Mihai Fifor, după discursul Maiei Sandu: Securitatea României nu începe și nu se termină la Prut
Mihai Fifor susține că discursul Maiei Sandu evidențiază noul rol pe care Republica Moldova dorește să îl aibă în securitatea Europei. Deputatul PSD consideră că țara vecină poate contribui activ la stabilitatea regiunii, iar România trebuie să țină cont de această perspectivă în propria strategie de securitate. „Un stat mic, cu resurse limitate, expus permanent presiunilor geopolitice și agresiunii hibride rusești, nu este condamnat să rămână doar un consumator de securitate. Poate deveni, prin poziția sa geografică, reziliența instituțională și capacitatea de a contribui la stabilitatea vecinătății, un furnizor de securitate regională”, a scris Mihai Fifor vineri, pe rețelele sociale. Stabilitatea Republicii Moldova, esențială pentru securitatea României Deputatul PSD a atras atenția asupra poziției geografice a Republicii Moldova, care are aproximativ 1.200 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina. Potrivit social-democratului, „o Republică Moldova stabilă permite Ucrainei să își concentreze resursele militare împotriva agresiunii rusești”. În același timp, „un stat moldovean destabilizat sau adus sub controlul Moscovei ar vulnerabiliza regiunea Odesa și ar modifica profund configurația strategică a flancului estic euroatlantic”. Fifor amintește și situația din Transnistria, unde prezența militară rusă și depozitele de muniții de la Cobasna reprezintă vulnerabilități care pot fi exploatate de Moscova. „Republica Moldova nu mai trebuie privită exclusiv ca un stat vecin pe care România îl sprijină, ci ca un partener strategic a cărui reziliență contribuie direct la propria noastră securitate”, susține deputatul PSD. Fifor: România trebuie să învețe din experiența Chișinăului Mihai Fifor atrage atenția că Rusia folosește interferențele electorale, finanțarea ilicită, manipularea informațională și atacurile cibernetice pentru a slăbi instituțiile Republicii Moldova. El consideră că experiența Chișinăului în combaterea acestor amenințări poate fi utilă României și statelor din Balcanii de Vest. „Experiența acumulată de Chișinău în contracararea acestor operațiuni oferă un model valoros de bune practici pentru întreaga regiune, inclusiv pentru România și Balcanii de Vest, unde vulnerabilități similare pot fi exploatate prin instrumente de influență externă”, a scris deputatul PSD. Fifor susține că România trebuie să își construiască propria strategie de securitate, ținând cont de evoluțiile din Republica Moldova, Ucraina și regiunea Mării Negre: „Apartenența la NATO și Uniunea Europeană oferă României garanții și instrumente fundamentale, dar nu substituie necesitatea unei viziuni proprii asupra regiunii. Securitatea României nu începe și nu se termină la Prut, iar rolul său nu poate fi redus la cel de susținător al parcursului european al Republicii Moldova”. „Întrebarea este dacă Bucureștiul are viziunea, voința și capacitatea de a-și asuma rolul care îi revine în noua arhitectură de securitate regională”, a subliniat deputatul PSD, explicând că poziția geografică a României nu este suficientă pentru a-i asigura influența în regiune, aceasta depinzând de politica și deciziile statului. Maia Sandu, despre amenințările Rusiei și securitatea Republicii Moldova În discursul susținut la Moldova Security Forum, Maia Sandu a atras atenția că securitatea Republicii Moldova este strâns legată de cea a Ucrainei și a României. Președinta a explicat că o eventuală destabilizare a țării sale de către Rusia ar crea noi amenințări pentru Odesa, aducând presiunile Moscovei mai aproape de granițele României. Șefa statului a vorbit și despre încercările Rusiei de a influența alegerile, despre manipularea informațiilor și atacurile cibernetice. Maia Sandu consideră că Republica Moldova poate contribui la securitatea Europei prin experiența acumulată în combaterea acestor amenințări. „Moldova este astăzi un furnizor de securitate. În familia europeană, vom fi un furnizor de securitate și mai puternic”, a transmis Maia Sandu, referindu-se la importanța aderării la Uniunea Europeană. În cadrul aceluiași eveniment, președinta Republicii Moldova a readus în discuție posibilitatea unirii cu România. Maia Sandu a declarat că susține această variantă, deoarece consideră că ar oferi țării sale mai multă securitate, dar a precizat că o asemenea decizie necesită sprijinul majorității populației.
