Bogdan Chirițoiu: „Românii care se consideră prejudiciați de practicile neconcurențiale ale băncilor pot începe acțiuni în instanță”
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, îndeamnă românii care se consideră prejudiciați de practicile neconcurențiale ale băncilor acuzate pot începe acțiuni în instanță. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a anunțat marți seară, la Digi24, că persoanele care se consideră prejudiciate de practicile neconcurențiale ale băncilor acuzate că au avut înțelegeri concurențiale pot începe acțiuni în instanță. Băncile au făcut schimb de informații confidențiale și au viciat procesul, suține Chirițoiu. Persoanele afectate pot da băncile în judecată. Chirițoiu spune că băncile au vorbit mult între ele Chirițoiu spune că băncile au vorbit mult între ele, deși legea obligă să lucreze complet independent. „Problema însă este că procesul ăsta de fixare a ROBOR e foarte delicat. El nu se bazează pe tranzacții efective. Noi asta am descoperit. O bancă vede cât cotează altă bancă plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații între firme care sunt concurente și care trebuie să-și țină foarte bine compartimentalizate activitățile”/ Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. Recomandarea autoruluil: Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, primele declarații după amenzile record aplicate băncilor: „Deciziile sunt executive”
56,4% din români vor alegeri anticipate, 53% – resping premierul tehnocrat. Ce răspund la întrebarea: apropiere de administrația Trump sau față de UE?
Românii resping ideea tehnocratului, vor guvern politic Chestionați în legătură cu ideea unui premier independent/ tehnocrat, 53% din cei care au răspuns sondajului spun că este o idee proastă, în timp ce doar 36,5% susțin că este o idee bună. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Potrivit cercetării, cei care resping în principal ideea tehnocratului au între 36 și peste 65 de ani și sunt în majoritate absolvenți de liceu/ școală profesională (58,7%). 52,7% spun că preferă oameni ai partidelor politice pentru a conduce un Guvern în timp ce 37,5% cred că persoanele care ar trebui să formeze viitorul Guvern ar trebui să fie exclusiv independente. Și în acest caz, preferințele pentru politicieni se regăsesc în grupa de vârstă 36 de ani – 65+, cu nivel de educație sub liceu, liceu/profesională, peste liceu (peste 50%). Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Administrația Trump vs Europa În ceea ce privește politica externă a României, Administrația Trump vs Europa, majoritatea celor chestionați preferă să nu existe o apropiere de administrația SUA ( 45,6%), la o diferență destul de mică față de cei care cred că ar trebui să existe o apropiere (42,8%). Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Persoanele care cred că nu ar trebui să existe o apropiere a României față de administrația Trump sunt în categoria de vârstă 35-65+ de ani iar 49,6% au studii peste liceu, potrivit Avangarde. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Apropierea României de Europa ( Germania, Franța) este preferată de 66,7% din cei chestionați, potrivit Avangarde. Persoanele se încadrează în proporție de peste 50% în toate grupele de vârstă iar ca studii au liceul și „peste liceu” – 75,6%. Un răspuns surpriză au dat persoanele și în ceea ce privește alegerile anticipate, potrivit cercetării Avangarde. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 56,4% din cei chestionați preferă ca în România să se organizeze alegeri anticipate, în timp ce 37,9% spun că nu sunt de acord cu această soluție extremă. Cei care preferă anticipatele sunt încadrați peste 50% în toate grupele de vârstă, indiferent de nivelul de educație. Sondajul Avangarde este realizat prin metoda CATI, în perioada 22-31 mai 2026, pe un eșantion de 900 de persoane. Marja de eroare este +/- 3%.
