Etichetă: romania

919 primării riscă sancțiuni dacă nu se înrolează în Ghiseul.ro până pe 25 august, avertizează Oana Gheorghiu

Vicepremierul spune că primarii au fost notificați cu 20 de zile înainte de expirarea termenului legal. „Le-am transmis astăzi un mesaj de reamintire celor 919 primari în cauză, prin care le-am amintit faptul că mai au la dispoziție 20 de zile pentru ca instituția pe care o conduc să se înroleze în sistem”, a anunțat Oana Gheorghiu. Vicepremierul susține că toate primăriile din România sunt obligate ca până în 25 august să se înroleze pe platformă și că 919 din cele 3.187 primării nu au făcut încă acest lucru. „Peste 2,5 milioane de români nu pot beneficia astăzi de avantajele digitalizării și sunt nevoiți să meargă fizic la primărie. Înrolarea tuturor primăriilor în platforma Ghișeul.ro este esențială, pentru ca fiecare cetățean, indiferent unde locuiește (în țară sau în străinătate) să poată beneficia de servicii publice rapid, simplu și fără drumuri inutile la primărie”, susține Oana Gheorghiu. Ce prevede legea Dacă termenul nu va fi respectat, spune vicepremierul, legea prevede sistarea alimentării bugetelor locale, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, destinate echilibrării bugetelor locale, cu câteva excepții. Ghiseul.ro este platforma națională prin care cetățenii pot plăti online taxe, impozite, amenzi și alte obligații către instituțiile publice înscrise în sistem. O primărie înrolată în Ghiseul.ro le permite contribuabililor să își achite online taxele și impozitele locale, să evite deplasările la ghișeu și, în multe cazuri, să obțină mai rapid unele servicii administrative.

De ce vinde România energie ieftină Bulgariei

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susține că România ajunge să vândă ziua energie Bulgariei și să o cumpere seara la prețuri de până la 7 ori mai mari din cauza capacităților insuficiente de stocare. Potrivit acestuia, Bulgaria a investit în baterii, în timp ce România a rămas în urmă. Într-o postare pe rețelele sociale, Burduja spune că România vinde energie ziua, când producția e mare, și cumpără seara, atunci când producția din țară e mică și consumul mare.  Loading … „De ce Bulgaria face bani din energia României? Simplu și dureros: la prânz, când soarele arde, vindem energia vecinilor bulgari la preț mic, pentru că producția e mare și consumul mic. Seara cumpărăm energie de la bulgari de 7 ori mai scump, pentru că producția noastră e mică și consumul mare”, a transmis Sebastian Burduja. De ce vinde România energie ieftină Bulgariei și pierde milioane de euro Conform fostului ministru, numai în luna aprilie România a dat Bulgariei pentru energie 33 de milioane de euro și a încasat doar 5. Sebastian Burduja spune că una dintre principalele explicații este aceea că Bulgaria a investit masiv în baterii de stocare. „De ce? Pentru că ei deja au baterii și noi avem (deocamdată) prea puține”. Burduja susține că diferența dintre cele două țări vine și din modul în care au fost alocate fondurile europene prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență. „Bulgarii au pus acum cinci ani 600 de milioane de euro în PNRR-ul lor pentru baterii. Cei care au scris PNRR-ul României au alocat doar 80 de milioane de euro pentru baterii, de peste 7 ori mai puțin. Bulgaria a investit în baterii, România a promis că închide cărbunele”, a adaugat Burduja. Burduja: România avea doar 14 MWh stocare în 2023 Acesta mai spune că, în 2023, când a început mandatul la Ministerul Energiei, România avea doar 14 MWh stocare, și că a lăsat în șantiere sau finalizate mai multe proiecte în acest sens. „Cu situația asta am plecat la drum în iunie 2023, când am început mandatul la Ministerul Energiei, și cu doar 14 MWh stocare, practic zero”, a afirmat acesta. Fostul ministru susține că, în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Energiei, a fost salvată finanțarea din PNRR destinată bateriilor și au fost pregătite mai multe proiecte de stocare. „Ministerul propunea în vara lui 2023 să arunce la coș singurii bani de baterii din PNRR-ul României. N-am permis asta, am negociat cu Comisia Europeană și am salvat apelul. Azi banii sunt în șantiere și în proiecte finalizate, cum e cea mai mare baterie din Banat, 200 MWh, la Iaz, Caraș-Severin”, a transmis Burduja. „Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștiga noi” În finalul postării, Sebastian Burduja susține că România poate recupera decalajul față de Bulgaria și critică faptul că anumite teme din sectorul energetic sunt abordate abia acum. „Bulgarii au câștigat o etapă. Cursa o vom câștigă noi, chiar dacă astăzi suntem în urmă din cauza erorilor din trecut. Important e că începem să construim, după ani de «secetă» în sectorul energetic. Unii politiceni descoperă acum hidrocentralele blocate de decenii, stocarea, gazul din Marea Neagră, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, mai spune fostul ministru.