Sorin Grindeanu, despre situația din România: Îngrijorător e un termen soft
Întrebat cum ar descrie, într-un cuvânt, situația reală a României, Grindeanu a răspuns: „Un cuvânt ar fi îngrijorător”. „Dincolo de situația îngrijorătoare, și s-ar putea să fie un cuvânt soft, dar prefer să-l folosesc pe acesta, cred că trebuie să dăm dovadă de responsabilitate cu toții”, a declarat liderul PSD, joi, la Antena 3 CNN. Grindeanu spune că i-a recomandat premierului desemnat Luca Niculescu ca, indiferent dacă PSD va face sau nu parte din viitorul Guvern, Executivul să prezinte Parlamentului, în primele două-trei săptămâni de la învestire, situația fiscală actualizată. „Românii trebuie să știe” „Eu cred în acest moment că românii trebuie să știe în ce situație exactă ne aflăm”, a afirmat Grindeanu. El a invocat situația lucrărilor executate și nefacturate din construcții, despre care spune că ar avea o valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, precum și necesarul suplimentar de fonduri pentru rectificarea bugetară. „La rectificarea bugetară, absolut obligatorie pentru funcționarea statului, și aici mă refer la spitale, la partea de sănătate, administrație și așa mai departe, eu estimez că mai e nevoie de un necesar de 10-12 miliarde de euro”, a spus liderul PSD. Grindeanu a adăugat că bugetul a fost construit pe o creștere economică de 1,2%, în timp ce, potrivit lui, estimarea Băncii Mondiale este de minus 0,7%. „Guvernul să spună exact în ce situație a luat România în Parlament, transparent, încât românii să fie conștienți de această situație pe care o consider îngrijorătoare. De aici plecând, cred că trebuie să dezvoltăm politici publice care să ducă la relansare economică”, a afirmat Grindeanu. Liderul PSD face apel la responsabilitate din partea tuturor partidelor, indiferent dacă se află la guvernare sau în opoziție. „În acest moment, nu mai contează cu stânga și cu dreapta sau cu suveranist. (…) Fie că în acest moment suntem în opoziție, cum e PSD-ul, sau se află la guvernare, cum e PNL, USR și UDMR. Hai să dăm dovadă de responsabilitate”, a transmis Grindeanu.
După 15 ani în Italia, Sorin și Eniko s-au întors în România și au luat-o de la capăt. Afacerea cu care au dat lovitura în satul Grindeni
Sorin și Eniko, un cuplu plecat în Italia mai bine de 15 ani, s-au întors în Rom.ânia și au luat-o de la capăt. Au deschis o afacere de familie în satul Grindeni cu care au dat lovitura și au pus pe picioare un punct gastronomic local. Cuplul a petrecut mai bine de 15 ani în Italia, în încercarea de a-și construi un viitor mai bun. El a lucrat în construcții, iar ea într-un restaurant. În urmă cu 11 ani, cei doi au decis să se întoarcă în România, în satul Grindeni, și să își deschidă propria afacere de familie. De asemenea, cuplul promovează tradițiile și obiceiurile zonei prin festivaluri, relatează Antena 3 CNN. Loading … Sorin și Eniko organizează, printre altele, Festivalul Lalelei Petrițe și Festivalul dedicat zacuscăi și silvoizului de Grindeni. Ajuns deja la cea de-a patra ediție, cel de-al doilea eveniment aduce în prim-plan preparatele tradiționale și obiceiurile locale. Magiunul de Grindeni, gustul care a cucerit festivalul Vedeta festivalului este magiunul de Grindeni, un preparat specific zonei, gătit lent, cu multă răbdare, la foc de lemn. Magiunul este gata doar când trece testul lingurii. Mai exact, când lingura rămâne înfiptă în el. „Procesul e foarte lent, de lungă durată. Începe undeva înainte cu o zi și coacerea merge undeva la 20 de ore. Deci e foarte lent, la foc de lemne, încet și tot timpul amestecat, să nu se prindă de ceaun”, a declarat Eniko, în cadrul emisiunii „Agricool”, de la Antena 3 CNN. De asemenea, cuplul se ocupă și cu cultivarea legumelor. Cei doi folosesc produse locale pentru preparatele lor și încearcă să sprijine comunitatea din care fac parte. În plus, aceștia își propun ca prin festivalurile organizate să adune donații pentru copiii care provin din familii defavorizate.
