Elon Musk prezice că Inteligența Artificială va face ca banii să nu mai conteze în anul 2036
Pandemia de coronavirus, războaiele din Ucraina și Iran, tarifele comerciale ale lui Trump, revoluția AI, schimbările climatice- sunt principalele evenimente din prima parte a anilor 2020 care au contribuit la creșterea costurilor vieții în întreaga lume. Inflația, prețurile și șomajul au luat amploare. Oamenii se tem că stilul de viață modern nu mai este sustenabil. Elon Musk, cel mai bogat bărbat de pe planetă, transmite întregii lumi că nu este nevoie să se panicheze: banii ar putea deveni o relicvă a trecutului în maxim 10 ani! Ideea că Inteligența Artificială va duce la dispariția multor locuri de muncă stârnește anxietate în rândul multor angajați, mai ales celor din categoria „gulerelor albe”. Însă, și angajații din categoria „gulerelor albastre” sunt îngrijorați după ce și roboții umanoizi au devenit tot mai popularizați. Loading … Unii oameni s-au resemnat deja că AI va transforma societatea și este vital să-și adapteze nevoile și stilul de viață la condițiile secolului 21. În următorii 100 ani, viața ar putea fi mult mai ușoară datorită gradului mare de digitalizare, automatizare, AI, descoperiri științifice, însă va fi și mai scumpă din cauza inflației care va schimba dramatic costul vieții. Elon Musk face apel la calm: „Banii nu vor mai conta” Banii există de la fondarea civilizației, dar schimbul a apărut în urmă cu 100.000 de ani, când oamenii preistorici schimbau carnea de vânat cu unelte de piatră șlefuită sau cu mărgele din cochilie. Populațiile civilizațiilor fluviale făceau schimb de grâu. Moneda a fost inventată de lidieni, în jurul anilor 650-600 î.Hr., potrivit istoricului Herodot. Primele monede au fost confecționate din aur și din argint. În secolul 7 d.Hr., în timpul Dinastiei Tang, chinezii au inventat bancnotele. Bancnotele au fost principala metodă de plată abia din secolul 19 în Occident. Din secolul 21, tot mai mulți oameni plătesc cu cardul electronic în format fizic, fie în format virtual – instalat pe smartphone sau smartwatch. Până de curând, criptomonedele au devenit un nou mijloc de plată alternativă la monedele naționale. Dar Elon Musk a declarat într-un interviu pentru The Economist: „banii nu vor mai conta în 2036”. Elon Musk: Roboții vor produce mai mult decât vor putea oamenii să consume Elon Musk, care a menținut titlul de primul trilionar din istoria omenirii pe 12 iunie, a prevestit că în 10 ani, lumea va tranzita către o eră de „abundență incredibilă”. „Pentru ce îți vei mai dori bani?”, a spus Musk, care a sugerat că proliferarea roboților vor face toți banii din lume lipsiți de valoare. „Vrei bani pentru produse și servicii, exact? Vrei bani pentru mâncare, locuințe, transport, distracție. Dar acestea vor deveni abundente, pentru roboții și AI vor putea furniza mai multe produse și servicii decât vor putea oamenii să consume.” Fenomenele din trecut i-ar putea da dreptate lui Elon Musk, după ce Revoluția Industrială și Agricultura Mecanizată din secolele 19-20 au permis Occidentului să producă o cantitate uriașă de alimente, cât nu s-a putut produce în 5.000 de ani de agricultură tradițională. Elon Musk, despre venitul minim universal și energia gratuită de la Soare În interviu, șefa redactor a publicației The Economist i-a atras atenția miliardarului privind modalitățile prin care societățile vor tranzita la un astfel de viitor. Vor persista temerile cu privire la pierderile de locuri de muncă, inegalitatea socială și instabilitatea politică. Gazda emisiunii i-a pus și întrebarea dacă guvernele vor putea eradica sărăcia din societate printr-o „redistribuire masivă” de resurse. Iar redistribuirea presupune impozite mai mari pe capital și chiar un venit de bază universal pentru a sprijini oamenii care au devenit șomeri din cauza automatizării. Musk, care anterior era anxios din cauza scenariului apocaliptic în care roboții ar putea extermina oamenii, a devenit un puternic susținător al dezvoltării roboților și construirii bazelor de date AI. Miliardarul a sugerat că guvernele ar putea oferi sprijin financiar direct populației. Directorul Space X a respins soluția construirii reactoarelor de fuziune nucleară și a descris-o ca o idee „super tâmpită”. În schimb, el a sugerat în decembrie 2025 că omenirea ar trebui să se bazeze mai mult pe energia furnizată de Soare. „Avem deja un reactor de fuziune nucleară infinită