Etichetă: romania

23 august 1944, de la Regele Mihai la paradele comuniste. Cum s-a schimbat povestea unei zile istorice

Mareșalul Ion Antonescu se afla la conducerea României în momentul în care Regele Mihai I a decis schimbarea regimului. Antonescu fusese numit în funcția de prim-ministru de regele Carol al II-lea, în septembrie 1940. În timpul guvernării sale, România a intrat în cel de-al Doilea Război Mondial alături de Puterile Axei, formate din Germania Nazistă, Japonia și Italia Fascistă. La 23 august 1944, Regele Mihai I l-a demis pe Ion Antonescu și a cerut arestarea acestuia. Decizia a dus la încetarea guvernării militare și la schimbarea poziției României în război. România a întors armele împotriva Germaniei Naziste În urma deciziilor luate la 23 august 1944, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei și s-a alăturat Aliaților, respectiv Națiunilor Unite – URSS, SUA și Anglia. România a început tratativele pentru încheierea armistițiului și s-a aliat cu Uniunea Sovietică. În seara zilei de 23 august, Regele Mihai I s-a adresat populației și a citit Proclamația către țară. „În ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, în deplină înţelegere cu poporul meu, că nu este decât o singură cale, pentru salvarea ţării de la o catastrofă totală: ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite”, transmitea Regele Mihai I. În aceeași proclamație, Regele Mihai I anunța sfârșitul dictaturii și garanta drepturile și libertățile cetățenilor. 23 august 1944 și schimbarea regimului politic din România După demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, guvernarea țării a fost preluată de generalul Constantin Sănătescu. Noul cabinet a fost format din reprezentanți ai partidelor democrate, ofițeri ai armatei și politicieni comuniști. Armistițiul semnat cu Uniunea Sovietică a fost urmat de pierderi teritoriale și de creșterea treptată a influenței comuniștilor în conducerea României. În urma schimbării taberei în război, România a recuperat Transilvania de Nord, inclusiv orașele Cluj, Carei, Satu Mare și Oradea. Cadrilaterul a rămas Bulgariei, în timp ce Basarabia și Bucovina de Nord au rămas Uniunii Sovietice. De la schimbarea alianței la regimul comunist La 23 august 1944 a început o perioadă care avea să ducă, în anii următori, la schimbarea profundă a regimului politic din România. Ziua de 23 august a devenit zi națională în timpul regimului comunist, fiind prezentată drept un moment important al istoriei țării. La 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a fost obligat să abdice. Evenimentul a marcat începutul sovietizării României și venirea comuniștilor la putere, regim care a durat până în decembrie 1989. Paradele de 23 august în timpul regimului comunist În perioada regimului comunist, 23 august a devenit sărbătoare națională și una dintre cele mai importante zile din calendarul oficial al României. Data era prezentată drept momentul „eliberării” țării de sub ocupația fascistă, iar în marile orașe erau organizate parade militare și manifestații de amploare. Mii de oameni participau la defilări, în timp ce muncitorii, elevii și reprezentanții diferitelor instituții erau mobilizați să ia parte la festivități. Paradele au devenit, astfel, un instrument de propagandă al regimului comunist, iar discursul oficial a pus treptat în plan secund rolul Regelui Mihai I și al actului de la 23 august 1944, accentuând contribuția Partidului Comunist și a Uniunii Sovietice la schimbarea regimului și la încheierea războiului.

Bogdan Ivan revine în scandalul energiei, după ce Bolojan l-a acuzat de iresponsabilitate: Mai mulți mari consumatori au primit și astăzi notificări