Premieră medicală la București: România realizează prima protezare transcateter a valvei tricuspide din Europa Centrală și de Sud-Est
O echipă de medici de la Spitalul Clinic de Urgență București a realizat prima protezare ortotopică transcateter a valvei tricuspide. Intervenția minim invazivă a fost efectuată la un pacient în vârstă de 65 de ani, diagnosticat cu insuficiență tricuspidiană severă, pentru care operația clasică pe cord deschis prezenta un risc ridicat. Procedura a fost realizată pe 25 septembrie 2026, în Clinica de Chirurgie Cardiovasculară, echipa fiind coordonată de Prof. Univ. Dr. Habil. Horațiu Moldovan, potrivit csid.ro. În locul unei intervenții chirurgicale clasice, medicii au introdus prin vena jugulară o proteză valvulară biologică, pe care au ghidat-o până la nivelul inimii și au implantat-o în poziția valvei tricuspide afectate. Prof. Univ. Dr. Habil. Horațiu Moldovan: „Un progres medical care încununează peste 20 de ani de cercetare medicală” Potrivit reprezentanților spitalului, intervenția s-a încheiat cu succes, iar pacientul a avut o evoluție favorabilă sub supraveghere medicală. „Protezarea cu valvă tricuspidă transcateter oferă o nouă șansă pacienților cu insuficiență tricuspidiană severă pentru care intervenția chirurgicală nu este recomandată. Acest progres medical încununează peste douăzeci de ani de cercetare medicală”, a declarat Prof. Univ. Dr. Habil. Horațiu Moldovan. O alternativă pentru pacienții cu risc ridicat la operația pe cord deschis Procedura este destinată în special pacienților cu insuficiență tricuspidiană severă și simptomatică pentru care intervenția chirurgicală convențională implică riscuri prea mari. Spre deosebire de operația clasică, tehnica transcateter nu presupune deschiderea toracelui. Proteza utilizată, LuX-Valve Plus, este o valvă biologică destinată implantării transcateter. Dispozitivul a primit certificarea europeană în vara acestui an, iar, potrivit echipei medicale, România este prima țară din Europa Centrală și de Est în care această tehnologie a fost utilizată după autorizare. „Realizarea primului implant de valvă tricuspidă cu abord jugular din Europa Centrală și de Est aici, la Spitalul Clinic de Urgență din București, confirmă, încă o dată, nivelul ridicat al cardiologiei din România”, a declarat Meshal Alsaeed, director regional al Jenscare International, compania producătoare a protezei. Ce este insuficiența tricuspidiană Valva tricuspidă se află între atriul drept și ventriculul drept și permite circulația sângelui într-un singur sens. În cazul insuficienței tricuspidiene, valva nu se închide corespunzător, iar o parte din sânge se întoarce în atriul drept atunci când ventriculul se contractă. În formele severe, afecțiunea poate suprasolicita partea dreaptă a inimii și poate duce la insuficiență cardiacă dreaptă. Printre simptome se numără oboseala, dificultățile de respirație, umflarea picioarelor, acumularea de lichid în abdomen și afectarea ficatului. În cazul procedurii realizate la București, proteza a fost introdusă prin vena jugulară și ghidată până la inimă. Odată poziționată, aceasta a fost implantată la nivelul valvei tricuspide bolnave, preluând funcția acesteia. Intervenția necesită o echipă multidisciplinară Medicii subliniază că astfel de proceduri presupun colaborarea mai multor specialități, de la chirurgia cardiovasculară și cardiologia intervențională până la imagistică cardiovasculară și terapie intensivă. „Nu poți face performanță, mai ales când te joci cu cordul pacientului sau cu vasele importante ale pacientului, de unul singur. Pentru asta avem nevoie de echipe multidisciplinare”, a transmis Prof. Dr. Răzvan Ene, director medical al Spitalului Clinic de Urgență București. Nu este o alternativă automată. Pacienții sunt aleși individual Alegerea pacienților pentru această procedură se face individual, pe baza unei evaluări clinice și imagistice complexe. Noua tehnică nu reprezintă o alternativă automată la chirurgia clasică pentru toate persoanele cu insuficiență tricuspidiană. Pacientul de 65 de ani fusese evaluat anterior, iar operația convențională fusese considerată cu risc ridicat. După investigațiile necesare și evaluarea eligibilității pentru noua tehnologie, acesta a fost selectat pentru implantarea transcateter. La câteva zile după intervenție, pacientul declara că se simte bine Clinica de Chirurgie Cardiovasculară a Spitalului Clinic de Urgență București realizează anual aproximativ 1.000 de intervenții cardiovasculare complexe, proceduri cardiostructurale și endovasculare. Activitatea include tratamentul bolilor coronariene, valvulare și aortice, precum și transplant cardiac și asistență ventriculară mecanică. Prima protezare transcateter ortotopică a valvei tricuspide realizată în România extinde astfel utilizarea tehnicilor minim invazive către pacienții cu forme severe ale bolii pentru care opțiunile chirurgicale convenționale sunt limitate.