enormă și gratuită pe cer”. Shutterstock Elon Musk a prevestit că peste 90% din energia Pământului va proveni de la panourile solare și baterii. A declarat anterior că energia este „adevărata monedă”, alimentând speculațiile printre investitorii în bitcoin că ar susține discret criptomoneda, în timp ce cele mai mari două companii ale sale, SpaceX și Tesla, dețin rezerve majore de bitcoin, 18.712 bitcoin și, respectiv, 11.509 bitcoin. „Energia este adevărata monedă”, a postat Musk pe X. „Dacă înțelegeți banii ca un indicator al energiei libere așteptate, AI este literalmente o o fabrică monetară infinită”. Bitcoinul SpaceX și Tesla valorează împreună aproape 2 miliarde de dolari la prețul actual al bitcoinului de aproximativ 65.000 de dolari. În octombrie, Musk a postat pe X că „bitcoinul se bazează pe energie: puteți emite monedă fiduciară falsă și fiecare guvern din istorie a făcut acest lucru, dar este imposibil să falsifici energia” . Este de părere că actuala „cursă globală a înarmărilor” către inteligența artificială este motivul pentru care prețurile la aur, argint și bitcoin au crescit în ultimii ani. Elon Musk avertizează că deflația va fi problema secolului 21, nu inflația „Cred că Trezoreria ar trebui pur și simplu să emită cecuri publice.”, a spus directorul Tesla. Deși i s-a adus la cunoștință că tipărirea banilor ar putea alimenta inflația, Musk nu a fost de acord cu afirmația gazdei emisiunii. A argumentat că teoriile economice tradiționale s-ar putea să nu se mai aplice într-o economie bazată pe AI. „Inflația este pur și simplu raportul dintre bani și bunuri și servicii. Dacă producția de bunuri și servicii crește dramatic… poți crea bani în baza de date.” Musk a făcut un pas mai departe – a prevesit că deflația – nu inflația – va deveni cea mai mare provocare a secolului 21. „Voi face o predicție, și anume că deflația va fi problema, nu inflația.” Trump s-ar putea să nu fie de acord: Ar presupune instaurarea
Financial Times: Inteligența Artificială nu elimină locurile de muncă entry-level. Le redefinește
Inteligența Artificială nu va înlocui toți muncitorii umani. Deși este o constatare care ar trebui să-i bucure pe cei mai mulți oameni, Financial Times susține că nu sunt „vești bune”. Ron Schmelzer, expert pe AI, a avertizat pentru Forbes ce domenii profesionale sunt cele mai expuse la automatizare. Reducerile de 4.800 de locuri de muncă de la Microsoft (2,1% din forța sa globală de muncă) subliniază impactul Inteligenței Artificiale asupra pieței muncii. AI automatizează sarcini specifice, afectând în mod disproporționat lucrătorii din sectorul „gulerelor albe”, în special pe cei mai în vârstă. Loading … De ce tinerilor le este mai greu să se angajeze? În viitorul apropiat vor fi afectați și angajații din rândul personalului cu calificare medie și cei de pe pozițiile de nivel de intrare. Rolurile de nivel de intrare necesită acum competențe mai avansate, deoarece AI gestionează sarcini de rutină, ridicând prima treaptă de la scara carierei la standarde mai înalte. Din fericire, pozițiile entry-level vor exista în continuare. Însă, pentru a se angaja în sectorul „gulerelor albe” în anul 2026, tineri din generația Z trebuie să posede mai multe aptitudini și să învețe mai mult decât ar fi trebuit să o facă milenialii din generația Y, în anul 2016. Motivul pentru care angajații mai în vârstă riscă să devină șomeri neangajabili Lucrătorii mai în vârstă din locuri de muncă cu expunere ridicată optează din ce în ce mai mult pentru pensionarea anticipată. Nu vor putea să se adapteze la noi fluxuri de lucru impuse de AI. În timp ce AI stimulează cererea pentru roluri care construiesc și gestionează tehnologia, aceasta reduce simultan cererea pentru sarcinile de rutină, cum ar fi programarea. Companiile prioritizează acum AI pentru avantaj competitiv față de simplele economii de costuri, ceea ce duce la impacturi specifice asupra anumitor lucrători, sarcini și locații. Microsoft a anunțat săptămâna trecută că va reduce 4.800 de locuri de muncă, aproximativ 2,1% din forța sa de muncă globală, Xbox suportând o mare parte din reducere. „AI schimbă modul în care se desfășoară munca”, a declarat directorul de resurse umane al Microsoft, Amy Coleman, potrivit ABC News, dar compania a spus că lucrătorii afectați nu sunt înlocuiți direct de AI. Mai precis, Microsoft crede că AI va putea prelua poziții care odinioară susțineau sarcini de muncă