Ivan susține, într-o postare publicată vineri pe Facebook, că mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie. „Așa cum am arătat încă de ieri, mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie”, a transmis Bogdan Ivan. Notificarea provoacă îngrijorare Potrivit fostului ministru, notificările ar fi generat îngrijorare în rândul angajaților și conducerilor unor fabrici, deoarece ar fi fost transmise fără o explicație publică prealabilă. Ivan afirmă că a fost contactat de reprezentanți ai mai multor companii care au vrut să afle ce urmează și dacă există riscul ca activitatea lor să fie afectată. „Oamenii au nevoie de răspunsuri clare, nu de hârtii seci care ridică mai multe întrebări decât lămuresc”, a scris Ivan. Fostul ministru îl critică din nou pe premierul interimar Ilie Bolojan și susține că lipsa comunicării publice alimentează temerile din industrie. „Vedeți, domnule Bolojan, așa se întâmplă când lucrurile sunt ținute departe de ochii publicului și comunicate abia în ultimul moment”, a transmis Bogdan Ivan. Mesajul vine după un schimb dur de replici între Bogdan Ivan și Ilie Bolojan pe tema situației energetice. În urmă cu două zile, Bolojan l-a criticat pe fostul ministru după ce acesta a avertizat public asupra unei posibile crize energetice și a situației marilor consumatori. Premierul interimar a susținut că o eventuală limitare a consumului nu înseamnă că România se îndreaptă spre un blackout și a calificat mesajul lui Ivan drept „iresponsabil”. Potrivit explicațiilor oferite de autorități, notificările adresate marilor consumatori țin de procedurile existente pentru situațiile în care sistemul energetic ar ajunge într-un punct critic. O eventuală reducere a consumului nu reprezintă automat o deconectare a companiilor. Deocamdată, Bogdan Ivan susține însă că notificările continuă să fie transmise și că reprezentanții companiilor sunt îngrijorați de posibilitatea ca activitatea industrială să fie afectată.

CSM, președinții de curți de apel, tribunale și judecătorii cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: Se impun clarificări / Reacția CCR: Nicio cauză nu se discută informal

UPDATE: Reacția CCR, după controversele privind întâlnirea cu Bolojan: „Nicio cauză nu se discută informal” Curtea Constituțională a României (CCR) transmite, în urma solicitărilor formulate de reprezentanții mass-media, că întâlnirile președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, cu reprezentanți ai autorității executive vizează exclusiv aspecte administrative și organizatorice ale instituției. Precizările vin în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan. Potrivit CCR, funcția de președinte al Curții Constituționale presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare, prevăzute de articolul 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, transmite CCR. Președinta Curții Constituționale reafirmă că nicio cauză aflată pe rolul CCR nu poate face obiectul unor discuții în afara procedurilor legale. „Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, se arată în comunicatul transmis duminică seara. CCR mai susține că modul de exercitare a funcției, precum și reperele etice și profesionale ale președintei instituției exclud orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative. „Conduita constantă și publică, precum reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, precizează Curtea. Știre inițială: CSM: Informațiile au generat „întrebări legitime” CSM afirmă că informațiile au generat „întrebări legitime” privind contextul și obiectul întrevederii, cu atât mai mult cu cât aceasta ar fi avut loc într-o perioadă în care CCR urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan. „Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, transmite Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit CSM, independența unei jurisdicții nu este garantată doar prin normele de organizare și funcționare, ci și prin conduita persoanelor care o reprezintă și prin capacitatea instituției de a elimina, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate. CSM: Hotărârile CCR au efecte asupra întregului sistem judiciar Consiliul subliniază că aceste exigențe sunt cu atât mai importante în cazul Curții Constituționale, întrucât hotărârile sale sunt obligatorii pentru toate autoritățile statului și sunt aplicate direct de instanțele judecătorești. În numeroase situații, deciziile CCR vizează organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească. CSM amintește și episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității CCR să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. „Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional”, afirmă CSM. Ce clarificări solicită Consiliul CSM apreciază că sunt necesare explicații publice privind: – împrejurările în care a avut loc întrevederea; – natura întâlnirii; – motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului; – temele care au făcut obiectul discuțiilor. Potrivit Consiliului, clarificările sunt necesare pentru protejarea autorității Curții Constituționale și menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale. CSM reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate. Președinții Curților de Apel, ai tribunalelor și judecătoriilor din țară au cerut clarificări urgente în legătură cu întâlnirea dintre șefa CCR, Elena-Simina Tănăsescu și premierul interimar Ilie Bolojan.

