Etichetă: romani

Eurobarometru 2026: Românii au mai multă încredere în UE decât în instituțiile proprii. 70% dintre participanții la sondaj critică economia națională

Cel mai recent sondaj Eurobarometru scoate la iveală o realitate dureroasă: îngrijorările privind costul vieții domină agenda publică a românilor. Astfel, potrivit datelor culese, 70% dintre participanții la sondaj critică economia națională. În același timp, 41% dintre români consideră inflația ca fiind cea mai gravă problemă națională. Românii, nemulțumiți de țara lor Eurobarometrul 2026 a fost publicat în aceste zile. La sondaj au luat parte cetățeni din toate țările membre ale UE, inclusiv România. Au fost chestionați 1054 de români, în perioada 12-31 martie. Datele din piață arată faptul că românii sunt considerabil mai nemulțumiți de situația economică națională decât media înregistrată la nivelul UE. 29% dintre români consideră situația economiei naționale ca fiind „bună”, în timp ce 70% o califică drept „rea”. La nivelul UE, percepția este ceva mai echilibrată, cu 38% opinii pozitive și 60% negative, scrie Mediafax. Legat de situația financiară a fiecărei gospodării, doar 54% dintre românii care au participat la sondaj s-au declarat mulțumiți. Media UE este de 75%. Mai departe, 48% dintre români cred că anul viitor se va înrăutăți situația economică a țării. Participanții au fost întrebați și care sunt primele două probleme ale țării din care provin. Aici, rezultatele obținute arată diferențe în percepția românilor față de ceilalți cetățeni din UE. Concret, 41% dintre români au menționat că prețurile în creștere și inflația reprezintă principala grijă, pe locul al doilea fiind cea privind situația economică generală (27%). Câți români au o imagine pozitivă despre UE Pe de altă parte, românii au o viziune relativ optimistă asupra Uniunii Europene. 44% dintre ei proiectează o imagine pozitivă a UE (45% este media europeană), iar 61% se declară optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene (60%, media europeană). Mai departe, Eurobarometrul arată că românii au mai multă încredere în Uniunea Europeană (48%) decât în propriul Guvern (31%) sau Parlament (25%). Referitor la principalele probleme cu care se confruntă UE în prezent, percepția românilor arată următorul clasament: conflictul din Orientul Mijlociu (24%), situația internațională (17%) și războiul din Ucraina (17%). Datele mai arată că sprijinul pentru Ucraina rămâne majoritar, însă cifrele diferă dacă ne uităm separat la sprijinul privind echipamentul militar și la ajutorul umanitar. 56% dintre românii chestionați aprobă sprijinul financiar și umanitar pentru Kiev (față de 75% în UE). În privința finanțării de echipamente militare pentru Ucraina, 45% dintre români sunt de acord cu acest lucru, față de 56% media UE. RECOMANDAREA AUTORULUI: Care sunt cele mai mari temeri ale românilor: de la bani și facturi, la război, pandemii și frica de viitor Anxietate cauzată de Inteligența Artificială. TOPUL țărilor în care noile tehnologii generează temeri profunde

Peste 70% dintre români vor unirea cu Moldova, dar o treime nu crede că se va realiza vreodată