Mureșan: Prioritățile României trebuie să se regăsească în viitorul buget al Uniunii Europene
El susține că prioritățile promovate de Parlamentul European coincid și cu interesele României. Mureșan a precizat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că a apărat în plenul Parlamentului European poziția instituției privind viitorul buget multianual al Uniunii. Agricultură, școli, spitale și drumuri Europarlamentarul a enumerat agricultura și politica de coeziune printre domeniile care trebuie să beneficieze de investiții europene. „Am spus că trebuie să investim în: sprijinirea fermierilor și dezvoltarea agriculturii; dezvoltarea regiunilor și în politica de coeziune: adică școli, spitale, drumuri, dar și în: întărirea securității; întărirea economiei; inovare, digitalizare”, a transmis Siegfried Mureșan. Politica de coeziune reprezintă una dintre principalele componente ale finanțărilor europene pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, iar pentru România fondurile europene alocate acestui domeniu constituie o sursă importantă de finanțare a investițiilor publice. Mureșan susține că domeniile promovate de Parlamentul European corespund atât obiectivelor urmărite de România, cât și priorităților generale ale Uniunii. „Vedem că acestea sunt prioritățile României privind bugetul Uniunii Europene, dar sunt și prioritățile Uniunii în ansamblu”, a afirmat europarlamentarul. Mureșan: Poziția Parlamentului va fi apărată în negocieri Potrivit acestuia, Parlamentul European intenționează să își mențină poziția în negocierile privind viitorul cadru bugetar. „De aceea, considerăm că poziția Parlamentului răspunde nevoilor oamenilor și o vom apăra în negocierile finale din aceste săptămâni”, a transmis Siegfried Mureșan. Europarlamentarul a făcut totodată apel la Consiliu să ajungă la o poziție comună, astfel încât negocierile să poată avansa. „Așteptăm ca și Consiliul să adopte o poziție comună pentru ca negocierile să înceapă, iar bugetul să fie adoptat la timp și banii să ajungă la beneficiari”, a precizat Mureșan.
Nicușor Dan, mesaj cu prilejul Zilei Unității Germane: România și Germania au dezvoltat o relație extrem de puternică
Ambasada Germaniei la București a organizat luni seară o recepție cu prilejul Zilei Unității Germane, care marchează reunificarea țării la 3 octombrie 1990. „Regret că nu pot să fiu fizic în această seară alături de dumneavoastră pentru a celebra Ziua Unității Germane. Este însă o bucurie și o onoare să vă transmit prin acest mesaj cele mai calde urări cu prilejul acestei sărbători importante”, a transmis Nicușor Dan. Nicușor Dan: Reunificarea Germaniei a schimbat cursul Europei Președintele a amintit că în acest an s-au împlinit 36 de ani de la reunificarea Germaniei, pe care a descris-o drept un moment istoric care „a schimbat nu doar destinul Germaniei, ci și cursul întregii Europe”. „Pentru România, 3 octombrie 1990 are o semnificație aparte. Căderea zidului Berlinului, cu mai puțin de un an înainte, ne-a dat speranță într-un moment în care România se afla încă sub dictatura comunistă. La doar câteva săptămâni distanță, Revoluția Română avea să ne deschidă și nouă drumul către libertate. România și Germania au parcurs, fiecare în felul său, drumul dificil al transformării după comunism. Ne-a unit însă aceeași aspirație către libertate, către democrație și pace. Pe aceste valori s-a construit, după 1989, relația dintre țările noastre, care a devenit astăzi o prietenie strânsă și un parteneriat solid”, a spus Nicușor Dan. Șeful statului a subliniat rolul comunității românești din Germania, al minorității germane din România și al germanilor originari din România, despre care a spus că reprezintă „punți vii între societățile noastre”. Germania, principalul partener comercial al României Președintele a amintit și vizita sa la Berlin din iulie 2025 și discuțiile cu președintele german Frank-Walter Steinmeier și cancelarul Friedrich Merz. „Germania este azi principalul partener comercial al României, iar cooperarea noastră economică susține locuri de muncă, investiții și inovație”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a vorbit și despre cooperarea dintre România și Germania în plan european și în cadrul NATO „Împărtășim aceeași viziune asupra unei Europe mai sigure, mai competitive și mai unite. Suntem uniți în sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova și în susținerea consolidării securității europene, inclusiv în regiunea Mării Negre. Participarea Germaniei la misiunea NATO de poliție aeriană consolidată în România este un exemplu concret al solidarității și al angajamentului nostru comun. Pentru acest sprijin, doamnă ambasador, vă adresez sincere mulțumiri”, a declarat șeful statului. „România și Germania au dezvoltat o relație extrem de puternică, iar astăzi suntem pe deplin hotărâți să o aprofundăm, lucrând împreună pentru o Europa mai sigură, mai prosperă și mai unită. La mulți ani Germaniei, la mulți ani poporului german!”, a încheiat președintele.
