Etichetă: romani

MAE, despre eliberarea cărții electrice de identitate de către ambasade și consulate: Probleme în timpul testelor

MAE precizează că discuțiile pentru eliberarea cărții electronice de identitate (CEI) prin ambasade și consultate au început din anul 2022, atât pentru cartea cu domiciliul în România, cât și pentru cartea electronică de identitate fără domiciliu în România. Acest lucru presupune preluarea datelor la momentul depunerii solicitării, transmiterea acestora, prin intermediul sistemului informatic MAE, către MAI/DGEP, validarea cererilor in sistemul informatic MAI după verificarea acestora, confecționarea și personalizarea CEI în România de către DGEP și transmiterea acesteia, prin intermediul MAE, către MD/OC, în vederea activării și eliberării către titular. Ministerul susține că, în aprilie 2026, o echipă de la MAE și MAI a făcut un test pilot la cinci oficii consulare. Probleme la testul pilot Testul pilot, care a verificat în mod real tot circuitul, a evidențiat o problemă la activarea CEI la momentul eliberării acestora la MD/OC. De asemenea, testele au indicat o serie de modificări necesare, transmise către dezvoltatorul software-ului utilizat de Compania Națională „Imprimeria Națională” care imprima CEI. „Imediat ce o soluție tehnică va fi implementată, inclusiv la nivelul softului gestionat de Compania Națională «Imprimeria Națională», MAE va relua testele pilot pentru a se asigura că întregul proces funcționează corect, iar cetățenii care vor solicita în străinătate eliberarea CEI la MD/OC, vor avea posibilitatea utilizării CEI activate”, transmite MAE. De asemenea, MAE transmite că continuă demersurile pentru a asigura un mecanism, sigur, eficient și convenabil și pentru cetătenii români cu domiciliul permanent în străinătate. Implementarea acestuia depinde de soluțiile tehnice de integrare între softurile MAE și MAI/DGEP, iar experți din ambele instituții lucrează pentru a finaliza aceste soluții tehnice.

Românii care cresc porci de reproducție din rasele Bazna și Mangaliția pot primi bani de la stat. Ce prevede noua schemă de ajutor

Românii care cresc două rase de porci de reproducție pot primi bani de la stat și în 2026, dacă proiectul pus în dezbatere de Ministerul Agriculturii va fi aprobat. Schema de ajutor vizează crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și Mangalița. MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru susținerea crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și Mangalița în 2026. Schema se adresează producătorilor agricoli care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare de produse agricole, respectiv persoanelor fizice autorizate (PFA), întreprinderilor individuale și familiale, societăților agricole și persoanelor juridice. Cine poate beneficia de bani Pentru a se califica, solicitanții trebuie să respecte mai multe condiții: să dețină exploatații înregistrate sau autorizate sanitar-veterinar; să dețină scroafe de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, înscrise în registrul genealogic și înregistrate în Baza Națională de Date; să aibă registrul exploatației completat și actualizat; să facă dovada comercializării a minimum patru produși pe an pentru fiecare scroafă, cu o greutate de cel puțin 8 kilograme; să efectueze testul ADN pentru fiecare scroafă eligibilă; să mențină efectivul de animale înscris în program până la 27 noiembrie 2026; să nu depășească plafonul de 50.000 de euro reprezentând ajutoare de minimis acordate în ultimii trei ani. Sursa foto: Pixabay Ce sume pot primi crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și Mangalița în 2026 Potrivit proiectului, valoarea sprjinului este de 2.300 de lei pentru fiecare scroafă pe an. Bugetul estimat pentru implementarea programului este de maximum 2 milioane de lei. Fondurile sunt asigurate din bugetul MADR aferent anului 2026. Proiectul de hotărâre nu a fost încă aprobat, fiind în etapa de dezbatere publică. După încheierea perioadei de dezbatere și adoptarea actului normativ de către Executiv, vor fi stabilite procedurile finale pentru înscrierea în program și acordarea ajutorului financiar.