Dacă mâine s-ar organiza un referendum pentru unirea României cu Republica Moldova, 7 din 10 români ar vota „DA”, arată dateșe sondajului de opinie „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” realizat în cadrul proiectului „Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”. Totuși, mai bine de o treime dintre români nu cred că acest deziderat se va realiza vreodată. Remus Ștefureac: „Existența unui realism pronunțat” Remus Ștefureac, director INSCOP Research, declară că „tema unirii Republicii Moldova cu România pare să fi depășit zona nostalgiei istorice și să se fi transformat într-un reper identitar larg acceptat în societatea românească. Pentru majoritatea românilor, relația cu Republica Moldova nu mai este percepută strict în termeni diplomatici sau geopolitici, ci ca o relație între comunități considerate parte a aceluiași spațiu cultural și istoric”. „Pe de altă parte, datele arată și existența unui realism pronunțat: românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta se poate produce rapid. Diferența dintre sprijinul emoțional și percepția asupra fezabilității politice sugerează că unirea funcționează astăzi mai degrabă ca un orizont de aspirație națională, decât ca un obiectiv politic imediat. În același timp, susținerea unirii începe să fie redefinită nu doar prin argumente exclusiv istorice, ci tot mai mult prin argumente de securitate, apartenență europeană și stabilitate regională. Astfel, unirea nu mai apare doar ca o recuperare a trecutului, ci și ca o posibilă soluție strategică pentru viitor. Această schimbare de paradigmă poate crește relevanța politică a temei în anii următori”, mai afirmă Remus Ștefureac. Referendum pentru unirea cu Republica Moldova Dacă mâine s-ar realiza un referendum pentru unirea cu Republica Moldova, 71,9% dintre români spun că ar vota „DA”, în timp ce 21,4% susțin că ar vota „NU”. Doar 2,1% nu sunt hotărâți, 3,2% nu ar merge la vot, iar 1,4% nu știu sau nu răspund. În privința orizontului de timp acordat unirii, 8,4% dintre români consideră că se va realiza în următorii 3 ani, 13,3% – în următorii 5 ani, iar 29,3% – în următorii 10 ani sau mai mult. Pe de altă parte, 34,7% cred că acest lucru nu se va întâmpla niciodată. 13,7% nu știu, iar 0,6% nu răspund. Bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare cred în procente mai ridicate decât media că unirea Republicii Moldova cu România se va realiza în următorii 10 ani sau mai mult. Femeile, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat sunt de părere într-o proporție mai mare decât restul populației că unirea dintre Republica Moldova și România nu se va realiza niciodată. În același sondaj, 67,6% dintre respondenți consideră că unirea cu Republica Moldova este o datorie istorică, în timp ce 26,4% sunt de părere contrarie. 6,1% nu știu sau nu răspund. Moldoveni sau români În privința identității locuitorilor din Republica Moldova, 70,6% dintre participanții la sondaj sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”, în timp ce 25,5% consideră că „Locuitorii din Republica Moldova sunt un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”. 3,9% nu știu sau nu răspund. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR: „Când AUR va ajunge la putere, reunirea României cu Republica Moldova va fi pe masă” Maia Sandu afirmă că în Republica Moldova nu există sprijin majoritar pentru unirea cu România: „Mergem strict după decizia cetățenilor” Tăriceanu, supărat pe autoritățile din Republica Moldova: ”Fug ca dracu de tămâie de Unirea cu România”

Câți români au drept de vot, dacă s-ar organiza alegeri anticipate. AEP anunță cifrele oficiale, de la începutul lui mai 2026

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 30 aprilie este de 19.026.518. Potrivit datelor anunțate de Autoritatea Electorală Permanentă, sunt cu 2.295 mai puțini față de 31 martie. Explicația este următoarea: au fost mai multe decese decât români care au împlinit vârsta de 18 ani. Potrivit AEP, la data de 31 martie 2026 cand înscriși în Registrul electoral 19.028.813 alegători români. La 30 aprilie, sunt 19.026.518, cu 2295 mai puțini. Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia, transmite AEP. Ce radieri s-au operat în Registrul electoral AEP precizează că, în perioada 1 aprilie 2026 – 30 aprilie 2026, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 20.390 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, iar 165 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție. Un număr de 80 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 1 aprilie 2026 – 30 aprilie 2026 este de 17.713, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor (DGEP). Datele importate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) relevă că au intrat în evidențe 467 de alegători noi. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 17.974.239 au domiciliul sau reședința în țară, iar 1.052.279 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS. Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare. Registrul electoral este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Consultări la Cotroceni: Nicușor Dan începe de astăzi negocierile informale cu liderii partidelor care au fost la guvernare – SURSE PNL anunță că se retrage în opoziție și provoacă PSD și AUR să guverneze împreună Viorel Cataramă: „Pentru PNL, problema care se pune este nu dacă va fi schimbat actualul președinte, ci cu cine”