Președinții curților de apel cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan

Șefii curților de apel afirmă că, în condițiile în care cei implicați ar avea interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale, este necesară înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli privind independența și imparțialitatea jurisdicției constituționale. „Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime”, se arată în documentul semnat de președinții curților de apel. Aceștia subliniază că transparența reprezintă o garanție esențială pentru încrederea publică în actul de justiție și susțin că aceleași standarde trebuie aplicate și în cazul justiției constituționale. În sprijinul poziției lor, președinții curților de apel invocă o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 martie 2024, în cauza „Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei”. Potrivit acestora, CEDO a evidențiat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor judecătorilor unei curți constituționale, într-un context în care existau suspiciuni referitoare la contacte cu un politician interesat de o cauză aflată în examinarea instanței. „Lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională”, afirmă semnatarii. Aceștia consideră că o astfel de situație poate genera îndoieli legitime cu privire la aparența de imparțialitate și poate afecta percepția publică asupra corectitudinii și neutralității deciziilor CCR. Este invocat și episodul din 2018 În document este amintit și episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Președinții curților de apel susțin că, deși Administrația Prezidențială a negat atunci existența unor presiuni, aceasta a apreciat că este „inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale”. „Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual”, se arată în document. Ce clarificări sunt solicitate Pentru eliminarea speculațiilor și protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, președinții curților de apel cer explicații privind: – existența și cadrul în care ar fi avut loc întâlnirea; – motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului; – scopul întâlnirii; – temele care ar fi fost discutate. Semnatarii susțin că standardele privind independența, imparțialitatea și transparența trebuie respectate cu aceeași rigoare de toate jurisdicțiile și că respectarea lor este esențială pentru autoritatea instituțiilor și funcționarea statului de drept. Documentul este semnat de președinții Curților de Apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara, precum și de președintele Curții Militare de Apel București. Președinta Curții Constituționale a României (CCR), Elena Simina Tănăsescu, s-a întâlnit vineri, cu premierul interimar și președinte PNL, Ilie Bolojan, potrivit informațiilor obținute de stiripesurse.ro. Întâlnirea nu a fost anunțată public și a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Potrivit sursei citate, discuția s-a încheiat în jurul orei 14:30, când Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan au fost văzuți ieșind, pe rând, din biroul șefului Senatului.

Ștefania Uță a ieșit campioană mondială U20 și a anunțat care e visul cel mare

Campioană mondială U20 în proba de 400 de metri garduri, la Oregon, Ștefania Uță (18 ani) a spus care e visul cel mare pentru ea și pentru România. În vârstă de 18 ani, Ștefania Uță face legea la junioare în proba de 400 de metri garduri. După aurul european l-a luat și pe cel mondial și vrea să fie campioană olimpică. Ștefania Uță a dezvăluit care este marele vis, după ce a devenit campioană mondială U20 În urmă cu exact un an, tot în luna august, Ștefania Uță surprindea lumea atletismului juvenil prin titlul european câștigat în proba de 400 de metri. Și nu doar că a intrat în posesia titlului continental, deși urma să împlinească 18 ani peste două luni, dar a impresionat prin maniera în care s-a impus. A obținut 57,64 în serii, 57,40 și semifinale și un incredibil 55,55 în finală. Acum, la Oregon, a alergat mult mai repede și visează să devină campioană olimpică. „Mereu, după fiecare cursă, și anul trecut, și anul acesta doamna Ionela Târlea mi-a adresat cuvinte frumoase. Toate mesajele au fost foarte dulci, mă fac foarte fericită. Încă nu am luat pauză. Am vorbit cu managerul meu și s-ar putea să mai fac o cursă, două, dar apoi aș vrea să merge în cât mai multe vacanțe, îmi place să mă plimb prin lume. (n.r. care e marele tău vis în atletism?) Medalia de aur la Jocurile Olimpice, desigur!” a spus Ștefania Uță, la sosirea în România. „Pot spune că după aurul de anul trecut, acesta era următorul vis și mă bucur că a devenit realitate. Cursa nu a fost grea. A venit de la sine. Când m-am văzut în față la ultima sută mă simțeam așa ușurată, alergam de bucurie, simțeam că o să câștig. Ultimele garduri sunt cel mai greu de sărit, asta și pentru că obosesc. Când intervine oboseala, se mai strică tehnica, dar acum a venit mai ușor”, a mai precizat ea. La Oregon a căzut un record al competiției deținut de Gabi Szabo din 1993 Ștefania Uță a progresat de la cursă la cursă și la Campionatul Mondial de la Oregon. După 57,93 în serii, a avut 56,87 în semifinale și 55,33 în ultimul act. La competiția din Statele Unite s-a mai vorbit despre o româncă, fosta mare atletă Gabriela Szabo, deținătoarea recordului competiției la 3.000 de metri. Acum 33 de ani a câștigat titlul mondial și a stabilit un nou record al competiției. Timpul a fost îmbunătățit abia acum, de britanica Innes FitzGerald, potrivit site-ului întrecerii. Performanța este cu atât mai importantă cu cât a avut un având un avans de peste 22 de secunde și, în plus, câștigase titlul la 5.000 de metri cu doar patru zile înainte. „A fost o provocare mare să fac dubla, dar știam că sunt capabilă. Sunt încântată că am câștigat astăzi, iar obținerea recordului campionatului a fost cireașa de pe tort”, a spus ea, după ce a oprit cronometrul la 8:46,39. De precizat că FitzGerald a stabilit, la începutul acestui an, un record european U20 pe distanța de 5000 m, cu timpul de 14:39,56. Altă dublă campioană la Oregon este sportiva italiană Kelly Ann Maevane Doualla Edimo. Ea a câștigat titlul la 100 m cu 11,22, după care a triumfat și la ștafeta de 4×100 de metri.