OMS: Boli care refuză să dispară. Meningita, holera și ciuma continuă să ucidă în 2026
Meningita bacteriană continuă să afecteze în special țările din așa-numita „centură africană a meningitei”, o regiune care se întinde din Senegal până în Etiopia și în care epidemiile apar periodic. În 2025, 24 dintre cele 26 de țări din această regiune au raportat peste 20.000 de cazuri suspecte și aproape 1.000 de decese. În țările care au raportat date atât în 2024, cât și în 2025, numărul cazurilor a scăzut cu 5,9%, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Vaccinarea a redus însă puternic una dintre formele bolii. Din 2010, când a fost introdus vaccinul împotriva meningococului de tip A – una dintre bacteriile care pot provoca meningită –, cazurile asociate acestuia au scăzut cu peste 99% în rândul populațiilor vaccinate. În țările care au introdus vaccinul nu a mai fost confirmat niciun astfel de caz din 2017. Un vaccin mai nou, care protejează împotriva a cinci tipuri de meningococ, este introdus acum în regiune. Niger a devenit în 2025 prima țară care a desfășurat o campanie națională cu acest vaccin. România: 10 cazuri de meningită confirmate în 2026 În România, meningita meningococică este rară. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a raportat 35 de cazuri în 2025, dintre care unul s-a soldat cu deces. În 2026, până la cea mai recentă informare a instituției, au fost confirmate 10 cazuri. Aproape 8.000 de oameni au murit de holeră într-un singur an Holera poate fi prevenită și tratată, însă continuă să ucidă mii de oameni. Mai mult de unul din cinci decese raportate în 2025 s-a produs în afara unităților medicale, semn că mulți dintre bolnavi nu au ajuns la timp la tratament. În 2025, 47 de țări au raportat Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) peste 450.000 de cazuri de holeră și aproape 8.000 de decese. Numărul deceselor a crescut cu 30% față de anul precedent, deși au fost înregistrate mai puține îmbolnăviri. Este cel mai mare număr anual de decese provocate de holeră raportat organizației de sănătate din 1999. OMS avertizează că bilanțul real este probabil mult mai mare, deoarece numeroase cazuri nu sunt raportate. Șapte țări – Angola, Bangladesh, Republica Democratică Congo, Nigeria, Sudanul de Sud, Sudan și Yemen – au concentrat aproximativ 90% dintre cazurile și decesele raportate la nivel mondial. Africa a fost regiunea cea mai afectată. Numărul cazurilor a crescut cu 34%, iar cel al deceselor cu 58% față de 2024. „Nimeni nu ar trebui să moară astăzi de holeră, când avem instrumentele necesare pentru a preveni și trata această boală”, au transmis reprezentanții OMS. Nici ciuma nu a dispărut Ciuma, una dintre bolile asociate celor mai devastatoare epidemii din istorie, continuă să infecteze oameni. Între 2019 și 2025, zece țări au raportat OMS cazuri umane suspecte de ciumă, iar șase dintre ele au confirmat îmbolnăviri. În total, în această perioadă au fost înregistrate aproape 4.000 de cazuri suspecte și peste 400 de decese, ceea ce corespunde unei rate a mortalității de 11%. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Republica Democratică Congo și Madagascar, unde boala continuă să fie prezentă în anumite regiuni. Ciuma este provocată de o bacterie și se transmite de obicei între animale prin intermediul puricilor, putând infecta și oamenii. Boala poate exista și în țări care nu raportează cazuri. Potrivit OMS, supravegherea populațiilor de rozătoare și a altor animale, împreună cu intervenția rapidă în cazul apariției unor focare, rămân esențiale pentru depistarea timpurie a bolii, limitarea transmiterii și prevenirea unor epidemii de amploare.