MAE: Patru români se află la bordul unei nave sechestrate de Iran

„Ambasada României în Republica Islamică Iran are în atenție situația a patru cetățeni români, aflați la bordul navei MSC Francesca, care este în prezent sechestrată de către autoritățile iraniene”, se arată în informarea emisă de Ministerul Afacerilor Externe.  Potrivit ambasadei României de la Teheran, cetățenii români sunt în siguranță, iar diplomații se află în contact cu autoritățile iraniene și diplomați europeni.  „Ambasada a întreprins demersuri pe lângă autoritățile competente locale care au transmis că cei patru cetățeni se află în siguranță și în stare bună de sănătate. Reprezentanții Ambasadei României la Teheran continuă să monitorizeze situaţia şi sunt în contact cu autoritățile iraniene, cu omologii europeni, precum și cu partenerii din Muntenegru, fiind pregătiţi să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor”, notează MAE.  MAE anunță că nu au fost înregistrate solicitări de asistență consulară în legătură cu acest caz. reamintește cetățenilor români aflați în situații de urgență pe teritoriul Iranului că pot apela numărul de urgență al Ambasadei României la Teheran (+98 21 77647570).  Nava a fost capturată miercurea trecută pentru încălcări ale legislației maritime, anunțau autoritățile de la Teheran. Mișcarea Iranului a venit după ce președintele Trump a suspendat atacurile pe termen nelimitat, fără ca negocierile de pace să dea semne de reluare. 

Localitatea din România în care nu există români. I se spune Ținutul Sfinților și funcționează ca stat în stat

Un sat ascuns între dealurile liniștite din inima județului Harghita pare desprins dintr-o altă epocă, iar românii nici nu știu de el. Nici nu prea au de unde, de fapt, căci acolo nu există… români. I se spune „Ținutul Sfinților” și funcționează ca „stat în stat”. Localitatea Misentea este mai cunoscută după denumirea în limba maghiară, Csíkmindszent. Populația, aproape în totalitate maghiară Vorbim despre una dintre puținele localități din România unde populația este aproape în totalitate maghiară (secui). Prezența românilor aici e ca și inexistentă. De fapt, statisticile oficiale arată că, la majoritatea recensămintelor, numărul românilor declarați în acest sat a fost zero sau extrem de redus, de ordinul unităților. Singurele excepții sunt persoanele ajunse aici prin căsătorie sau cu atribuții administrative temporare. În rest, comunitatea din Misentea este omogenă, adică limba, tradițiile și identitatea secuiască sunt păstrate cu rigoare. Traducerea din maghiară pentru satul Csíkmindszent ar fi „Toți Sfinții din Ciuc”. Numele nu a fost pus întâmplător. De fapt, această localitate se mândrește cu o puternică tradiție religioasă. Viața spirituală gravitează în jurul bisericii romano-catolice, un monument istoric care domină satul. Misentea a fost menționat documentar prima dată în anul 1332, sub numele latin „Omnes sancti” („Toți sfinții”). Este o referire directă la sărbătoarea Tuturor Sfinților, celebrată la data de 1 noiembrie în calendarul romano-catolic. De ce un „stat în stat” Pentru că satul este relativ izolat, aici locuitorii sunt, practic, un „stat în stat”. Iar din cauza faptului ca Misentea nu a fost o zonă de tranzit majoră și nici nu a cunoscut industrializarea din perioada comunistă, traditiile s-au conservat foarte bine. Astfel, ritmul vieții a rămas aproape neschimbat. Obiceiurile agricole, sărbătorile religioase și viața comunitară se desfășoară și astăzi după reguli transmise din generație în generație. Cine vizitează acest sat descoperă o comunitate care și-a păstrat structura socială și limba intacte. Acesta e  motivul pentru care, deseori, localitatea este descrisă drept un „stat în stat”. Nu e vorba de înțelesul administrativ, ci cultural. Comunitatea secuiască de aici funcționează ca o entitate bine închegată, cu propriile reguli, valori și tradiții. Într-o lume în care globalizarea uniformizează tot mai mult comunitățile, Misentea este exemplul rar de conservare a identității locale. Nu a fost absorbită de influențe externe și a demonstrat că tradițiile pot supraviețui dacă sunt asumate și transmise cu consecvență. RECOMANDAREA AUTORULUI: Grindeanu explică de ce a ieşit din sală la Congresul UDMR, când a fost intonat imnul Ținutului Secuiesc: Există un singur IMN OFICIAL, cel al României Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul Ungariei după ce un înalt oficial de la Budapesta a afirmat că „România îngrădește arborarea steagului secuiesc”