Se dau bani și pentru români! Olimpicii pot primi până la 8.800 de euro

Comitetul Olimpic Internațional anunță că olimpicii vor putea solicita o subvenție de 10.000 de dolari, iar primii care beneficiază sunt participanții la JO de iarnă din 2026. Este de așteptat ca aproximativ 14.000 de olimpici să fie eligibili pentru respectiva subvenție. La Paris, acum 2 ani, au fost 10.500 de sportivi din 206 comitete olimpice naționale. Veste bună pentru români! Olimpicii pot aplica pentru a primi până la 8.800 de euro la fiecare ediție Bursa „Grantul pentru a fi potrivit ca viitorii sportivi olimpici” a fost creată pentru a sprijini cariera celor care au dificultăți financiare de-a lungul carierei. Va fi alocat un fond de 140 de milioane de dolari, puțin peste 132.000.000 de euro, pentru fiecare ediție a evenimentului sportiv. Primii care pot aplica sunt cei care au participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 2026, organizate la Milano-Cortina între 6 și 22 februarie. Bani nu sunt accesibili celor care au încălcat reglementările antidoping, codul de etică al CIO, condițiile de participare sau Carta Olimpică. Altfel spus, Ana Bărbosu, suspendată provizoriu de ITIA deoarece s-a eschivat de 3 ori de la controlul antidoping, nu poate aplica pentru a primi subvenția. Banii vor fi acordați prin intermediul fiecărui comitet olimpic național, iar suma nu va fi redusă dacă sportivii fac parte, deja, din vreun program de sprijin existent oferit de CIO. Inițiativa este una dintre primele acțiuni întreprinse în cadrul cadrului „pregătit pentru viitor” al CIO, menit să găsească noi modalități de a sprijini sportivii. Președinta CIO, Kirsty Coventry, este împotriva oferirii de premii olimpice în bani Triplu medaliat la baschet din Spania, Pau Gasol, actualul președinte al comisiei sportivilor din cadrul CIO, a dat detalii cu privire la acest demers. „Deși parcursul fiecărui sportiv este diferit, orice olimpic a făcut sacrificii pentru a ajunge la un anumit nivel. A investit ani de dăruire, de muncă asiduă, de credință într-un vis. Sumele nu trebuie văzute ca premii în bani. Este vorba despre recunoașterea parcursului și a angajamentului necesar pentru a deveni un atlet olimpic. Este o recunoașteree a faptului că fiecare olimpic face parte din comunitatea noastră și despre onorarea celor care au deschis calea”, a spus el, potrivit BBC. La JO de la Paris din 2024, World Athletics a devenit prima federație internațională care a acordat premii olimpice în bani. Astfel, medaliații cu aur primind 50.000 de dolari, aproape 44.000 de euro. Suma va fi extinsă la medaliații cu argint și bronz de la Los Angeles din 2028. Deși președinta CIO, Kirsty Coventry, a declarat că este împotriva oferirii de premii olimpice în bani, ea recunoaște că organizația trebuie să găsească modalități pentru a ajuta sportivii. Grantul va fi disponibil tuturor sportivilor care concurează la JO cu o acreditare Aa și nu se extinde celor de la Jocurile Olimpice de Tineret. CIO își propune ca procesul de aplicare pentru sportivii olimpici din 2026 să fie deschis la sfârșitul anului, primele plăți urmând să fie efectuate în 2027.

Bogdan Chirițoiu: „Românii care se consideră prejudiciați de practicile neconcurențiale ale băncilor pot începe acțiuni în instanță”

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, îndeamnă românii care se consideră prejudiciați de practicile neconcurențiale ale băncilor acuzate pot începe acțiuni în instanță. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a anunțat marți seară, la Digi24, că persoanele care se consideră prejudiciate de practicile neconcurențiale ale băncilor acuzate că au avut înțelegeri concurențiale pot începe acțiuni în instanță. Băncile au făcut schimb de informații confidențiale și au viciat procesul, suține Chirițoiu. Persoanele afectate pot da băncile în judecată. Chirițoiu spune că băncile au vorbit mult între ele Chirițoiu spune că băncile au vorbit mult între ele, deși legea obligă să lucreze complet independent. „Problema însă este că procesul ăsta de fixare a ROBOR e foarte delicat. El nu se bazează pe tranzacții efective. Noi asta am descoperit. O bancă vede cât cotează altă bancă plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații între firme care sunt concurente și care trebuie să-și țină foarte bine compartimentalizate activitățile”/ Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. Recomandarea autoruluil: Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, primele declarații după amenzile record aplicate băncilor: „Deciziile sunt executive”

56,4% din români vor alegeri anticipate, 53% – resping premierul tehnocrat. Ce răspund la întrebarea: apropiere de administrația Trump sau față de UE?