Pleci în Bulgaria? Bancnotele euro pe care trebuie să le verifici de fiecare dată când ți se dă restul

Românii care își petrec vacanța în Bulgaria în această vară sunt sfătuiți să fie mai atenți atunci când plătesc în numerar sau primesc rest în euro. După aderarea Bulgariei la zona euro, la 1 ianuarie 2026, moneda unică este folosită atât în Grecia, cât și în Bulgaria, ceea ce înseamnă că turiștii nu mai schimbă lei în leva. Totuși, plățile în numerar necesită mai multă atenție, mai ales în sezonul estival, când tranzacțiile sunt rapide și zonele turistice sunt foarte aglomerate. Datele analizate de o companie de schimb valutar arată că, în România, au fost identificate 20 de bancnote euro contrafăcute, cu o valoare nominală totală de 1.910 euro, de la începutul anului până la jumătatea lunii iulie.  În Bulgaria sunt mai puține falsuri, dar acestea au valori mai mari În Bulgaria au fost identificate 26 de bancnote contrafăcute în primele șapte luni din 2026, față de 33 în aceeași perioadă din 2025. Cu toate acestea, valoarea lor totală a crescut de la 2.720 de euro la 3.540 de euro. Practic, numărul bancnotelor false a scăzut cu 21%, însă valoarea lor totală a crescut cu 30%. Valoarea medie a unei bancnote contrafăcute a urcat de la aproximativ 82 de euro la 136 de euro, iar falsificatorii folosesc tot mai des bancnote de 100, 200 și 500 de euro. Ponderea acestor cupiuri a crescut de la 36% la aproape 58% din totalul bancnotelor false identificate. Numărul bancnotelor de 200 de euro s-a dublat, iar cel al bancnotelor de 500 de euro a crescut de la una la două. Autorii analizei atrag însă atenția că aceste cifre provin exclusiv din tranzacțiile procesate în birourile companiei și nu reprezintă statistici naționale. Din acest motiv, ele nu pot fi folosite pentru a estima riscul real ca un turist să primească o bancnotă falsă. Totuși, datele indică o tendință clară: falsificatorii se orientează din ce în ce mai mult către bancnotele cu valori mari. Bancnotele de 20 și 50 de euro rămân cele mai falsificate în Europa În întreaga Uniune Europeană, riscul de a intra în posesia unei bancnote false rămâne redus, însă el există. Potrivit Băncii Centrale Europene, în 2025 au fost retrase din circulație 444.000 de bancnote euro contrafăcute, cu 20% mai puține decât în anul precedent. Raportat la numărul total al bancnotelor autentice aflate în circulație, asta înseamnă 14 bancnote false la un milion de bancnote autentice. Aproximativ 80% dintre falsurile descoperite au fost bancnote de 20 și 50 de euro. Cum recunoști o bancnotă falsă Potrivit documentului, multe dintre bancnotele false descoperite nu sunt falsuri sofisticate. Unele aveau chiar inscripțiile „COPY” sau „PROP COPY”, ceea ce înseamnă că puteau fi depistate foarte ușor. Specialiștii recomandă verificarea mai multor elemente de siguranță înainte de a accepta o bancnotă: Textura hârtiei – bancnotele autentice sunt tipărite pe hârtie din fibre de bumbac, cu o textură fermă și ușor aspră. Elementele principale sunt imprimate în relief și pot fi simțite la atingere. Filigranul – dacă bancnota este ținută în lumină, trebuie să apară imaginea și valoarea nominală, integrate în hârtie, nu imprimate pe suprafață. Firul de siguranță – acesta trebuie să fie încorporat în hârtie și să conțină simbolul euro și valoarea nominală. Holograma – imaginile din banda holografică își schimbă aspectul atunci când bancnota este înclinată. O hologramă fixă sau lipită reprezintă un semnal de alarmă. Cifra care își schimbă culoarea – pe bancnotele din seria Europa, cifra din colțul stâng jos trece din verde smarald în albastru închis și creează un efect luminos atunci când bancnota este mișcată. Ce trebuie să faci dacă ai suspiciuni  O bancnotă suspectă ar trebui comparată cu una autentică de aceeași valoare. Dacă există îndoieli privind autenticitatea, bancnota nu trebuie folosită la o altă plată. Punerea în circulație, cu bună știință, a unei bancnote contrafăcute constituie infracțiune, chiar dacă persoana respectivă a primit-o inițial fără să știe că este falsă. Bancnota trebuie predată Poliției, unei bănci sau băncii centrale competente pentru verificări.