Ne rărim. Câți români au plecat din țară de la Revoluție

Vreo 4 milioane de români ar fi plecat din țară după Revoluție. Datele sunt aproximative. Pe de o parte este migrația, pe de altă parte este vorba de raportul natalitate/mortalitate. În exil, români procrează mai eficient, pe principiul, ai mâncare, faci copii. „Ubi bene, ibi patria”. Sunt orașe din Europa în care  trăiesc mai mulți români  decât la Mizil. Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani, marjă în care migrația externă a avut o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată în februarie, de către președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei. România se numără printre țările cu cel mai accentuat declin demografic din lume în ultimii 25 de ani. Populația a scăzut cu 16,1% din 2000 până în 2025, ceea ce plasează țara pe locul 176 din 183 la nivel global, potrivit datelor FMI, preia ProTV Europa de Est, contracție demografică Tendința reflectă un fenomen mai ampl la nivelul Europei de Est, unde cele mai abrupte scăderi de populație sunt concentrate. Ucraina înregistrează cel mai sever declin (-32,5%), urmată de Bulgaria (-23,2%), Letonia (-21,6%), Lituania (-17,5%) și Republica Moldova (-18,8%). În acest context regional, România se înscrie în același tipar de contracție demografică, notează Visual Capitalist. Nu este luată în calcul Rusia. Datele arată că, în ultimele două decenii și jumătate, evoluția populației la nivel global s-a împărțit în două direcții distincte: pe de o parte, state cu creșteri accelerate, pe de altă parte, țări aflate în declin constant. Aproape una din șapte țări a pierdut populație în această perioadă. Zona arabă și Africa subsahariană își refac șeptelul La polul opus, cele mai rapide creșteri sunt concentrate într-un număr restrâns de state, în special din zona Golfului și din Africa subsahariană. Qatar conduce detașat clasamentul, cu o creștere de peste 400% a populației față de anul 2000. Alte state din Golf au înregistrat, de asemenea, avansuri semnificative: Emiratele Arabe Unite (+249,7%), Bahrain (+153,9%), Kuweit (+139,1%), Oman (+129,1%) și Arabia Saudită (+98,5%). În afara acestei regiuni, mai multe state africane au consemnat creșteri puternice, între care Guineea Ecuatorială (+166,6%), Niger (+157,0%), Angola (+139,7%) și Ciad (+126,9%). SUA, India și China pe trend crescător-moderat În cazul marilor economii ale lumii, creșterea populației a fost mai moderată. India a înregistrat un avans de 38,4%, Statele Unite de 21%, China de 10,9%, iar Brazilia de 22,1%. Canada și Australia au avut ritmuri mai ridicate, de 35,6%, respectiv 44,9%. Per ansamblu, harta evoluției populației între 2000 și 2025 evidențiază un contrast puternic: expansiune accelerată în statele cu migrație intensă sau demografie tânără și declin susținut în Europa de Est, regiune din care face parte și România. Europa, în mare mișcare Populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane, în 35 de ani, marjă în care migrația externă a avut o contribuție de 63%, iar sporul natural negativ de 37%, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată în februarie, de către președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei. Potrivit sursei citate, în prezent, populația Uniunii Europene (UE) include aproximativ 43 de milioane de persoane care trăiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu, fie aceasta din UE sau din afara spațiului comunitar, după cum relevă datele Eurostat din 2025. „Acest număr reprezintă circa 10% din populația rezidentă a Uniunii Europene. Dintre cele 43 de milioane de persoane, 32,6% (aproximativ 14 milioane) au domiciliul într-un alt stat membru al UE, în timp ce 67,4% (circa 29 de milioane) provin din țări din afara Uniunii. La polul opus se situează statele cu ponderi reduse ale acestei categorii de populație, printre care se numără România, alături de Polonia și Slovacia, fiecare înregistrând valori de aproximativ 1%. Este de remarcat faptul că atât România, cât și Polonia se numără printre țările cu unele dintre cele mai ridicate fluxuri anuale de migrație externă, precum și cu stocuri importante de emigranți la nivel european”, precizează Andrei. În ceea ce privește România, datele centralizate de INS arată că, în perioada 1990 – 2024, peste 808.000 de persoane au emigrat definitiv din țară, în timp ce 646.000 de persoane și-au stabilit domiciliul în România. Recomandarea autorului: Diaspora nu mai face bani ca înainte. Cât timp durează acum să poți să îți permiți o casă în România

