 6 alin. (3)) Coordonează implementarea Planului SAFE și raportarea către Comisia Europeană. Componența Grupului de Lucru SAFE Membri permanenți, conform Deciziei PM nr. 524/2025: Cancelaria Prim-Ministrului (coordonator) Administrația Prezidențială Ministerul Apărării Naționale Ministrul Apărării Radu Miruță Ministerul Afacerilor Interne Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) Ministerul Afacerilor Externe Ministerul Finanțelor Serviciul Român de lnformații (SRI) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Serviciul de lnformații Externe Serviciul de Telecomunicații Speciale Serviciul de Protecție și Pază Administrația Națională a Penitenciarelor. Programul are două componente majore: cu Germania și Franța. Pachetul strategic România – Germania în valoare de 5,7 miliarde euro Pachetul include pro8ramele coordonate cu Rheinmetall AG, Diehl Defence și Quantum Systems. Valoarea totală a pachetului Rheinmetall este de 5, 689 miliarde de euro. Cifra e obținută în urma unei negocieri care a redus oferta inițială cu aproximativ 820 milioane euro, se arată în document. Acesta structurează pachetul cu Germania astfel: Mașina de luptă a infanteriei (MLI) Lynx Cantitate: 232 buc. (contract subsecvent finantat SAFE), parte a unui Acord-cadru pentru 298 de bucăți Valoare estimată SAFE: 598.400.000 € (-11,2 mii €/buc.) Valoarea Acordului-cadru complet: 337.000.000’E pentru 298 buc. Furnizor: Rheinrnetall Automecanica SRL (filială locală) Procedură: Negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare (NFPPAP) Localizare industrialM: 40% (Automecanica Mediaș) + transfer de proprietate intelectuală Mecanism de compensare: Rheinmetall garanteazM că un numMr de vehicule egal cu cele livrate inițial din facilități UE va fi ulterior livrat din facilitatea din România către ake state, atingându-se de facto un volum de producție în România egal cu cel achiziționat de România. Programele SAFE_RO_2_S_004 (vedete scafandri) și SAFE_RO 2 S 005 (nave patrulare) Cantitate: 2 nave de patrulare maritimă + 2 vedete

Cine a făcut bani din capturarea lui Maduro. Câstigatorii bursei au încasat miliarde

Acțiunile bursiere europene se află pe un teritoriu pozitiv după capturarea de către armata Statelor Unite a președintelui venezuelean Nicolas Maduro. Bursele europene au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri din ultima perioadă, acțiunile companiilor europene din sectorul apărării au explodat iar investitorii au încasat miliarde.  Pe baza evoluțiilor din Venezuela și a capturării liderului venezuelean Nicolas Maduro de către armata SUA, investitorii s-au orientat imediat către acțiunile din sectorul apărării. Astfel, acțiunile gigantului german de apărare Rheinmetall au crescut cu 7,5%, iar acțiunile Renk Group, lider mondial în tehnologia de propulsie, transmisii și componente pentru apărare, au urcat cu 7,1%. De asemenea, acțiunile producătorului italian Leonardo au crescut cu peste 6%. Cel mai mare câștigător a fost însă Hensoldt AG, ale cărei acțiuni au crescut cu aproape 7,8%, și conduc în clasamentul Stoxx 600. Evoluții pozitive au înregistrat și alte sectoare din industrie. Producătorul elvețian de valve industriale VAT Group a înregistrat o creștere de 7,7% iar Johnson Matthey, producător britanic de produse chimice specializate, ingrediente farmaceutice active și tehnologii pentru baterii, a avut o creștere de 5,1%. Cum a reacționat piața petrolieră după evenimentele din Venezuela În paralel, prețurile petrolului au crescut ușor după ce investitorii au evaluat dacă înlăturarea de la putere a lui Maduro ar putea afecta livrările de petrol din Venezuela. Deși producția de petrol a țării a atins un vârf maxim de 3,5 milioane de barili pe zi în 1977, a cunoscut scăderi dramatice iar acum producția a scăzut până la un nivel de 950.000 de barili pe zi. Specialiștii din industria petrolieră avertizează că o eventuală schimbare de regim ar putea perturba lanțul comercial care permite exportul petrolului venezuelean. Pe piața din Statele Unite, acțiunile companiilor petroliere au crescut puternic după intervenția armată din Venezuela. Chevron, singura mare companie petrolieră americană, care opera deja în Venezuela, a urcat cu aproximativ 9%. Halliburton a crescut cu aproape 10%, ConocoPhillips cu aproximativ 8%, iar ExxonMobil a câștigat aproximativ 4%. Acum, investitorii cred într-o posibilă redeschidere a accesului companiilor americane la resursele petroliere ale Venezuelei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Venezuela, arbitrul unor interese bombă pe harta mondială. De la bogătașa Americii de Sud la țara campioană a sărăciei. Ce rol joacă China în războiul Trump – Maduro Pariuri suspecte înainte de operațiunea americană din Venezuela: câștig de 400.000 de dolari pentru capturarea lui Maduro