complete, căi de formare pentru juniori și roluri manageriale care. De obicei, acest rol le revenea lucrătorilor mai în vârstă. Privind amprenta globală a Microsoft, orașele în care o mare parte din locurile de muncă locale se află în domeniul clerical, administrativ, profesional sau tehnic au înregistrat cele mai mari reduceri de personal. Cel mai recent raport al OCDE privind expunerea la AI la locul de muncă indică locurile de muncă care au trecut în fișa postului cerințele ocupaționale în domeniile cognitive, sociale și fizice. Asta înseamnă că, în domeniile în care sistemele actuale de AI sunt cu adevărat eficiente, atunci acele posturi nu vor mai fi ocupate niciodată de lucrători umani. Ce categorii profesionale sunt mai expuse să-și piardă locurile de muncă Automatizarea pune mai multă presiune pe locurile de muncă create în jurul sarcinilor repetitive. Posturile de muncă în care încrederea, prezența fizică, relațiile inter-umane, îngrijirea, dreptul juridic etc sunt necesare ar putea fi indispensabile pe termen lung. În ianuarie 2026, cercetătorii Brookings au estimat că 37,1 milioane de lucrători din SUA sunt expuși să fie înlocuiți cu inteligența artificială. Majoritatea acestor lucrători au o capacitate mai mare de adaptare, ceea ce înseamnă că pot avea competențe transferabile, economii, acreditări sau piețe locale de muncă profunde. Un grup mai mic, de 6,1 milioane de lucrători, se confruntă atât cu o expunere ridicată, cât și cu o capacitate de adaptare scăzută. Brookings a descoperit că acest grup vulnerabil este concentrat în ocupații clericale și administrative, iar 86% sunt femei. Brookings a constatat, de asemenea, că riscul este legat de piețele locale ale muncii, inclusiv orașele universitare, capitalele statelor și regiunile de dimensiuni medii cu o bază mare de locuri de muncă de birou expuse. Îm 2023, cercetătorii care au studiat AI au constatat că modelele de limbaj sunt în mod surprinzător destul de capabile pentru a îndeplini sarcinile simple ale angajaților de la Grupul de Consultanță Boston. În 2026, perspectivele pentru forța de muncă tânără entry-level par mai favorabile. Unele companii de consultanță, avocatură, software, media, inginerie și modă vestimentară au realizat că tinerii angajați se pot familiariza mai ușor cu lucrul cu AI. Acestea și-au reînnoit programele de instruire și cultura muncii. Ce categorii profesionale se pot adapta mai ușor la noile vremuri? Pentru acești tineri angajați, competențele umane – inclusiv gândirea critică și discernământul profesional – încep să rivalizeze cu abilitățile tehnice de programare în lista calităților solicitate. Adoptarea inteligenței artificialeîn companii transformă, de asemenea, natura activităților desfășurate de noii angajați. „Începem să observăm semnale încurajatoare care indică faptul că sarcinile de debut se schimbă, trecând de la muncă mecanică și repetitivă la activități cu adevărat valoroase”, afirmă Aneesh Raman, director responsabil cu oportunitățile economice în cadrul platformei de carieră LinkedIn. Ravi Kumar, directorul executiv al firmei de consultanță Cognizant, consideră că managerii de nivel mediu, care, în mod tradițional, se ocupau cu monitorizarea, organizarea și coordonarea activității în marile companii, vor trebui să adopte rolul de „jucători-antrenori”, contribuind la îndrumarea angajaților aflați la început de drum. Eleanor Lightbody, fondatoarea companiei Luminance (care dezvoltă soluții AI pentru domeniul juridic), susține că aceste niveluri intermediare de management ar putea dispărea complet, „deoarece vom angaja mai mulți debutanți care vor înțelege cu adevărat modul de funcționare a AI, în timp ce mai mulți angajați cu experiență vor rămâne în domeniu, întrucât utilizarea AI le permite să fie mai productivi și să aibă o capacitate de lucru sporită”. Sursa Foto: Shutterstock
Un ieșean și-a scos câinele-robot la plimbare prin oraș. A plătit mii de euro pentru dispozitivul controlat de inteligența artificială