Bătaie în Centrul Vechi din București între o gașcă de ucraineni și români
Scandal uriaș izbucnit în Centrul Vechi din București. A fost nevoie de intervenția jandarmilor pentru a separa două grupuri care s-au luat la bătaie, români și ucraineni. Conflictul s-a produs pe strada Covaci, în fața Clubului Bastards. Ucrainenii, veniți la concertul lui M.K. Surse din anchetă au precizat pentru GÂNDUL că altercația ar fi avut loc între mai mulți cetățeni ucraineni (cu vârste cuprinse între 17 și 51 de ani), veniți în România pentru concertul artistului belarus M.K., și membri ai grupului de motocicliști Gremium, cetățeni români (cu vârste cuprinse între 33 și 52 de ani). Spiritele s-au încins rapid, cele două tabere îmbrâncindu-se și lovindu-se reciproc. Bătaia a provocat panică printre persoanele aflate în zonă. Jandarmii au intervenit pentru a aplana conflictul și au condus mai multe persoane la Secția 27 Poliție, zona Universitate. Oamenii legii au audiat scandalagii pentru stabilirea exactă a împrejurărilor în care s-a produs bătaia. În contextul unei altercației care a avut loc în Centrul Vechi al Capitalei, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București face următoarele precizări: „În această dimineață, în jurul orei 02:45, jandarmii au intervenit în zona unui club din Centrul Vechi, unde a izbucnit un conflict spontan între mai multe persoane. La sosirea echipajelor, au fost identificate persoanele implicate și s-a procedat la restabilirea ordinii publice. Întrucât persoanele implicate nu s-au conformat somațiilor legale adresate de jandarmi, a fost necesară folosirea mijloacelor din dotare pentru imobilizarea și încătușarea uneia dintre acestea. Totodată, la fața locului a fost solicitat un echipaj medical, care a acordat îngrijiri medicale unui bărbat, care, ulterior a fost transportat la spital. Ulterior, s-a relaționat cu polițiștii Secției 27, care au preluat cercetările în vederea dispunerii măsurilor legale. Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București reafirmă faptul că misiunea forțelor de ordine este aceea de a preveni și gestiona orice situație care poate afecta ordinea și siguranța publică, intervențiile fiind realizate cu respectarea cadrului legal”. Un ucrainean, dus la spital Din cauza loviturilor încasate, un bărbat ucrainean în vârstă de 51 de ani a ajuns la Spitalul Universitar pentru îngrijiri medicale. În cauză a fost deschis un dosar penal pentru infracțiunile de tulburarea ordinii și liniștii publice și lovire sau alte violențe. Ancheta privind bătaia din Centrul Vechi este în desfășurare. Polițiștii vor stabili responsabilitatea fiecărei persoane implicate și eventualele măsuri legale care se impun. RECOMANDAREA AUTORULUI: Olandezii au făcut dezastru în București în Centrul Vechi după meciul cu FCSB. Imaginile au fost făcute publice pe rețelele de socializare Pistă surpriză în cazul tentativei de asasinat cu mână armată din Centrul Vechi al Capitalei. Victimele ar fi înșelat un mafiot turc cu afaceri la Dubai
Doi români care se dădeau drept polițiști au jefuit un camionagiu bulgar în Ungaria
Infracțiunea a avut loc în zori, pe 4 mai, la zona de odihnă din Lajosmizse de pe autostrada M5. Un șofer de camion bulgar dormea în vehiculul său când doi bărbați români l-au trezit. Unul s-a dat drept polițist și i-a cerut să-și arate banii. Când șoferul a scos pachetul cu câteva mii de euro, falsul polițist i l-a smuls din mână. Cei doi au fugit imediat, notează Origo. Prinși în câteva ore Anchetatorii din Kecskemét au acționat rapid. Au identificat mașina folosită de infractori cu ajutorul bazelor de date ale poliției și al sistemelor de interogare a vinietelor. Știau exact unde vor apărea cei doi. Cei doi cetățeni români, în vârstă de 36 și 38 de ani, au fost reținuți pe autostradă. Ambii au fost arestați. Nu a fost prima lor ispravă Șoferul bulgar l-a recunoscut fără echivoc pe cel care l-a jefuit, după ce i s-a arătat o fotografie. Ancheta a stabilit că cei doi pot fi asociați cu mai multe infracțiuni similare comise anterior pe autostrăzi. Au fost reținuți ca suspecți pentru furturi de valoare mare. Avertismentul poliției Autoritățile reamintesc că polițiștii nu solicită niciodată prezentarea sau predarea de numerar în timpul controalelor rutiere. Oricine se confruntă cu o astfel de situație trebuie să sune imediat la 112.