De ce pleacă gimnastele din România în SUA. Olandezul care a fost antrenorul lotului național rupe tăcerea

Fostul antrenor al lotului de gimnastică, Patrick Kiens, a explicat de ce multe gimnaste din România aleg să plece în SUA. Batavul a făcut dezvăluiri importante, conform cărora federalii au refuzat să-i asculte planul, cel referitor la păstrarea lotului olimpic pentru încă un ciclu. Un grup promițător s-a destrămat, iar tehnicianul Patrick Kiens, ajuns, între timp, la Word Champions Centre, în Texas, a lansat un atac în direcția Federației Române de Gimnastică. Patrick Kiens și gimnastele din România care iau calea Statelor Unite Potrivit spuselor lui Patrick Kiens, gimnastele din țara noastră simt că FRG nu are grijă de ele, astfel refuzând să revină în sistem. La Paris, echipa feminină de gimnastică a României s-a reinventat. Totuși, lucrurile s-au stricat între timp, iar antrenorul olandez a spus tot. După părerea lui Kiens, problema gimnasticii autohtone e reprezentată de managementul defectuos și de lipsa de continuitate provocată de jocurile făcute la nivel politic în cadrul FRG. El a transmis că relația sa profesională cu executivul din perioada de pregătire a Jocurilor Olimpice a fost foarte bună. Însă, odată cu hotărârea Carmencitei Constantin de a nu mai candida pentru un nou mandat, Patrick Kiens a realizat că noua conducere, în frunte cu președintele Ioan Silviu Suciu, urma să strice tot ce se clădise până atunci. „Am lucrat foarte strâns cu Carmencita Constantin, președintele FRG, și cu vicepreședintele Ingrid (n.r. – Istrate). Au fost grozave, ne-au oferit toate facilitățile de care aveam nevoie și au înțeles cu adevărat viziunea noastră. I-am sfătuit (n.r. – pe noii conducători): «Dacă sunteți inteligenți, păstrați aceste fete încă un ciclu olimpic, pentru că asta vă oferă timpul necesar pentru a le crește pe cele care vin din urmă». Dacă le puteai păstra încă un ciclu în gimnastică, probabil că ar fi terminat undeva pe locul cinci în lume. Atunci te întorceai cu adevărat în elită, pentru că veneau din spate noile junioare, pe care aveai timp să le pregătești”, a declarat Patrick Kiens pentru Inside Gymnastics. „Îmi pot imagina perfect că se gândesc: «La naiba, nu, nu mă mai întorc acolo, pentru că nu au grijă de mine!»” Mai multe gimnaste care au intrat în componența lotului României pentru Jocurile Olimpice din 2024, printre care se numără și Ana Bărbosu (20 de ani), au ales să plece în Statele Unite, pentru a studia și a concura în campionatul universitar american (NCAA). „Nu pot vorbi în numele lor, dar, dacă se uită la federație, îmi pot imagina perfect că se gândesc: «La naiba, nu, nu mă mai întorc acolo, pentru că nu au grijă de mine!»”, a adăugat Patrick Kiens. Olandezul încă ține legătura cu unele dintre gimnastele noastre, dar acest aspect nu schimbă cu nimic faptul că e dezamăgit de modul în care se derulează lucrurile în România.