Un tânăr din Iași a atras toate privirile după ce a ieșit la plimbare prin oraș cu un „câine” neobișnuit. Nu era un animal de companie, ci un robot patruped controlat de inteligență artificială, achiziționat cu aproape 3.000 de euro. Apariția dispozitivului pe străzile din municipiu a stârnit curiozitatea trecătorilor, mulți oprindu-se pentru a-l fotografia sau filma. Robotul poate merge singur, urmărește proprietarul și transportă bagaje Dispozitivul este un DOBOT Rover X1, un robot patruped dezvoltat pentru deplasare autonomă, urmărirea utilizatorului, transportul unor obiecte ușoare și filmarea din mers. Modelul costă aproximativ 2.640 de euro cu TVA, iar împreună cu transportul și eventualele taxe, prețul final se apropie de 3.000 de euro, adică peste 15.000 de lei. La prima vedere, robotul seamănă cu un câine de talie mare. Se deplasează pe patru picioare, își schimbă direcția cu ușurință și poate urma proprietarul fără intervenție permanentă, folosind camere video și sisteme de recunoaștere vizuală. Tânărul din Iași a ales să îl scoată la plimbare prin oraș, iar reacțiile nu au întârziat să apară. Oamenii s-au întors după el, au scos telefoanele mobile și au încercat să afle dacă este vorba despre un prototip sau despre un produs disponibil pe piață. Robotul este echipat cu camere video în partea din față și din spate, poate evita obstacolele și răspunde la comenzi vocale. În plus, poate fi controlat prin aplicație mobilă, telecomandă sau poate funcționa în modul automat de urmărire a proprietarului. Rover X1 atinge o viteză de până la 1,8 metri pe secundă, poate transporta încărcături cuprinse între 3 și 7 kilograme și urcă pante de până la 30 de grade. Bateria îi oferă o autonomie cuprinsă între o oră și jumătate și trei ore, în funcție de modul de utilizare. Robotul poate traversa obstacole de până la 16 centimetri și este prevăzut cu sisteme care îi permit să se deplaseze atât în interior, cât și în exterior. Pe lângă rolul de companion tehnologic, robotul poate transporta bagaje ușoare, haine sau alte obiecte personale. De asemenea, poate fi folosit pentru filmări dinamice, fiind compatibil cu telefoane mobile, camere video sau gimbaluri montate pe corpul său. Producătorul îl recomandă și pentru activități de patrulare, monitorizare sau supraveghere în spații private, datorită sistemelor de navigație și detectare a obstacolelor. Roboții patrupezi devin tot mai populari în ultimii ani, fiind utilizați atât pentru divertisment și companie, cât și în domenii precum securitatea, inspecțiile tehnice sau transportul unor încărcături ușoare.
Directorul Nvidia: Vor mai exista doar două meserii
Jensen Huang, directorul celei mai mari companii producătoare de plăci video pentru jocuri video, vine un avertisment alarmant pentru generația Z. Directorul Nvidia susține că inteligența artificială nu va amenința doar joburile entry-level. Pe măsură ce va accelera boom-ul centrelor de date, vor dispărea tot mai multe locuri de muncă. Cele mai vizate sunt cele din sectorul „gulerelor albe” sau din sectorul terțiar. Huang preconizează un „boom” în sectorul „gulerelor albastre”. Jensen Huang: „Vom avea nevoie de sute de mii de electricieni și instalatori” Jensen Huang a declarat în septembrie 2025 că doar meseriile care presupun muncă manuală vor mai supraviețui. „Dacă ești electrician, instalator sau tâmplar- vom avea nevoie de sute de mii pentru a construi toate aceste fabrici”, a spus Jensen Huang pentru Channel 4 News. „Aptitudinile lor esențiale pentru fiecare economie vor vedea un boom. Va trebui să le dublăm și să le dublăm și să le dublăm numărul de la an la an”, a adăugat acesta. Cât ar putea câștiga un constructor în viitor? Potrivit unui articol publicat pe Fortune pe 20 iunie 2026, un constructor va putea câștiga 100.000 de dolari pe an, fără să aibă studii superioare. Pentru construirea unui centru de date cu o suprafață de 23.000 de metri pătrați ar fi necesar 1.500 de constructori. Fiecare ar putea câștiga 100.000 de dolari pe an, plus alte beneficii. Odată finalizat, centrul de date are nevoie de 50 de muncitori pentru a întreține clădirea. Electricienii și instalatorii vor fi esențiali pentru toate centrele de date. Sursa Foto: Hepta/Envato
Autoritățile din Ohio renunță la programul Robocop