Euriborul crește pe fondul războiului din Iran. Ce efect are pentru românii cu credite ipotecare

Tensiunile generate de conflictul din Iran încep să se reflecte în piețele financiare, iar unul dintre indicatorii care reacționează rapid este Euribor, arată Mediafax. Creșterea acestuia ar putea influența costul creditelor în euro și ar putea alimenta temerile privind o nouă perioadă de dobânzi ridicate. Indicatorul, care reflectă dobânda la care băncile din zona euro se împrumută între ele, a încheiat săptămâna cu o rată zilnică de aproximativ 2,522 %, după mai multe sesiuni consecutive de creștere. Piețele reacționează la evenimentele din Orientul Mijlociu Creșterea vine într-un context marcat de volatilitate pe piețele internaționale, alimentată de scumpirea energiei și de temerile legate de inflație. Potrivit analiștilor financiari, evoluția Euribor reflectă reacția anticipată a piețelor la posibilitatea unor întreruperi în aprovizionarea globală cu energie. O creștere puternică a prețurilor la energie ar putea duce la accelerarea inflației și ar putea determina Banca Centrală Europeană să mențină sau chiar să majoreze dobânzile. Totuși, experții spun că, dacă tensiunile din Orientul Mijlociu nu se vor amplifica, indicatorul ar putea reveni la intervalul din ultimele luni. Unele estimări indică pentru 2026 un nivel al Euriborului situat aproximativ între 2% și 2,4%, în absența unui șoc energetic major. În România, majoritatea creditelor ipotecare în lei sunt calculate în funcție de indicatori precum IRCC sau ROBOR. Totuși, Euriborul rămâne relevant pentru creditele în euro. Potrivit datelor din sistemul bancar, peste 114.000 de credite ipotecare în euro sunt legate de evoluția acestui indicator. Efectul creșterii Euribor Astfel, o creștere a Euriborului se poate reflecta în rate mai mari pentru persoanele care au împrumuturi cu dobândă variabilă în moneda europeană. În același timp, evoluția dobânzilor din zona euro influențează indirect și costurile de finanțare pentru bănci, ceea ce poate afecta nivelul dobânzilor pentru creditele noi. Creșterea Euriborului arată cât de rapid pot reacționa piețele la tensiunile internaționale. Conflictul din Orientul Mijlociu, scumpirea energiei și riscurile privind inflația sunt factori care pot influența deciziile de politică monetară în Europa. Pentru consumatori, aceste evoluții se traduc printr-o perioadă de incertitudine în privința costului creditelor și a dobânzilor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cumperi un apartament „prin bancă”, plătești triplu în România. Țara noastră are cele mai mari dobânzi din Europa. Care este situația în Bulgaria, Ungaria sau Grecia. Date oficiale de la bănci Dobânzile sar în aer începând de astăzi. Indicele IRCC crește la un maxim istoric. Automat, explodează și RATELE românilor. Cu cât, vezi calculele Piața imobiliară a României în 2026, sub presiunea fiscală și economică. Lecția bulgară: Piața imobiliară de la Sofia este în plină expansiune, prețurile au crescut cu 156% în ultimii 10 ani