David Popovici și marea sa frică de apă! Destăinuirea campionului român: Îi e greu să înoate în ape deschise
Mihai Badea, 54 de ani, fost poloist și președinte al clubului de fotbal Regal Sport, unde s-au format Radu Drăgușin și Tavi Popescu printre mulți alții, practică de ani buni înotul de anduranță. Și dezvăluie marea frică a lui David Popovici, pe care campionul i-a mărturisit-o! Mihai Badea a dezvăluit în exclusivitate pentru ProSport și cu lux de amănunte cum a decurs întâlnirea cu David Popovici în urma căruia marele campion i-ar recunoscut că nu poate să mai înoate, dacă vine vorba de un context specific. În perioada 12-13 august 2021, Mihai Badea a parcurs înot o distanță-record de 115 kilometri, de la intrarea Dunării în România și până la Porțile de Fier. Cei peste 10.000 de lei obținuți din donațiile obținute la acest eveniment au ajuns la copiii din medii vulnerabile. Într-un interviu pentru ProSport, Mihai Badea povestește acum un episod extrem de interesant pe care l-a avut cu David Popovici (22 de ani). Campionul olimpic, mondial și european la înot i s-a destăinuit lui Badea, căruia i-a recunoscut că îi e teamă să înoate în ape deschise, acolo unde nu există repere, cum găsești în bazin. „La un eveniment, m-am întâlnit cu David Popovici și l-am invitat la Călărași, la un concurs de înot în ape deschise. Dar mi-a spus că el nu poate să aibă contact cu ape deschise, nu mai poate să înoate dacă e vorba de ape deschise. Foarte mulți dintre înotători, când intră într-o apă deschisă, neavând bazinul și neavând culoarul, se panichează, se sperie de ce este acolo. Foarte puțini dintre cei care concurează în bazin performează și în apă deschisă! Mi-a zis că îi este foarte greu, e marea lui frică legată de apă! A fost la Atlantis Men, dar a fost la mare. Marea e un pic diferită, pentru că e mai cristalină și vezi mai bine. Se apropie de senzația unui bazin. Dar într-un lac, râu sau într-un canal e mai întunecat și mai complicat. Să știi că foarte mulți dintre cei cu care am stat de vorbă și care sunt înotători de bazin nu pot intra în apă deschisă! Eu, care am făcut polo, nici acum, în apă deschisă, nu mă uit în jos. Nu e ușor. Dar sunt convins că, dacă ar intra și ar fi nevoiți să înoate, ar înota fără nicio problemă”, povestește Mihai Badea. David Popovici și marea sa frică legată, incredibil, de apă Iar Mihai Badea continuă cu detalii interesante din culisele înotătorilor: „Oamenii nu văd efortul din spate. Nu văd sacrificiul enorm al sportivilor. De exemplu, la înot, foarte mulți înotători ajung în depresie. Toți marii înotători au trecut prin situații dificile. Michael Phelps s-a antrenat patru ani, câte 365 de zile pe an. S-a pregătit pentru Jocurile Olimpice, dar nu cred că ar mai relua acele lucruri. Nu e ușor. Eu m-am antrenat doi ani pentru cursele mele. Am stat sus, dar în al treilea an n-am mai putut. A trebuit să stau liniștit. Mental, nu poți sta foarte sus. Asta nu înțeleg oamenii. (Cu toate acestea, David Popovici e sus de ani buni!). Este, dar ai văzut că a povestit și el, înainte de Jocurile Olimpice sau de Mondiale, că a avut un moment… A avut un moment în care a vrut să se urce în avion. Să plece! În sport, dar și în alte domenii, sunt câteva lucruri foarte importante: să avem curaj, să fim motivați, apoi să aducem disciplina, să avem răbdare și, cel mai important, să ne găsim o echipă alături de noi. Popovici, fără oamenii de lângă el, nu ar fi reușit singur să treacă peste momentul ăla dificil. Pentru că el a povestit că au fost oameni cu care a vorbit. Ai văzut că el spune că nu mai are ce să câștige. Dar acum, de fapt, se descoperă pe sine”. David Popovici la Trofeul Settecolli, Foro Italico din Roma, 27 iunie 2026. FOTO: HEPTA SPORT PICTURES Nici Michael Phelps nu ar excela în ape deschise! Mihai Badea a continuat: „De exemplu, era un mare înotător, Martin Strel, care a fost și invitatul meu la Călărași. Are cinci recorduri Guinness Book. El spunea o chestie foarte interesantă. Vorbea despre Michael Phelps, că-l știa. În America, stăteau unul lângă celălalt. Spunea că Michael Phelps nu poate să fie niciodată înotător în apă deschisă, pentru că este slăbuț. Și în apă deschisă, majoritatea celor care fac anduranță se pufoșesc un pic sau chiar devin foarte masivi, ca să nu zic grași. Consumul este foarte mare și tu trebuie să te adaptezi la ceea ce faci acolo. Stai în apă de 20-25 de grade. De asta le e greu celor care fac bazin și viteză să vină și să facă anduranță. Spunea că noi nu putem face ce face Phelps, dar nici invers”.