Departamentul de Poliție din Dublin, oraș din statul american Ohio, a renunțat la robotul poreclit „DubBot”. Este pentru prima oară în istoria Statelor Unite când un robot este „concediat”. „DubBot” a fost implementat în urmă cu un an. Detalii despre primul „robot polițist” Departamentul de Poliție din Dublin și-a retras robotul polițist pe 12 mai, după mai puțin de un a. Robotul era însărcinat să patruleze doar într-o parcare a orașului, a spus purtătorul de cuvânt al poliției din Dublin. Era dotat cu camere video la 360 de grade, capacități de comunicare bidirecționale și cu un buton de apel de urgență. Putea să facă legătura între solicitanți și dispeceri de urgență. Robotul era menit să prevină criminalitatea, să sprijine operațiunile poliției și să ofere sprijin suplimentar polițiștilor. Motivul pentru care DubBot a fost „concediat” Conducerea orașului a decis să înceteze programul după ce s-a stabilit că „robotul nu îndeplinea nevoi operaționale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a poliției din Dublin, Robyn Gray. Robotul a fost returnat companiei Knightscope din California care l-a fabricat. Nu a identificat până acum incidente care să necesite intervenția poliției. Majoritatea persoanelor care au trecut prin parcare l-au ignorat. „Orașul caută mereu modalități de a fi în avangarda tehnologiei, în special atunci când aceasta poate ajuta la sprijinirea locuitorilor, la sporirea siguranței și la îmbunătățirea modului în care sunt oferite serviciile”, a spus Gray, potrivit The Columbus Dispatch. Costurile au fost prea mari DubBot i-a costat pe locuitorii orașului 67.548 de dolari. Nu a făcut arestări, dosare penale și nici nu a aplicat amenzi. Inițial, Dublin era dispus să plătească 238.440 de dolari companiei Knightscope pentru a cumpăra doi roboți care să patruleze timp de 2 ani. Compania n-a mai apucat să-l dezvolte pe cel de-al doilea robot din motive tehnice. În total, orașul a plătit 128.080 de dolari pe program și se așteaptă să primească o rambursare de 60.532 de dolari. Roboții încă nu pot să-i înlocuiască pe oameni Nici roboții de la metroul din New York City n-au rezistat prea mult. Au fost retrași la câteva luni de la implementare pentru că necesitau asistență umană constantă. Și la Aeroportul Internațional San Antonio, un robot însărcinat cu patrularea a fost retras din cauza dificultăților tehnice. Nu se putea deplasa în linie dreaptă și nu putea oferi angajaților informațiile solicitate în format audio și video. „Robo-polițiștii”, în trend chiar și în autocrațiile lumii Retragerea roboților în SUA pare să fie o decizie perplexă în contextul în care țări ca Republica Populară Chineză, Coreea de Nord, Emiratele Arabe Unite, Singapore, Thailanda, Indonezia, Arabia Saudită și chiar Regatul Unit testează roboți și tehnologii cu AI. În Japonia sunt deja utilizați roboți autonomi de securitate. Nu sunt înarmați, dar patrulează în spațiile publice, analizează filmări și transmit date despre suspecți către centrele de comandă. În China, un robot poate munci între 8 și 9 ore. Nu sunt înarmați, dar sunt modelați pentru a fi utilizați în patrulare, supravegherea circulației rutiere și a aglomerațiilor urbane. Sursa Foto: City of Dublin, Ohio
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, după vizita din China: Serbia va deveni prima țară din Europa care va fabrica roboți umanoizi
În timp ce zeci de mii de sârbi protestează împotriva regimului de la Belgrad, Aleksandar Vucic s-a deplasat în Republica Populară Chineză. Este al treilea lider care efectuează o vizită de stat la Beijing, după Donald Trump și Vladimir Putin. Miercuri, când se afla la Jiaxing, liderul sârb a anunțat că Serbia va începe producția de roboți în masă între 10 și 20 iulie. Vucic susține că în două luni, Serbia va avea roboți umanoizi, ceva ce nu are nicio altă țară europeană. „Cred că, în perioada următoare, vom vorbi chiar de un număr mai mare de investitori. Până acum, avut avut 18 întâlniri cu oameni de afaceri și vor fi încă cinci mâine, ceea ce reprezintă 23 în total, și toată lumea vrea să vină în Serbia și să investească în țara noastră, în special după cuvintele prietenești ale președintelui Xi (Jinping). Dar nu e vorba doar de investiții obișnuite – este vorba de ceva cu adevărat important”, le-a spus Vucic reporterilor. Președintele Serbiei a declarat că a încheiat cu China acorduri în valoare de 953 de milioane de euro pentru noi investiții în Serbia. Banii investitorilor chinezi se vor duce către orașele Nis, Novi Sad, Zrenjanin, Sabac, Cprija și Indjija. Sursa Video: DRM News/ China News Service
Robo-polițiștii în China. În Shenzhen, mulțimi de oameni s-au adunat pentru a-i urmări pe roboți la lucru