90 de zile de când România nu are Guvern plin, 50 de zile de când nu a mai fost desemnat un premier

90 de zile de la demiterea lui Ilie Bolojan: 7 miniștri cu mandate expirate de 54 de zile, hotărâri și Legi – suspendate de instanțe, mutarea adoptării la Parlament Foto: Guvernul României, cabinet interimar Demiterea prin moțiunea de cenzură PSD – AUR a Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026, a generat efecte în cascadă: Efect: Mandatele celor șapte miniștri interimari ai Guvernului Bolojan sunt expirate de 54 de zile. Este vorba de ministerul Muncii, ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, ministerul Energiei, ministerul Sănătății, vicepremier și Secretariatul General al Guvernului. Cauză: Termenul maxim de 45 de zile prevăzut de Constituția României pentru exercitarea unui interimat portofoliu s-a împlinit pe 10 iunie 2026. Efect: 6 Hotărâri de Guvern și Legea salarizării – suspendate. Curtea de Apel București a decis suspendarea executării a 6 Hotărâri de Guvern (HG), adoptate de cabinetul demis Bolojan, în timp ce proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat și el de instanță în urma contestării de către Federația Sanitas. Cauză: Ambele decizii au fost pronunțate pe fondul pe fondul contestării legalității actelor emise de un guvern cu miniștri interimari al căror mandat de 45 de zile a expirat. Efect: Guvernul demis Ilie Bolojan a fost nevoit să mute adoptarea unor măsuri din Hotărâri de Guvern în Parlament sub formă de proiecte de lege, cea mai importantă fiind Strategia privind conservarea biodiversității (fonduri de circa 1 miliard de euro din PNRR), alături de alte pachete legislative și jaloane-cheie din PNRR însumând aproape 4 miliarde de euro. Cauză: Potrivit Codului Administrativ, Guvernul demis/ interimar nu poate decât să emită acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice. Guvernul interimar nu poate promova politici noi, nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Foto: Palatul Cotroceni Președintele Nicușor Dan nu a mai desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru de 50 de zile. Pe 4 iunie 2026, șeful statului l-a desemnat inițial pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul câteva zile mai târziu, nereușind să formeze o majoritate care să-i sprijine un eventual Guvern. Pe 14 iunie, la retragerea lui Eugen Tomac, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL) să formeze un nou Guvern. Executivul propus de acesta a căzut la votul de învestitură pe 22 iunie. Ultimele consultări formale ale președintelui Nicușor Dan pentru o nouă desemnare au avut loc pe 23 iunie, acum 42 de zile.  Runda de negocieri s-a încheiat fără un consens, partidele politice (PSD, PNL, USR și minoritățile naționale) nereușind să îi prezinte președintelui variantă fezabilă pentru o majoritate solidă. Ulterior, Nicușor Dan a declarat că nu desemnează un premier, pentru că niciun nume nu este capabil să strângă o majoritate parlamentară, iar el nu vrea să facă un „exercițiu gratuit”. Asta deși, la începutul crizei, președintele României promitea că țara va avea un nou Guvern „într-un termen rezonabil” . Agenția Fitch vorbește de costurile economice ale incertitudinii politice continue. Efecte: de la pierderea de fonduri PNRR, până la deficit și întârzierea reformelor Evaluarea Agenției Fitch subliniază că incertitudinea politică de la București complică și mai mult situația economică dificilă prin care trece România: „Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii Guvernului, în timp ce calea către o rezolvare rămâne neclară. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul PNRR, ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Sunt riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare a măsurilor de consolidare fiscală, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Fitch susține că reducerea deficitului va fi mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă.  Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Previziunea Fitch este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025 Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025 Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au contribuit la presiunile inflaționiste generate de creșterea cotei TVA și de expirarea plafonării prețului energiei electrice în a doua jumătate a anului 2025, împingând IAPC-ul general la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025. Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028. „Eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB-ului pe termen mediu, de exemplu, din cauza unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor”. Agenția Fitch a anunțat că menținerea pentru România a ratingului suveran BBB minus (BBB-), cu perspectivă negativă și evitarea „junk-ului” s-a făcut în urma unui apel făcut de București, care „a furnizat informații suplimentare”, „ceea ce a dus la o acțiune