Eurobarometru 2026: Românii au mai multă încredere în UE decât în instituțiile proprii. 70% dintre participanții la sondaj critică economia națională
Cel mai recent sondaj Eurobarometru scoate la iveală o realitate dureroasă: îngrijorările privind costul vieții domină agenda publică a românilor. Astfel, potrivit datelor culese, 70% dintre participanții la sondaj critică economia națională. În același timp, 41% dintre români consideră inflația ca fiind cea mai gravă problemă națională. Românii, nemulțumiți de țara lor Eurobarometrul 2026 a fost publicat în aceste zile. La sondaj au luat parte cetățeni din toate țările membre ale UE, inclusiv România. Au fost chestionați 1054 de români, în perioada 12-31 martie. Datele din piață arată faptul că românii sunt considerabil mai nemulțumiți de situația economică națională decât media înregistrată la nivelul UE. 29% dintre români consideră situația economiei naționale ca fiind „bună”, în timp ce 70% o califică drept „rea”. La nivelul UE, percepția este ceva mai echilibrată, cu 38% opinii pozitive și 60% negative, scrie Mediafax. Legat de situația financiară a fiecărei gospodării, doar 54% dintre românii care au participat la sondaj s-au declarat mulțumiți. Media UE este de 75%. Mai departe, 48% dintre români cred că anul viitor se va înrăutăți situația economică a țării. Participanții au fost întrebați și care sunt primele două probleme ale țării din care provin. Aici, rezultatele obținute arată diferențe în percepția românilor față de ceilalți cetățeni din UE. Concret, 41% dintre români au menționat că prețurile în creștere și inflația reprezintă principala grijă, pe locul al doilea fiind cea privind situația economică generală (27%). Câți români au o imagine pozitivă despre UE Pe de altă parte, românii au o viziune relativ optimistă asupra Uniunii Europene. 44% dintre ei proiectează o imagine pozitivă a UE (45% este media europeană), iar 61% se declară optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene (60%, media europeană). Mai departe, Eurobarometrul arată că românii au mai multă încredere în Uniunea Europeană (48%) decât în propriul Guvern (31%) sau Parlament (25%). Referitor la principalele probleme cu care se confruntă UE în prezent, percepția românilor arată următorul clasament: conflictul din Orientul Mijlociu (24%), situația internațională (17%) și războiul din Ucraina (17%). Datele mai arată că sprijinul pentru Ucraina rămâne majoritar, însă cifrele diferă dacă ne uităm separat la sprijinul privind echipamentul militar și la ajutorul umanitar. 56% dintre românii chestionați aprobă sprijinul financiar și umanitar pentru Kiev (față de 75% în UE). În privința finanțării de echipamente militare pentru Ucraina, 45% dintre români sunt de acord cu acest lucru, față de 56% media UE. RECOMANDAREA AUTORULUI: Care sunt cele mai mari temeri ale românilor: de la bani și facturi, la război, pandemii și frica de viitor Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde
Peste 70% dintre români vor unirea cu Moldova, dar o treime nu crede că se va realiza vreodată
Dacă mâine s-ar organiza un referendum pentru unirea României cu Republica Moldova, 7 din 10 români ar vota „DA”, arată dateșe sondajului de opinie „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” realizat în cadrul proiectului „Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”. Totuși, mai bine de o treime dintre români nu cred că acest deziderat se va realiza vreodată. Remus Ștefureac: „Existența unui realism pronunțat” Remus Ștefureac, director INSCOP Research, declară că „tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric”. „Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”, mai afirmă Remus Ștefureac. Referendum pentru unirea cu Republica Moldova Dacă mâine s-ar realiza un referendum pentru unirea cu Republica Moldova, 71,9% dintre români spun că ar vota „DA”, în timp ce 21,4% susțin că ar vota „NU”. Doar 2,1% nu sunt hotărâți, 3,2% nu ar merge la vot, iar 1,4% nu știu sau nu răspund. În privința orizontului de timp acordat unirii, 8,4% dintre români consideră că se va realiza în următorii 3 ani, 13,3% – în următorii 5 ani, iar 29,3% – în următorii 10 ani sau mai mult. Pe de altă parte, 34,7% cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. 