Bolojan anunță că alți peste 460 de români au ajuns la București din Orientul Mijlociu

Șeful Guvernului anunță că luni dimineața au ajuns la București 273 de cetățeni români, cu două zboruri de la Muscat – Oman, operate în cadrul mecanismului RescUE. Transportul cetățenilor români de la Dubai la Muscat a fost organizat cu 9 autocare de către consulatul român din Emiratele Arabe Unite. De asemenea, din Arabia Saudită a ajuns luni la București un zbor asistat, cu 191 de cetățeni români evacuați de la Doha. Ilie Bolojan anunță că, în a doua parte a săptămânii, va mai fi organizat cel puțin încă un zbor din Muscat, în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă, destinat cetățenilor români din categorii vulnerabile. Șeful Guvernului a mulțumit autorităților din Emiratele Arabe Unite pentru că au deschis culoare de zbor pentru două curse zilnice Fly Dubai către România: „Cele operate azi au adus la București 164 de cetățeni români, alături de cetățeni din alte state UE. Potrivit informațiilor din acest moment, există bilete disponibile pentru curse similare în următoarele zile”. „De la terminalul secundar al aeroportului Dubai sunt operate curse ale mai multor companii aeriene care îi aduc în țară pe turiștii români transportați în Emiratele Unite prin agențiile de turism. Port discuții cu reprezentanții acelor companii care nu și-au îndeplinit încă această obligație”, adaugă premierul. El spune că prioritatea absolută este aducerea acasă, în siguranță, a românilor prin zboruri asistate, comerciale sau prin intermediul Mecanismului European. „După ce acest obiectiv esențial va fi îndeplinit, vom face o analiză aprofundată a felului în care a fost organizată și a decurs operațiunea de repatriere a cetățenilor români, astfel încât, dacă vor mai fi astfel de crize, statul român să se bazeze pe lecțiile acestei experiențe dificile”, mai spune Bolojan.

România a solicitat activarea Mecanismului european rescEU. Câți conaționali au fost aduși în țară