Nu mai este demult o noutate că Republica Populară Chineză a luat avânt în robotică. Patrule de polițiști operează deja în Shenzhen, unde mulți oameni s-au adunat să-i urmărească cum își îndeplinesc îndatoririle. Potrivit South China Morning Post, cea mai populată țară comunistă din lume se confruntă deja cu o rată ridicată a șomajului în zonele urbane din cauza automatizării: 5,4%. În China, roboții sunt implementați la scară largă Portofoliul de comenzi al UBTECH este colosal, iar primele loturi sunt trimise imediat celor mai mari jucători din industrie: BYD, Geely, FAW-Volkswagen, Dongfeng și Foxconn. Roboții vor fi implementați în producție și logistică, unde este importantă funcționarea non-stop fără pauze. Primele meciuri de fotbal și maratoane cu roboți au loc în China China ar plănui să implementeze roboți în toate aspectele cotidiene ale vieții. Astăzi, chinezii se amuză când îi văd cum joacă fotbal, Mâine, ar putea ajunge să înlocuiască fotbaliștii umani în totalitate. South China Morning scrie că guvernul chinez a lansat inițiativa „AI+” în luna august pentru un nou stimul economic. Pe 10 octombrie, oficiali și experți au publicat o serie de analize în jurnalul oficial E-Government, precum și planuri despre cum China ar putea fi dezvoltată prin politica „AI+”. Din anul 2035, roboții nu vor înlocui doar muncitorii din fabrici, dar și angajații din instituțiile guvernamentale. Vor exista roboți care vor fi bone și însoțitori pentru copii, fie îngrijitori pentru vârstnici. Patrule de roboți se vor deplasa pe străzi China are în vedere să introducă și câinii-roboți de patrulare, care vor servi drept noii „polițiști” ai viitorului. Aceștia pot filma, detecta suspecții și pot să le transmită mesaje cetățenilor. Experții cred că patrulele mixte om-robot vor deveni o normă în marile orașe din China: de la monitorizarea traficului și prevenirea accidentelor la gestionarea dezastrelor naturale. Sursa Video: China Pulse Autorul recomandă: China va trimite un telescop în spațiu, considerat a fi de „300 de ori mai performant” decât Hubble de la NASA. Va putea studia materia întunecată
Moscova testează ceva ce Europa abia visează: Metrouri fără șofer, nave autonome și mii de roboți pe străzi
În ciuda războiului și a sancțiunilor occidentale, tehnologia de ultimă generație se răspândește într-un ritm spectaculos în Moscova. Capitala rusă se pregătește să pună în funcțiune în următorii ani metrouri autonome, nave de pasageri autonome și o flotă de mii de roboți de livrare. Sancțiunile nu au împiedicat dezvoltarea Rusiei Potrivit Interfax, Moscova va lansa prima linie de metrou complet automatizată până în 2030. Trenurile fără șofer vor apărea mult mai devreme: operațiunile de testare fără pasageri vor începe în 2026. Primul metrou fără șofer pentru pasageri va intra în serviciu în 2027. Scopul dezvoltării nu este doar de a demonstra tehnologia. Metrourile automatizate vor putea circula cu un interval de 60-90 de secunde. Asta va crește semnificativ capacitatea rețelei. Potrivit administrației orașului Moscova, sistemul este deja operațional, primele trenuri fiind testate fără pasageri. Expansiunea tehnologică nu se oprește la metrou. Moscova se pregătește pentru soluții autonome în transportul fluvial. Conform planurilor, prima barcă fără șofer ar putea fi lansată în 2028. Dezvoltarea software-ului necesar va începe în 2026, adaptată la bărcile fluviale Moscova 1.0 deja operaționale. O decizie privind introducerea navigației autonome va fi luată în acest an, ținând cont de sistemele de control actuale. Obiectivul este de a crea un model de flotă fluvială care să funcționeze fără intervenție umană, dar sub supraveghere constantă. 3.000 de roboți curieri până la sfârșitul anului Cele mai spectaculoase rezultate pot fi deja observate pe străzi. În prezent, în Moscova lucrează aproximativ 200 de curieri roboți, dar până la sfârșitul anului 2026, acest număr ar putea crește la 3.000. Acești roboți autonomi livrează comenzi pe o rază de până la doi kilometri, fiecare unitate efectuând în medie 15 livrări pe zi. Curierii roboți au parcurs până acum peste 1,8 milioane de kilometri în mod independent și au finalizat aproape 850.000 de comenzi. Sistemul este complet automatizat, dispozitivele fiind monitorizate de operatori la distanță. Roboții utilizează trecerile de pietoni, recunosc semafoarele, detectează obstacolele în avans și selectează în mod independent ruta optimă. Evoluțiile din Moscova arată că orașele rusești nu fac un pas înapoi în ceea ce privește tehnologia, ci se îndreaptă spre o automatizare accelerată. În domeniile transporturilor, logisticii și infrastructurii urbane, acestea introduc soluții care se află încă în faza experimentală în multe țări occidentale.