Românii resping ideea tehnocratului, vor guvern politic Chestionați în legătură cu ideea unui premier independent/ tehnocrat, 53% din cei care au răspuns sondajului spun că este o idee proastă, în timp ce doar 36,5% susțin că este o idee bună. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Potrivit cercetării, cei care resping în principal ideea tehnocratului au între 36 și peste 65 de ani și sunt în majoritate absolvenți de liceu/ școală profesională (58,7%). 52,7% spun că preferă oameni ai partidelor politice pentru a conduce un Guvern în timp ce 37,5% cred că persoanele care ar trebui să formeze viitorul Guvern ar trebui să fie exclusiv independente. Și în acest caz, preferințele pentru politicieni se regăsesc în grupa de vârstă 36 de ani – 65+, cu nivel de educație sub liceu, liceu/profesională, peste liceu (peste 50%). Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Administrația Trump vs Europa În ceea ce privește politica externă a României, Administrația Trump vs Europa, majoritatea celor chestionați preferă să nu existe o apropiere de administrația SUA ( 45,6%), la o diferență destul de mică față de cei care cred că ar trebui să existe o apropiere (42,8%). Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Persoanele care cred că nu ar trebui să existe o apropiere a României față de administrația Trump sunt în categoria de vârstă 35-65+ de ani iar 49,6% au studii peste liceu, potrivit Avangarde. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 Apropierea României de Europa ( Germania, Franța) este preferată de 66,7% din cei chestionați, potrivit Avangarde. Persoanele se încadrează în proporție de peste 50% în toate grupele de vârstă iar ca studii au liceul și „peste liceu” – 75,6%. Un răspuns surpriză au dat persoanele și în ceea ce privește alegerile anticipate, potrivit cercetării Avangarde. Cercetare Avangarde/ Mai 2026 56,4% din cei chestionați preferă ca în România să se organizeze alegeri anticipate, în timp ce 37,9% spun că nu sunt de acord cu această soluție extremă. Cei care preferă anticipatele sunt încadrați peste 50% în toate grupele de vârstă, indiferent de nivelul de educație. Sondajul Avangarde este realizat prin metoda CATI, în perioada 22-31 mai 2026, pe un eșantion de 900 de persoane. Marja de eroare este +/- 3%.

Bătaie în Centrul Vechi din București între o gașcă de ucraineni și români

Scandal uriaș izbucnit în Centrul Vechi din București. A fost nevoie de intervenția jandarmilor pentru a separa două grupuri care s-au luat la bătaie, români și ucraineni. Conflictul s-a produs pe strada Covaci, în fața Clubului Bastards. Ucrainenii, veniți la concertul lui M.K. Surse din anchetă au precizat pentru GÂNDUL că altercația ar fi avut loc între mai mulți cetățeni ucraineni (cu vârste cuprinse între 17 și 51 de ani), veniți în România pentru concertul artistului belarus M.K., și membri ai grupului de motocicliști Gremium, cetățeni români (cu vârste cuprinse între 33 și 52 de ani). Spiritele s-au încins rapid, cele două tabere îmbrâncindu-se și lovindu-se reciproc. Bătaia a provocat panică printre persoanele aflate în zonă. Jandarmii au intervenit pentru a aplana conflictul și au condus mai multe persoane la Secția 27 Poliție, zona Universitate. Oamenii legii au audiat scandalagii pentru stabilirea exactă a împrejurărilor în care s-a produs bătaia. În contextul unei altercației care a avut loc în Centrul Vechi al Capitalei, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București face următoarele precizări: „În această dimineață, în jurul orei 02:45, jandarmii au intervenit în zona unui club din Centrul Vechi, unde a izbucnit un conflict spontan între mai multe persoane. La sosirea echipajelor, au fost identificate persoanele implicate și s-a procedat la restabilirea ordinii publice. Întrucât persoanele implicate nu s-au conformat somațiilor legale adresate de jandarmi, a fost necesară folosirea mijloacelor din dotare pentru imobilizarea și încătușarea uneia dintre acestea. Totodată, la fața locului a fost solicitat un echipaj medical, care a acordat îngrijiri medicale unui bărbat, care, ulterior a fost transportat la spital. Ulterior, s-a relaționat cu polițiștii Secției 27, care au preluat cercetările în vederea dispunerii măsurilor legale. Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București reafirmă faptul că misiunea forțelor de ordine este aceea de a preveni și gestiona orice situație care poate afecta ordinea și siguranța publică, intervențiile fiind realizate cu respectarea cadrului legal”. Un ucrainean, dus la spital Din cauza loviturilor încasate, un bărbat ucrainean în vârstă de 51 de ani a ajuns la Spitalul Universitar pentru îngrijiri medicale. În cauză a fost deschis un dosar penal pentru infracțiunile de tulburarea ordinii și liniștii publice și lovire sau alte violențe. Ancheta privind bătaia din Centrul Vechi este în desfășurare. Polițiștii vor stabili responsabilitatea fiecărei persoane implicate și eventualele măsuri legale care se impun. RECOMANDAREA AUTORULUI: Olandezii au făcut dezastru în București în Centrul Vechi după meciul cu FCSB. Imaginile au fost făcute publice pe rețelele de socializare Pistă surpriză în cazul tentativei de asasinat cu mână armată din Centrul Vechi al Capitalei. Victimele ar fi înșelat un mafiot turc cu afaceri la Dubai