13,7% nu știu, iar 0,6% nu răspund. Bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare cred în procente mai ridicate decât media că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 10 ani sau mai mult. Femeile, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat sunt de părere într-o proporție mai mare decât restul populației că unirea dintre Republica Moldova și România nu se va realiza niciodată. În același sondaj, 67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părere contrarie. 6,1% nu știu sau nu răspund. Moldoveni sau români În privința identității locuitorilor din Republica Moldova, 70,6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25,5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3,9% nu știu sau nu răspund. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR: „Când AUR va ajunge la putere, reunirea României cu Republica Moldova va fi pe masă” Maia Sandu afirmă că în Republica Moldova nu există sprijin majoritar pentru unirea cu România: „Mergem strict după decizia cetățenilor” Tăriceanu, supărat pe autoritățile din Republica Moldova: ”Fug ca dracu de tămâie de Unirea cu România”
Câți români au drept de vot, dacă s-ar organiza alegeri anticipate. AEP anunță cifrele oficiale, de la începutul lui mai 2026
Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 30 aprilie este de 19.026.518. Potrivit datelor anunțate de Autoritatea Electorală Permanentă, sunt cu 2.295 mai puțini față de 31 martie. Explicația este următoarea: au fost mai multe decese decât români care au împlinit vârsta de 18 ani. Potrivit AEP, la data de 31 martie 2026 cand înscriși în Registrul electoral 19.028.813 alegători români. La 30 aprilie, sunt 19.026.518, cu 2295 mai puțini. Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia, transmite AEP. Ce radieri s-au operat în Registrul electoral AEP precizează că, în perioada 1 aprilie 2026 – 30 aprilie 2026, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 20.390 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, iar 165 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție. Un număr de 80 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 1 aprilie 2026 – 30 aprilie 2026 este de 17.713, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP). Datele importate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) relevă că au intrat în evidențe 467 de alegători noi. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 17.974.239 au domiciliul sau reședința în țară, iar 1.052.279 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS. Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare. Registrul electoral este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Consultări la Cotroceni: Nicușor Dan începe de astăzi negocierile informale cu liderii partidelor care au fost la guvernare – SURSE PNL anunță că se retrage în opoziție și provoacă PSD și AUR să guverneze împreună Viorel Cataramă: „Pentru PNL, problema care se pune este nu dacă va fi schimbat actualul președinte, ci cu cine”
MAE: Patru români se află la bordul unei nave sechestrate de Iran
„Ambasada României în Republica Islamică Iran are în atenție situația a patru cetățeni români, aflați la bordul navei MSC Francesca, care este în prezent sechestrată de către autoritățile iraniene”, se arată în informarea emisă de Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit ambasadei României de la Teheran, cetățenii români sunt în siguranță, iar diplomații se află în contact cu autoritățile iraniene și diplomați europeni. „Ambasada a întreprins demersuri pe lângă autoritățile competente locale care au transmis că cei patru cetățeni se află în siguranță și în stare bună de sănătate. Reprezentanții Ambasadei României la Teheran continuă să monitorizeze situaţia şi sunt în contact cu autoritățile iraniene, cu omologii europeni, precum și cu partenerii din Muntenegru, fiind pregătiţi să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor”, notează MAE. MAE anunță că nu au fost înregistrate solicitări de asistență consulară în legătură cu acest caz. reamintește cetățenilor români aflați în situații de urgență pe teritoriul Iranului că pot apela numărul de urgență al Ambasadei României la Teheran (+98 21 77647570). Nava a fost capturată miercurea trecută pentru încălcări ale legislației maritime, anunțau autoritățile de la Teheran. Mișcarea Iranului a venit după ce președintele Trump a suspendat atacurile pe termen nelimitat, fără ca negocierile de pace să dea semne de reluare.