Bulgaria mută forțe de la granița cu Turcia la frontiera cu România, după explozia de la Kardam

Măsura vine după incidentul produs în jurul orei 08:10, în apropierea fostului punct de trecere a frontierei Kardam–Negru Vodă. Potrivit autorităților bulgare, aparatul a căzut într-un lan de floarea-soarelui și a explodat la numai aproximativ 100 de metri de granița cu România. Nu au fost raportate victime sau pagube asupra infrastructurii. Sofia întărește frontiera cu România „După acest incident vor fi redislocate forțe și mijloace ale Poliției de Frontieră pentru detectarea și combaterea dronelor de la granița cu Turcia către granița cu România”, a declarat premierul Rumen Radev după reuniunea Consiliului de Securitate de la Sofia. Autoritățile bulgare urmează să intensifice și măsurile de protecție în zona obiectivelor strategice, incidentul fiind considerat cu atât mai sensibil cu cât explozia s-a produs la aproximativ un kilometru de stația de comprimare Kardam, parte a infrastructurii gazoductului Transbalcanic. Drona nu a fost detectată de sistemele de supraveghere aeriană nici în România, nici în Bulgaria, potrivit informațiilor prezentate de premierul bulgar. Sofia nu primise nici o avertizare din partea Centrului NATO pentru Operații Aeriene Combinate de la Torrejón, care monitorizează spațiul aerian din sudul Europei. Radev a explicat că aparatele de dimensiuni relativ reduse care zboară la altitudine joasă sunt dificil de identificat cu sistemele radar existente. „Nu este o dronă-jucărie” Tipul aparatului nu a fost încă stabilit. Premierul bulgar a precizat că autoritățile au imagini cu resturile, însă acestea au fost puternic afectate de explozie. Radev a afirmat însă că nu este vorba despre „o dronă-jucărie”, ci despre un aparat mai mare, iar explozia puternică indică prezența unei cantități semnificative de material exploziv. Autoritățile nu pot spune în acest moment dacă Bulgaria a fost vizată deliberat. Bulgaria își întărise deja apărarea după incidentele din România Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat că Sofia își consolidase încă din 31 iulie supravegherea și apărarea spațiului aerian, tocmai ca reacție la incidentele recente cu drone înregistrate în România. Pe lângă avioanele MiG-29 și sistemele de rachete sol-aer aflate în serviciul de luptă, Bulgaria a desfășurat suplimentar personal și tehnică militară, inclusiv sisteme antiaeriene, elicoptere Cougar, avioane Su-25 și stații radar. Măsurile de supraveghere consolidate rămân în vigoare. Incidentul de la Kardam urmează să fie prezentat și aliaților NATO. Radev a anunțat că Bulgaria va ridica subiectul la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic programată la începutul săptămânii viitoare.

Ministrul Agriculturii a discutat la Ankara cu omologul turc despre exportul de ovine și intensificarea cooperării în agricultură

În cadrul vizitei, Tánczos Barna s-a întâlnit cu ministrul turc al Agriculturii, İbrahim Yumaklı. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării în sectorul agroalimentar, dezvoltarea schimburilor comerciale și aprofundarea colaborării în domeniul sanitar-veterinar. România urmărește accesul pe piețele din Orientul Mijlociu Unul dintre principalele subiecte abordate a fost facilitarea exportului și tranzitului prin Turcia al produselor românești din carne de ovine și al animalelor vii, în vederea accesului pe piețele din Orientul Mijlociu. „Am evidențiat importanța parteneriatului strategic dintre România și Turcia. Cooperarea dintre cele două state în domeniul agriculturii se consolidează și generează beneficii economice pentru ambele părți”, a declarat Tánczos Barna. Ministrul interimar al Agriculturii a precizat că obiectivul imediat al României este facilitarea tranzitului carcaselor de ovine, iar pe termen mediu și lung a animalelor vii, în vederea accesului pe piețele din Orientul Mijlociu. Tánczos Barna a arătat că cele două state se confruntă cu provocări similare în domeniul sănătății animalelor, în contextul în care Turcia s-a confruntat cu scrapie, iar România gestionează pesta micilor rumegătoare. „Putem învăța din experiența reciprocă și putem acționa împreună pentru prevenirea și combaterea acestor boli cu impact major asupra sectorului zootehnic”, a precizat Tánczos Barna. Negocierile tehnice vor continua săptămâna viitoare După întâlnirea la nivel ministerial, reprezentanții autorităților sanitar-veterinare din cele două țări au continuat discuțiile tehnice privind condițiile necesare pentru facilitarea tranzitului. Negocierile vor continua și săptămâna viitoare. În cadrul întrevederii au fost discutate și produsele agroalimentare românești de interes pentru piața din Turcia, în special legumele și produsele lactate. Partea turcă și-a manifestat, de asemenea, interesul pentru importul de bovine și carne de vită din România. Ministerul Agriculturii a anunțat că va sprijini fermierii români în stabilirea de contacte comerciale cu parteneri din Turcia.