România, prin Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul MAI, a solicitat activarea Mecanismului european rescEU pentru repatrierea cetățenilor români aflați în Orientul Mijlociu, a anunțat, luni, 9 martie, Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit MAE, România este prima țară care solicită activarea mecanismului european rescEU de la crearea acestuia în 2019, pentru repatrieri. Ruta Muscat-București, activă Două zboruri de evacuare a cetățenilor români pe ruta Muscat (Oman) – București au aterizat în țară luni dimineață. Costurile zborurilor rescEU sunt acoperite integral de Uniunea Europeană. Cele două zboruri, operate de compania aeriană poloneză LOT, desemnată să asigure capacitatea de zbor a Mecanismului de Protecție Civilă al UE, au avut la bord 273 cetățeni români afectați de criza de securitate din Orientul Mijlociu, precizează MAE. Este vorba despre cetățeni români aflați în atenția Consulatului General al României în Dubai și a Ambasadei României de la Abu Dhabi, aparținând categoriilor prioritare pentru evacuare (copii, cazuri medicale și femei gravide). La bordul celor două zboruri s-au aflat și 83 de cetățeni eligibili din statele membre UE și statele terțe participante la Mecanismul de Protecție Civilă al UE. Transportul pe cale rutieră până la Muscat a fost asigurat de MAE pentru persoanele evacuate, iar acestea au fost în grija Consulatului României la Dubai și a Ambasadei României la Abu Dhabi, autocarele fiind însoțite de o echipă consulară mobilă pe întregul traseu, informează MAE într-un comunicat. Transportul rutier va fi decontat de Comisia Europeană în cuantum de până la 75%. De asemenea, Ambasada României la Muscat a asigurat preluarea și coordonarea cetățenilor români până la îmbarcarea acestora în aeronave, împreună și cu echipa consulară mobilă a Unității de Reacție Rapidă a Celulei de Criză a MAE. Ambasada României la Abu Dhabi și Delegația UE la Riad acreditată și pentru Oman au întreprins toate demersurile necesare pe lângă autoritățile din Emirate pentru trecerea la punctul de trecere a frontierei dinspre EAU către Oman. Ce este RescEU RescEU este o rezervă strategică de capacități și stocuri europene de răspuns în caz de dezastre, finanțată integral de UE. Aceasta cuprinde o flotă de avioane și elicoptere de stingere a incendiilor, un avion medical de evacuare și rezerve de materiale esențiale, cum ar fi spitale de campanie, mijloace de transport, energie și articole de adăpostire, materiale medicale esențiale și echipamente necesare pentru a răspunde în caz de urgențe de natură chimică, biologică, radiologică și nucleară (CBRN). În caz de dezastru, UE este pregătită să răspundă. Toate țările pot conta pe un sprijin rapid și coordonat. Țara afectată activează mecanismul de protecție civilă al UE. UE analizează situația și coordonează resursele necesare. Rezervele rescEU sunt găzduite în locații strategice din 22 de state membre ale Uniunii Europene și state participante, iar capacitățile sunt finanțate integral de Uniunea Europeană, care acoperă costurile de achiziție, operare și întreținere, potrivit MAE. Resursele provenind din rezerva rescEU a UE și ofertele din partea statelor membre sunt identificate și mobilizate urgent. De la avioane de stingere a incendiilor și materiale medicale la echipamente energetice și echipe de experți, ajutorul ajunge acolo unde este cel mai mult nevoie de el. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lupte în Orient, ziua 10. Gardienii Revoluției îi jură credință lui Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului/Bahrainul, bombardat puternic Victor Ponta, reacție de ultimă oră în scandalul momentului: Propaganda USR a aruncat cu ură în cei care au mers în vacanțe în Orient / Influencerii USR merg în Maldive

Guvernul anunță că mai mulți români din Israel vor fi aduși luni seara în țară

Potrivit unui comunicat al Guvernului, luni seara vor ajunge la București cetățeni români din Statul Israel, la bordul a două aeronave care vin din Egipt, țară care are deschis spațiul aerian. Până în Egipt, românii au fost transportați pe cale terestră cu sprijinul statului român. În perioada următoare, vor fi organizate alte zboruri pentru aducerea în țară, în siguranță, a pelerinilor și cetățenilor români aflați în Israel, care au solicitat sprijin consular. De asemenea, autoritățile române pregătesc repatrierea cetățenilor români aflați în alte state din Orientul Mijlociu afectate de război. Prioritate vor avea copiii și cazurile medicale. În acest scop, luni, reprezentanții ministerelor Transporturilor și de Externe se vor întâlni cu reprezentanții companiilor aeriene pentru organizarea aducerii în țară a cetățenilor români din statele afectate de război, atunci când repatrierea va fi posibilă în condiții de siguranță. Tot luni, reprezentanții ministerelor Economiei și de Externe se întâlnesc cu agențiile de turism, prin intermediul cărora cetățenii români au ajuns în zona afectată de conflict, în calitate de turiști. Potrivit Guvernului, România va activa, alături de alte state membre ale Uniunii Europene, mecanismul civil european pentru repatrierea cetățenilor români. Autoritățile române, prin serviciile consulare, vor rămâne în contact permanent cu cetățenii români din țările afectate de războiul din Orientul Mijlociu. La Guvern a avut loc luni o ședință convocată de premierului Ilie Bolojan la care s-a discutat despre situația românilor din zona de conflict din Orientul Mijlociu.