Localitatea din România în care nu există români. I se spune Ținutul Sfinților și funcționează ca stat în stat
Un sat ascuns între dealurile liniștite din inima județului Harghita pare desprins dintr-o altă epocă, iar românii nici nu știu de el. Nici nu prea au de unde, de fapt, căci acolo nu există… români. I se spune „Ținutul Sfinților” și funcționează ca „stat în stat”. Localitatea Misentea este mai cunoscută după denumirea în limba maghiară, Csíkmindszent. Populația, aproape în totalitate maghiară Vorbim despre una dintre puținele localități din România unde populația este aproape în totalitate maghiară (secui). Prezența românilor aici e ca și inexistentă. De fapt, statisticile oficiale arată că, la majoritatea recensămintelor, numărul românilor declarați în acest sat a fost zero sau extrem de redus, de ordinul unităților. Singurele excepții sunt persoanele ajunse aici prin căsătorie sau cu atribuții administrative temporare. În rest, comunitatea din Misentea este omogenă, adică limba, tradițiile și identitatea secuiască sunt păstrate cu rigoare. Traducerea din maghiară pentru satul Csíkmindszent ar fi „Toți Sfinții din Ciuc”. Numele nu a fost pus întâmplător. De fapt, această localitate se mândrește cu o puternică tradiție religioasă. Viața spirituală gravitează în jurul bisericii romano-catolice, un monument istoric care domină satul. Misentea a fost menționat documentar prima dată în anul 1332, sub numele latin „Omnes sancti” („Toți sfinții”). Este o referire directă la sărbătoarea Tuturor Sfinților, celebrată la data de 1 noiembrie în calendarul romano-catolic. De ce un „stat în stat” Pentru că satul este relativ izolat, aici locuitorii sunt, practic, un „stat în stat”. Iar din cauza faptului ca Misentea nu a fost o zonă de tranzit majoră și nici nu a cunoscut industrializarea din perioada comunistă, traditiile s-au conservat foarte bine. Astfel, ritmul vieții a rămas aproape neschimbat. Obiceiurile agricole, sărbătorile religioase și viața comunitară se desfășoară și astăzi după reguli transmise din generație în generație. Cine vizitează acest sat descoperă o comunitate care și-a păstrat structura socială și limba intacte. Acesta e motivul pentru care, deseori, localitatea este descrisă drept un „stat în stat”. Nu e vorba de înțelesul administrativ, ci cultural. Comunitatea secuiască de aici funcționează ca o entitate bine închegată, cu propriile reguli, valori și tradiții. Într-o lume în care globalizarea uniformizează tot mai mult comunitățile, Misentea este exemplul rar de conservare a identității locale. Nu a fost absorbită de influențe externe și a demonstrat că tradițiile pot supraviețui dacă sunt asumate și transmise cu consecvență. RECOMANDAREA AUTORULUI: Grindeanu explică de ce a ieşit din sală la Congresul UDMR, când a fost intonat imnul Ținutului Secuiesc: Există un singur IMN OFICIAL, cel al României Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul Ungariei după ce un înalt oficial de la Budapesta a afirmat că „România îngrădește arborarea steagului secuiesc”
Ne rărim. Câți români au plecat din țară de la Revoluție
Vreo 4 milioane de români ar fi plecat din țară după Revoluție. Datele sunt aproximative. Pe de o parte este migrația, pe de altă parte este vorba de raportul natalitate/mortalitate. În exil, români procrează mai eficient, pe principiul, ai mâncare, faci copii. „Ubi bene, ibi patria”. Sunt orașe din Europa în care trăiesc mai mulți români decât la Mizil. Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani, marjă în care migrația externă a avut o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată în februarie, de către președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei. România se numără printre țările cu cel mai accentuat declin demografic din lume în ultimii 25 de ani. Populația a scăzut cu 16,1% din 2000 până în 2025, ceea ce plasează țara pe locul 176 din 183 la nivel global, potrivit datelor FMI, preia ProTV Europa de Est, contracție demografică Tendința reflectă un fenomen mai ampl la nivelul Europei de Est, unde cele mai abrupte scăderi de populație sunt concentrate. Ucraina înregistrează cel mai sever declin (-32,5%), urmată de Bulgaria (-23,2%), Letonia (-21,6%), Lituania (-17,5%) și Republica Moldova (-18,8%). În acest context regional, România se înscrie în același tipar de contracție demografică, notează Visual Capitalist. Nu este luată în calcul Rusia. Datele arată că, în ultimele două decenii și jumătate, evoluția populației la nivel global s-a împărțit în două direcții distincte: pe de o parte, state cu creșteri accelerate, pe de altă parte, țări aflate în declin constant. Aproape una din șapte țări a pierdut populație în această perioadă. Zona arabă și Africa subsahariană își refac șeptelul La polul opus, cele mai rapide creșteri sunt concentrate într-un număr restrâns de state, în special din zona Golfului și din Africa subsahariană. Qatar conduce detașat clasamentul, cu o creștere de peste 400% a populației față de anul 2000. Alte state din Golf au înregistrat, de asemenea, avansuri semnificative: Emiratele Arabe Unite (+249,7%), Bahrain (+153,9%), Kuweit (+139,1%), Oman (+129,1%) și Arabia Saudită (+98,5%). În afara acestei regiuni, mai multe state africane au consemnat creșteri puternice, între care Guineea Ecuatorială (+166,6%), Niger (+157,0%), Angola (+139,7%) și Ciad (+126,9%). SUA, India și China pe trend crescător-moderat În cazul marilor economii ale lumii, creșterea populației a fost mai moderată. India a înregistrat un avans de 38,4%, Statele Unite de 21%, China de 10,9%, iar Brazilia de 22,1%. Canada și Australia au avut ritmuri mai ridicate, de 35,6%, respectiv 44,9%. Per ansamblu, harta evoluției populației între 2000 și 2025 evidențiază un contrast puternic: expansiune accelerată în statele cu migrație intensă sau demografie tânără și declin susținut în Europa de Est, regiune din care face parte și România. Europa, în mare mișcare Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani, marjă în care migrația externă a avut o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată în februarie, de către președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei. Potrivit sursei citate, în prezent, populația Uniunii Europene (UE) include aproximativ 43 de milioane de persoane care trăiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu, fie aceasta din UE sau din afara spațiului comunitar, după cum relevă datele Eurostat din 2025. „Acest număr reprezintă circa 10% din populația rezidentă a Uniunii Europene. Dintre cele 43 de milioane de persoane, 32,6% (aproximativ 14 milioane) au domiciliul într-un alt stat membru al UE, în timp ce 67,4% (circa 29 de milioane) provin din țări din afara Uniunii. La polul opus se situează statele cu ponderi reduse ale acestei categorii de populație, printre care se numără România, alături de Polonia și Slovacia, fiecare înregistrând valori de aproximativ 1%. Este de remarcat faptul că atât România, cât și Polonia se numără printre țările cu unele dintre cele mai ridicate fluxuri anuale de migrație externă, precum și cu stocuri importante de emigranți la nivel european”, precizează Andrei. În ceea ce privește România, datele centralizate de INS arată că, în perioada 1990 – 2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv din țară, în timp ce 646.000 de persoane și-au stabilit domiciliul în România. Recomandarea autorului: Diaspora nu mai face bani ca înainte. Cât timp durează acum să poți să îți permiți o casă în România