România are cel mai mare TVA la carte din UE – 11% | În timp ce editurile se sufocă, veniturile din jocuri de noroc sunt taxate cu 4%
Creșterea prețurilor la cărți în România nu mai compensează reducerea volumelor vândute. Cele mai importante 101 de edituri românești au avut o cifră de afaceri de 186,2 milioane de euro în 2025, potrivit Forbes România. Era cu numai 1,5% peste nivelul anului anterior. De la 1 august 2025, în timpul guvernului Bolojan, TVA pentru cărți a crescut de la 5% la 11%, o măsură care făcea parte dintr-un pachet de măsuri fiscale mai amplu, adoptat în vara acestui an. Ce a însemnat TVA de 11% la carte? Experiența editorilor e aceasta: consum de carte mai slab, cumpărători mult mai selectivi, librării cu mari dificultăți financiare, edituri cu reduceri de proiecte cu risc comercial ridicat. Cifra de afaceri a editurilor, indicată de Forbes nu arată o creștere a consumului de carte, ci reflectă doar creșterea prețurilor, care compensează volumul scăzut al vânzărilor. Creșterea costurilor pentru hârtie, transport și distribuție au redus și ele spațiul de manevră al editurilor. Strânse cu ușa de măsuri fiscale sufocante, editurile merg pe o sfoară la înălțime, pe poante și fără sistem de protecție. Asta în timp ce Codul Fiscal prevede scutiri de TVA la pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc. Nici editurile nu se mai aruncă la titluri, nici cititorii să cumpere Niciodată, guvernele României nu au avut o relație de iubire cu domeniul cultural, se știe, dar acea majorare cu 11% a TVA la cărți a strâns lanțul aflat deja la gâtul editurilor încă și mai mult. Reprezentanții pieței de carte descriu o creștere a precauției cititorului, care e mai interesat de promoții și reduceri. Editurile, la rândul lor, devin mai prudente cu titlurile și se orientează către cele cu succes comercial ușor de anticipat, cu risc redus. Pentru editor, un tiraj mare înseamnă un risc mai mare dacă vânzarea încetinește. Pentru librar, stocul nevândut înseamnă capital blocat. Pentru cumpărător, un preț mai mare înseamnă că aceeași sumă poate cumpăra mai puține cărți. O strategie de precauție excesivă Forbes notează că stocurile s-au acumulat în depozitele editurilor, iar lichiditățile disponibile s-au redus. Într-o industrie în care producția precede cu mult încasarea integrală a banilor, acest lucru poate deveni o problemă de cash-flow la fel de importantă ca scăderea vânzărilor. Este un mecanism firesc într-o piață în care capitalul este mai greu de recuperat. Un editor care nu poate conta pe un volum suficient de mare de vânzări are mai puține motive să investească în tiraje mari sau în autori noi fără un public deja format. Pe termen scurt, această strategie poate proteja bilanțul unei edituri. Pe termen lung, însă, ea poate reduce diversitatea ofertei dacă devine regula întregii industrii. Aici apare una dintre problemele culturale ale crizei economice: o piață care penalizează tot mai sever riscul comercial poate deveni mai puțin dispusă să publice cărți care au nevoie de timp pentru a-și găsi cititorii. Frankfurt 2028 poate aduce o oportunitate, dar nu e o soluție România va fi Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028. Pentru industria editorială, evenimentul poate avea o miză importantă: vizibilitate internațională pentru autori români, drepturi de traducere și noi relații comerciale. Efectul economic al participării va depinde însă de pregătirea sectorului în următorii doi ani. Un eveniment internațional poate crește vizibilitatea autorilor și editurilor românești, dar nu poate rezolva problemele interne ale pieței: numărul redus de cititori, distribuția, costurile ridicate și finanțarea insuficientă. Cum stă Franța cu piața de carte Spre deosebire de România, Franța are o piață editorială de aproape 3 miliarde de euro și vinde anual peste 400 de milioane de exemplare. În 2025, editurile franceze au avut o cifră de afaceri de 2,883 miliarde de euro, în scădere cu 0,6% față de anul anterior. Au fost vândute 419,6 milioane de exemplare, cu 1,5% mai puține decât în 2024. Față de 2019, ultimul an înaintea pandemiei, piața franceză este cu 2,8% mai mare în valoare, dar cu 3,6% mai mică în volum. România are cel mai mare TVA la carte din UE. E urmată de Austria, cu 10% România nu este singura țară europeană care taxează cartea, dar cota de 11% introdusă în 2025 o plasează peste nivelul aplicat în mai multe piețe importante ale continentului. Franța taxează cartea cu 5,5%, Germania cu 7%, Italia și