Francezii s-au panicat: Mașinile Dacia Sandero și Duster nu se mai fabrică acum în România

Anunțul făcut de francezi, cu privire la faptul că modelele Dacia Sandero și Duster nu se mai fabrică în România, stârnește panică. Valul de căldură din România amenință livrările de vehicule Sandero, Duster și Puma, iar stuația ar putea dura mult mai mult decât anticipaseră cei de la Dacia. Motivul pentru care Dacia a decis să nu mai fabrice în România mașinile Sandero și Duster Producătorii Dacia și Ford au suspendat producția în România. Liniile de asamblare ale Dacia de la Mioveni sunt închise până miercuri, 19 august 2026. La Craiova, unde Ford produce Puma și varianta electrică Puma Gen-E, problemele sunt similare, iar fabrica a fost închisă până în aceeași zi. Valul de căldură care cuprinde țara de cîteva zile a făcut ca debitul Dunării să fie între orele 7:00 a zilelor de 5 și 6 august de 1400 m3/s. Media multianuală în august este 3900 m3/s. Pentru Dacia, această închidere coincide lucrărilor anuale de întreținere programate, independente de criza energetică. Guvernul condus de Ilie Bolojan se teme de o supraîncărcare a rețelei electrice și a solicitat principalilor săi consumatori industriali să își reducă sau să chiar să oprească operațiunile. Făcând acest pas, Dacia și Ford ar putea elibera, în total, 200 MW, aproximativ echivalentul consumului unui oraș de dimensiuni medii. Dar mai este cel puțin o problemă. Dunărea secată complică răcirea la Cernavodă. Lipsa apei afectează direct centrala nucleară, al cărei sistem de răcire depinde de râu. Mai puțină apă înseamnă o capacitate de producție a energiei electrice mai mică. Autoritățile au recurs și la explozii controlate pe un afloriment stâncos din Dunăre. Totul pentru a redirecționa apa către centrală și a menține în funcțiune singurul reactor operațional rămas. Revenirea la normal depinde acum de nivelul precipitațiilor, scrie L’Automobiliste. Nu există indicii privind lipsuri de stocuri la Ford sau Dacia Câteva companii industriale au primit ordin să își reducă activitatea, iar mai mulți angajați se confruntă cu concedieri temporare. În context, premierul României a lăudat măsurile luate de Ford și Dacia, pe care le consideră proactive în fața riscului unei pene de curent. Pentru Dacia, oprirea nu a fost planificată. Uzina de la Mioveni, care avea 6.096 de angajați la 31 decembrie 2025, produce modelele Sandero, Logan, Jogger, Duster 3 și Bigster. Fabrica poate scoate un vehicul la fiecare 55 de secunde la capacitate maximă. Închiderea producției include și lucrări anuale de întreținere a liniilor de producție. La Ford, oprirea producției coincide parțial cu vacanțele de vară, ceea ce atenuează impactul asupra uzinei de la Craiova. Puma și versiunea electrică rămân „la sol” până pe 19 august. Ungaria, care are și ea numeroase uzine auto, se confruntă cu problemel similare din cauza aceluiași val de căldură. În Franța, se ia în considerare posibilitatea unui scenariu similar. Cea mai mare companie de electricitate din Franța, EDF, asigură publicul cu privire la capacitatea țării de a-și opera centralele electrice. Cele mai multe dintre acestea se bazează și pe apă pentru răcire. EDF produce aproximativ 22% din energia electrică din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, nu există indicii privind lipsuri de stocuri la Ford sau Dacia. Ambele mărci intenționează să reia operațiunile după 19 august, după inspecțiile ale liniilor de producție. Totuși, dacă debitul Dunării nu revine la normal până în septembrie, producția ar putea rămâne perturbată mai mult decât se anticipase. Acest lucru atrage de la sine timpi de livrare mai lungi pentru clienți. Este un scenariu care amintește de criza semiconductorilor ce a perturbat livrările după pandemia de Covid-19.