Doi români care se dădeau drept polițiști au jefuit un camionagiu bulgar în Ungaria

Infracțiunea a avut loc în zori, pe 4 mai, la zona de odihnă din Lajosmizse de pe autostrada M5. Un șofer de camion bulgar dormea în vehiculul său când doi bărbați români l-au trezit. Unul s-a dat drept polițist și i-a cerut să-și arate banii. Când șoferul a scos pachetul cu câteva mii de euro, falsul polițist i l-a smuls din mână. Cei doi au fugit imediat, notează Origo. Prinși în câteva ore Anchetatorii din Kecskemét au acționat rapid. Au identificat mașina folosită de infractori cu ajutorul bazelor de date ale poliției și al sistemelor de interogare a vinietelor. Știau exact unde vor apărea cei doi. Cei doi cetățeni români, în vârstă de 36 și 38 de ani, au fost reținuți pe autostradă. Ambii au fost arestați. Nu a fost prima lor ispravă Șoferul bulgar l-a recunoscut fără echivoc pe cel care l-a jefuit, după ce i s-a arătat o fotografie. Ancheta a stabilit că cei doi pot fi asociați cu mai multe infracțiuni similare comise anterior pe autostrăzi. Au fost reținuți ca suspecți pentru furturi de valoare mare. Avertismentul poliției Autoritățile reamintesc că polițiștii nu solicită niciodată prezentarea sau predarea de numerar în timpul controalelor rutiere. Oricine se confruntă cu o astfel de situație trebuie să sune imediat la 112.

Eurobarometru 2026: Românii au mai multă încredere în UE decât în instituțiile proprii. 70% dintre participanții la sondaj critică economia națională

Cel mai recent sondaj Eurobarometru scoate la iveală o realitate dureroasă: îngrijorările privind costul vieții domină agenda publică a românilor. Astfel, potrivit datelor culese, 70% dintre participanții la sondaj critică economia națională. În același timp, 41% dintre români consideră inflația ca fiind cea mai gravă problemă națională. Românii, nemulțumiți de țara lor Eurobarometrul 2026 a fost publicat în aceste zile. La sondaj au luat parte cetățeni din toate țările membre ale UE, inclusiv România. Au fost chestionați 1054 de români, în perioada 12-31 martie. Datele din piață arată faptul că românii sunt considerabil mai nemulțumiți de situația economică națională decât media înregistrată la nivelul UE. 29% dintre români consideră situația economiei naționale ca fiind „bună”, în timp ce 70% o califică drept „rea”. La nivelul UE, percepția este ceva mai echilibrată, cu 38% opinii pozitive și 60% negative, scrie Mediafax. Legat de situația financiară a fiecărei gospodării, doar 54% dintre românii care au participat la sondaj s-au declarat mulțumiți. Media UE este de 75%. Mai departe, 48% dintre români cred că anul viitor se va înrăutăți situația economică a țării. Participanții au fost întrebați și care sunt primele două probleme ale țării din care provin. Aici, rezultatele obținute arată diferențe în percepția românilor față de ceilalți cetățeni din UE. Concret, 41% dintre români au menționat că prețurile în creștere și inflația reprezintă principala grijă, pe locul al doilea fiind cea privind situația economică generală (27%). Câți români au o imagine pozitivă despre UE Pe de altă parte, românii au o viziune relativ optimistă asupra Uniunii Europene. 44% dintre ei proiectează o imagine pozitivă a UE (45% este media europeană), iar 61% se declară optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene (60%, media europeană). Mai departe, Eurobarometrul arată că românii au mai multă încredere în Uniunea Europeană (48%) decât în propriul Guvern (31%) sau Parlament (25%). Referitor la principalele probleme cu care se confruntă UE în prezent, percepția românilor arată următorul clasament: conflictul din Orientul Mijlociu (24%), situația internațională (17%) și războiul din Ucraina (17%). Datele mai arată că sprijinul pentru Ucraina rămâne majoritar, însă cifrele diferă dacă ne uităm separat la sprijinul privind echipamentul militar și la ajutorul umanitar. 56% dintre românii chestionați aprobă sprijinul financiar și umanitar pentru Kiev (față de 75% în UE). În privința finanțării de echipamente militare pentru Ucraina, 45% dintre români sunt de acord cu acest lucru, față de 56% media UE. RECOMANDAREA AUTORULUI: Care sunt cele mai mari temeri ale românilor: de la bani și facturi, la război, pandemii și frica de viitor Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde

Peste 70% dintre români vor unirea cu Moldova, dar o treime nu crede că se va realiza vreodată

Dacă mâine s-ar organiza un referendum pentru unirea României cu Republica Moldova, 7 din 10 români ar vota „DA”, arată dateșe sondajului de opinie „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” realizat în cadrul proiectului „Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”. Totuși, mai bine de o treime dintre români nu cred că acest deziderat se va realiza vreodată. Remus Ștefureac: „Existența unui realism pronunțat” Remus Ștefureac, director INSCOP Research, declară că „tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric”. „Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”, mai afirmă Remus Ștefureac. Referendum pentru unirea cu Republica Moldova Dacă mâine s-ar realiza un referendum pentru unirea cu Republica Moldova, 71,9% dintre români spun că ar vota „DA”, în timp ce 21,4% susțin că ar vota „NU”. Doar 2,1% nu sunt hotărâți, 3,2% nu ar merge la vot, iar 1,4% nu știu sau nu răspund. În privința orizontului de timp acordat unirii, 8,4% dintre români consideră că se va realiza în următorii 3 ani, 13,3% – în următorii 5 ani, iar 29,3% – în următorii 10 ani sau mai mult. Pe de altă parte, 34,7% cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. 13,7% nu știu, iar 0,6% nu răspund. Bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare cred în procente mai ridicate decât media că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 10 ani sau mai mult. Femeile, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat sunt de părere într-o proporție mai mare decât restul populației că unirea dintre Republica Moldova și România nu se va realiza niciodată. În același sondaj, 67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părere contrarie. 6,1% nu știu sau nu răspund. Moldoveni sau români În privința identității locuitorilor din Republica Moldova, 70,6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25,5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3,9% nu știu sau nu răspund. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR: „Când AUR va ajunge la putere, reunirea României cu Republica Moldova va fi pe masă” Maia Sandu afirmă că în Republica Moldova nu există sprijin majoritar pentru unirea cu România: „Mergem strict după decizia cetățenilor” Tăriceanu, supărat pe autoritățile din Republica Moldova: ”Fug ca dracu de tămâie de Unirea cu România”

Câți români au drept de vot, dacă s-ar organiza alegeri anticipate. AEP anunță cifrele oficiale, de la începutul lui mai 2026

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 30 aprilie este de 19.026.518. Potrivit datelor anunțate de Autoritatea Electorală Permanentă, sunt cu 2.295 mai puțini față de 31 martie. Explicația este următoarea: au fost mai multe decese decât români care au împlinit vârsta de 18 ani. Potrivit AEP, la data de 31 martie 2026 cand înscriși în Registrul electoral 19.028.813 alegători români. La 30 aprilie, sunt 19.026.518, cu 2295 mai puțini. Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia, transmite AEP. Ce radieri s-au operat în Registrul electoral AEP precizează că, în perioada 1 aprilie 2026 – 30 aprilie 2026, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 20.390 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, iar 165 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție. Un număr de 80 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 1 aprilie 2026 – 30 aprilie 2026 este de 17.713, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP). Datele importate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) relevă că au intrat în evidențe 467 de alegători noi. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 17.974.239 au domiciliul sau reședința în țară, iar 1.052.279 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS. Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare. Registrul electoral este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Consultări la Cotroceni: Nicușor Dan începe de astăzi negocierile informale cu liderii partidelor care au fost la guvernare – SURSE PNL anunță că se retrage în opoziție și provoacă PSD și AUR să guverneze împreună Viorel Cataramă: „Pentru PNL, problema care se pune este nu dacă va fi schimbat actualul președinte, ci cu cine”