Spania cu 4%, Polonia cu 5%, în timp ce Marea Britanie și Irlanda aplică o cotă zero. Diferența nu spune, de una singură, cât de mult citește o populație sau cât de sănătoasă este o industrie editorială. Arată însă că statele europene folosesc foarte diferit fiscalitatea în cazul unui produs pe care legislația europeană îl include explicit între bunurile pentru care pot fi aplicate cote reduse de TVA. O estimare, realizată pe baza datelor financiare pentru codul CAEN 5811, indică pentru România o cifră de afaceri de 221 de milioane de euro în 2024 pentru activitatea de editare a cărților. Dacă sunt incluse și alte activități de editare, valoarea ajunge la 261 de milioane de euro. Cea mai mare distanță dintre cele două piețe nu se află în bilanțurile editurilor, ci în comportamentul cititorilor. România nu citește Potrivit Eurostat, în 2022, 29,5% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani au declarat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni. Media Uniunii Europene a fost de 52,8%. În Franța, indicatorul Eurostat a fost mult mai ridicat: proporția persoanelor care citesc mai mult de 10 cărți pe an era de 3,1% în România, față de 19,8% în Franța. Aceste cifre schimbă perspectiva asupra pieței. O industrie editorială nu depinde doar de prețul unei cărți, ci și de numărul persoanelor care cumpără cărți și de frecvența cu care o fac.
Studiu Google: 9 din 10 adolescenți din România folosesc AI pentru învățare sau creativitate
Datele studiului realizat de Livity la inițiativa Google arată că 9 din 10 adolescenți din România spun că folosesc AI în scopuri creative sau de învățare, cel puțin o dată pe lună. Mai mult, 56% dintre adolescenți folosesc AI pentru proiecte creative și 56% îl folosesc pentru învățare zilnic sau aproape zilnic. Studiul arată că tinerii folosesc AI în mod regulat pentru a-și face temele și ca ajutor în activitatea școlară (49%), pentru scrierea de texte creative (26%) sau generare de imagini (23%), pentru a descoperi noi interese sau abilități (29%) și pentru a-și dezvolta creativitatea (64%). Adolescenții nu văd însă inteligența artificială doar ca pe o modalitate de a obține rapid informații. 44% spun că aceasta le personalizează experiența de învățare, iar 42% că îi ajută să învețe în propriul ritm. Studiul arată în același timp că tinerii sunt conștienți de riscurile utilizării excesive a tehnologiei și de importanța păstrării gândirii independente și a efortului propriu. Internetul, folosit pentru știri, divertisment și descoperirea unor pasiuni Internetul are un rol important și în descoperirea unor noi interese și în menținerea relațiilor cu alte persoane. Adolescenții spun că folosesc în mod regulat platformele online pentru divertisment (40%), pentru a păstra legătura cu prietenii și familia (39%), pentru a explora hobby-uri (38%), pentru a urmări știri (36%) și pentru a accesa conținut educațional (34%). Conținutul video este unul dintre principalele formate consumate online. 59% dintre adolescenți spun că urmăresc materiale video aproape zilnic, iar aproape 40% afirmă că acestea i-au ajutat să înțeleagă mai bine anumite subiecte sau să primească explicații diferite de cele oferite la școală. Adolescenții verifică informațiile de pe internet Cercetarea Google indică și o preocupare ridicată pentru verificarea informațiilor găsite online. 76% dintre adolescenții chestionați spun că pun la îndoială în mod activ credibilitatea informațiilor întâlnite pe internet. Pentru verificare, 50% spun că folosesc mai multe surse, 47% apelează la adulți în care au încredere, iar 52% evaluează credibilitatea sursei. Tinerii afirmă că sunt conștienți de problemele provocate de dezinformare, conținut manipulat și materiale generate cu ajutorul inteligenței artificiale. În același timp, 45% dintre adolescenți spun că petrec mai mult timp online decât și-ar dori. Pentru a menține un echilibru, unii își impun limite privind timpul petrecut în fața ecranelor (30%), se ocupă de hobby-uri offline (27%) sau aleg să petreacă timp cu prietenii și familia (35%). „Tinerii din România își doresc un viitor digital care să pună pe primul loc starea de bine, transparența și încrederea”, a declarat Elisabeta Moraru, Country Director Google România. Potrivit acesteia, pregătirea adolescenților pentru viitorul digital presupune educație digitală, educație în domeniul inteligenței artificiale și al media, dar și o responsabilitate comună a companiilor de tehnologie, autorităților, educatorilor și părinților.