Dan Dungaciu avertizează asupra crizei energetice: Când ai un vulcan deasupra, nu stai să găsești soluții cu leucoplast

Dan Dungaciu a criticat măsurile luate în Republica Moldova pentru reducerea consumului de energie. El susține că acestea sunt precum un „leucoplast” aplicat peste un „vulcan care clocotește”. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … Care au fost măsurile adoptate de oficialii din Republica Moldova? Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre situația din Republica Moldova, unde oficialii le-au cerut cetățenilor să reducă consumul de energie electrică și apă. El susține că astfel de măsuri reflectă nivelul de nemulțumire și lipsa de încredere în sistemul de putere. „Să știți că, apropo de asta, mă uitam în Republica Moldova, ei au făcut la fel. Oficialii au ieșit și au spus că trebuie să fie reduse (…). Deci asta ce măsoară? Măsoară o ură, o lipsă de încredere în sistemul de putere care-i fără precedent. De fapt, peste tot, aceste guvernări, de fapt, guvernează pe un vulcan,” a declarat sociologul. Autoritățile din Republica Moldova au impus măsuri pentru reducerea consumului de energie și apă, pe fondul crizei energetice și al nivelului scăzut al apei din Nistru. Printre măsuri se numără limitarea consumului în orele de vârf și restricționarea folosirii apei pentru activități neesențiale. „E un vulcan unde clocotește lava” Analistul compară situația cu un vulcan care clocotește, susținând că nemulțumirea oamenilor se acumulează și poate izbucni. Acesta subliniază că autoritățile nu pot apela la soluții temporare de tip „leucoplast”. „Dar vulcanul ăla nu are cum să se manifeste. E un vulcan unde clocotește lava. Evident că oamenii ăștia nu sunt (…). Când ai un vulcan deasupra, nu stai să faci soluții cu leucoplast, că astea nu țin,” a declarat analistul. Republica Moldova a decis să limiteze exporturile de energie electrică între orele 18:00 și 22:00. De asemenea, autoritățile au restricționat folosirea apei din Nistru pentru irigații, care poate fi făcută doar noaptea, între 21:00 și 06:00. „Am aruncat în aer ideea că există oameni care pot să gândească cu capetele lor” Dungaciu critică modul în care a fost gestionat sectorul energetic. El susține că centralele au fost închise înainte de a fi puse alternative în loc. Acesta menționează că numirile de miniștri ai Energiei nu au fost făcute întotdeauna pe baza competențelor. „Aici nu e partidul AUR, de persoana mea, sau Simion, sau Peiu, sau mai știu eu cine altcineva. Aici e vorba că, dacă noi facem asta, a doua zi am aruncat în aer ideea că există oameni care pot să gândească cu capetele lor în țara asta. De fapt, despre asta e vorba. Pentru că tot ce am spus noi, și  dacă vă aduceți aminte că am spus și la emisiune, pleacă de la energie, de la neputință, de la închiderea tuturor centralelor, înainte de a pune ceva în loc. De toată ticăloșia asta pe care au făcut-o oameni care au stat la putere: miniștrii Energiei, partidele politice care au pus (…). Bun, că au pus doctori, ginecologi, la Energie (…). Pe la Agricultură, vă dați seama, adică ei așa au gândit, specialiștii noștri,” a declarat Dungaciu. În România, autoritățile au anunțat, la rândul lor, măsuri pentru reducerea consumului de energie în orele de seară, în special în cazul marilor consumatori industriali. Decizia vine după oprirea Unității 1 de la Cernavodă.