Inteligența artificială, între mit și realitate. De ce nu gândește AI și cum ne induc în eroare metaforele digitale
Inteligența artificială nu este doar o tehnologie, ci și o poveste pe care societatea o spune despre ea însăși. Metaforele precum „creiere digitale” sau „mașini care gândesc” distorsionează realitatea, creează temeri nejustificate și influențează greșit reglementarea și utilizarea AI. Un expert în gândire critică explică de ce actuala narațiune este înșelătoare și de ce este nevoie urgentă de o schimbare de perspectivă. Profesorul Pablo Sanguinetti susține că modul în care vorbim despre inteligența artificială modelează direct percepția publicului și direcția dezvoltării tehnologice. În prezent, AI este adesea prezentată ca o entitate autonomă, aproape vie, capabilă să „gândească”, să „înțeleagă” sau să „ia decizii”. Această imagine este atractivă pentru presă și marketing, dar este departe de realitatea tehnică a sistemelor actuale, care funcționează strict pe baza unor instrucțiuni, date și obiective stabilite de oameni, arată o analiză publicată de The Conversation și citată Mediafax.ro. Mitul „tehnologiei autonome” Această narațiune se înscrie într-o tradiție culturală mai veche, numită în anii ’70 de teoreticianul Langdon Winner „tehnologie autonomă”, ideea că invențiile scapă de sub controlul uman și evoluează după o logică proprie. De la mitul lui Prometeu la Frankenstein sau filme precum Terminator, inteligența artificială este frecvent asociată cu frica, inevitabilitatea și pierderea controlului, deși aceste scenarii țin mai degrabă de ficțiune decât de știință. Sintagma „inteligență artificială” a fost propusă în 1955 de informaticianul John McCarthy, deși ambiguitatea termenului era evidentă încă de atunci. După cum explică cercetătoarea Kate Crawford, AI nu este nici pe deplin artificială, nici cu adevărat inteligentă. Ea depinde de resurse naturale, infrastructură tehnologică, cantități uriașe de muncă umană și contexte sociale complexe. Atribuirea unor trăsături „umane” acestor sisteme ascunde aceste realități esențiale. În ultima vreme, se vorbește tot mai frecvent despre o inteligență artificială generală, capabilă să egaleze sau să depășească mintea umană. Această promisiune este susținută inclusiv de companii precum Microsoft sau OpenAI, deși nu există un consens științific că un astfel de nivel va fi atins vreodată. Potrivit unui raport al AI Now Institute, aceste promisiuni sunt adesea folosite pentru a evita discuții incomode despre riscurile reale și actuale: impactul asupra locurilor de muncă, educației, mediului, democrației sau concentrarea puterii economice. În plus, ele pot contribui la supraevaluarea pieței și la posibile corecții bruște. Pablo Sanguinetti propune o schimbare fundamentală de abordare. Inteligența artificială ar trebui înțeleasă ca un rezultat al colaborării dintre oameni și tehnologie, nu ca o forță independentă. Această perspectivă implică, printre altele și mutarea atenției de la scenarii catastrofice la riscuri concrete și verificabile, recunoașterea rolului decisiv al alegerilor umane în proiectarea și utilizarea AI, dar și evitarea limbajului antropomorf și folosirea unor termeni mai exacți, precum „sisteme avansate de procesare a sarcinilor”. Dezbaterile despre reglementare, educație și piața muncii nu pot fi solide dacă se bazează pe metafore înșelătoare. Clarificarea modului în care vorbim despre inteligența artificială nu este un simplu exercițiu de comunicare, ci o chestiune etică esențială.
Lumea virtuală a înghițit lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții și inteligența artificială
Cât de mult ne-a acaparat revoluția digitală? Cât de mult „noul” a înlocuit „vechiul” prin intermediul tehnologiei? Roboți, inteligență artificială, comenzi desprinse din altă lume la un simplu click distanță. Un scenariu care a intrat cu rapiditate în viețile noastre și care ne-a zdruncinat perspectivele tradiționale. Dacă roboții îmi vor lua locul de muncă? Dacă voi fi concediat din cauza inteligenței artificiale? Pentru cei care simt că au devenit prizonierii evoluției digitale, veștile nu sunt chiar atât de pesimiste. Cărțile, mall-uri și mașinile sunt încă în preferințele oamenilor. Cu alte cuvinte, așa cum precizează Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International, lumea fizică încă domină, punctând și faptul că mulți consumatori se opun, chiar respingând, în ciuda aceea ce s-ar crede, revoluția digitală. Editorialistul aduce în discuție, ca punct de plecare, cea mai recentă care a sa – „What Went Wrong With Capitalism” (n.r. – Ce a mers prost cu capitalismul), amintind că acum zece ani analiștii erau siguri că digitalul și virtualul vor însemna sfârșitul analogului și fizicului. Cărțile electronice vor ucide tiparul. Cumpărăturile online vor goli magazinele fizice. Mașinile electrice „vor scoate” pe pe șosele autoturismele pe benzină. Realitatea lui 2025 a spulberat unele așteptări și previziuni despre revoluția digitală, aducând un neașteptat echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real. Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Ruchir Sharma, editorialist la Financial Times și președintele Rockefeller International „Viitorul nu este doar digital, ci hibrid” Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, susține analiza lui Ruchir Sharma, precizând că „vechiul” din viețile noastre nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Expertul IT vorbește despre o fuziune între cele două lumi – fizică și digitală. O lume în care, susține Alexandra Cernian, „tehnologia ne eliberează de sarcini repetitive, dar ne obligă să redefinim ce înseamnă valoarea umană, empatia, gândirea critică, creativitatea, discernământul.” „Revoluția digitală nu ne-a acaparat peste noapte, ci pas cu pas. Nu a fost o invazie bruscă, ci mai degrabă o transformare subtilă: azi ne comandăm mâncarea online, mâine ne programăm la medic printr-o aplicație, iar poimâine ne lăsăm mașina să se parcheze singură. Totuși, « vechiul » nu a dispărut, ci s-a reconfigurat. Cărțile nu au fost înlocuite de ecrane, ci coexistă cu ele, iar magazinele fizice se completează cu experiențe online. Oamenii își doresc interacțiuni autentice, umane, chiar dacă se bucură că tehnologia ii ajuta să devină mai eficienți. În realitate, ceea ce trăim nu e o « înlocuire », ci o fuziune între lumi. Cât despre teama că « inteligența artificială ne va lua locul de muncă », adevărul e că nu IA ia joburi, ci oamenii care o folosesc eficient. Meseriile se transformă, nu dispar. Cele care rezistă sunt cele care combină tehnologia cu judecata umană. Ruchir Sharma are dreptate: lumea fizică domină încă. Tocmai de aceea, viitorul nu este doar digital, ci hibrid. Un echilibru între confortul tehnologic și nevoia noastră profundă de real, de sens și de relații directe. Însă a pune semnul egal intre « nu m-a acaparat » și « nu mă afectează » este riscant. Pentru ca modul în care consumam, comunicam, lucrăm , alegem se schimbă. Dezvoltarea competențelor digitale, cultivarea flexibilității și a capacității de adaptare la schimbare, precum și înțelegerea atât a beneficiilor, cât și a riscurilor tehnologiei – de la confidențialitate și securitate, până la manipularea informației – devin abilități esențiale pentru viața de zi cu zi”, a conchis Alexandra Cernian. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană Mașinile rezistă! Ruchir Sharma vorbește despre flotele de taxiuri electrice care urmau să elimine motoarele cu ardere internă de pe șosele. Sau ideea că vânzările de mașini private pe benzină din SUA vor scădea la zero până în 2024. În prezent, „vechiul” rezistă surprinzător de bine în fața noului, ba chiar prosperă. Mai mult, explică editorialistul în țările în care subvențiile expiră, cum ar fi SUA, marii producători de automobile se așteaptă ca vânzările de vehicule electrice să scadă „precipitat”, după cum a afirmat recent General Motors. „Tehnologia poate evolua într-un ritm accelerat, dar oamenii nu se vor grăbi întotdeauna să adopte noutățile. Crescuți într-o lume fizică, mulți consumatori se simt încă mai confortabili cu lucrurile tradiționale”, a conchis editorialistul Financial Times. Cărțile rezistă! Atunci când telefoanele performante și-au făcut intrarea în scenă, scenariul a fost unul destul de sumbru pentru zona cărților tipărite. S-a vorbit mult despre faptul că cititorii vor renunța la cărți în favoarea postărilor scurte pe rețelele sociale, iar cărțile care vor supraviețui vor fi disponibile în principal în format digital. Realitatea nu a fost însă deloc așa. Editorialistul susține că, în ultimii 10 ani, vânzările de cărți tipărite nu au cedat teren în fața alternativelor digitale și dețin în continuare 80% din piața americană, potrivit Asociației Editorilor Americani. „Vânzările totale de cărți au continuat să crească și anul trecut au depășit 3,1 miliarde, adică nouă cărți pentru fiecare persoană din țară, ceea ce sugerează că americanii încă citesc cărți, în principal în format fizic”, a precizat Ruchir Sharma. Tinerii „nativi digitali” iubesc încă mall-urile Nici magazinele fizice nu au dispărut. Cumpărăturile online au crescut la începutul pandemiei, dar s-au stabilizat în ultimii cinci ani, la aproximativ 20% din vânzările cu amănuntul din SUA. Mall-urile sunt încă frecventate în cea mai mare parte de americani cu vârsta sub 35 de ani. În plus, clienții mai tineri, dornici să se dezobișnuiască de ecranele telefoanelor mobile, redescoperă tehnologiile mai vechi, de la telefoanele cu clapetă la CD-uri. Mall-urile se reinventează constant pentru a atrage generațiile mai tinere. „Acestea oferă ridicarea la fața locului a achizițiilor online, astfel încât clienții să poată proba marfa, înlocuind magazinele universale cu magazine mai mici și mai la modă, care generează mai multe venituri în același spațiu, modernizând zonele de restaurante și organizând mai multe evenimente sociale. Nimic din toate acestea nu sugerează că revoluțiile tehnologice nu vor aduce mai