Când a fost România cel mai aproape de zona euro

Luat de valul optimismului după decizia Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro. Șeful statului a spus că viitorul Executiv, împreună cu BNR, va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. În prezent însă, România este mai departe de acest obiectiv decât era în urmă cu un deceniu. România s-a aflat cel mai aproape din punct de vedere tehnic de aderare la zona euro în anul 2015. În acea perioadă, Guvernul era condus de Victor Ponta, iar țara noastră îndeplinea aproape toate criteriile economice de la Maastricht, fiind necesară doar intrarea în mecanismul ERM II. În schimb, în 2026, potrivit Raportului de convergență pentru anul curent, România îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. În 2015, deficitul bugetar era de aproximativ 0,8 din PIB, mult sub limita europeană de 3%. Datoria publică se situa la aproximativ 37-38% din PIB, sub plafonul de 60%. Inflația era foarte redusă, chiar negativă spre finalul anului, ceea ce a permis țării noastre să îndeplinească criteriul privind stabilitatea prețurilor în evaluările europene. De asemenea, dobânzile pe termen lung erau în jur de 3,6%, sub valoarea de referință. Unicul criteriu neîndeplinit era participarea la ERM II, mecanism în care o țară trebuie să rămână cel puțin doi ani, menținând stabilitatea cursului de schimb (moneda națională are voie să fluctueze cu ±15% față de cursul fixat) înainte de adoptarea euro.  Loading … Foto: envato România era aproape să adopte moneda euro În 2015, Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, preciza că era doar o chestiune de timp până când țara noastră urma să adere la euro. La momentul respectiv, Angela Filote declara: „Există un acord și un angajament între Uniunea Europeană și România luat deja prin tratatul de aderare a României la UE. Aderarea la euro ar putea să fie viitorul proiect major de țară. Are nevoie de un sprijin larg dincolo de diferențele ideologice care pot apărea. Avem o țintă stabilită de către Guvernul român: anul 2019. Înainte de aderarea la euro, vorbim de intrarea în mecanismul schimburilor valutare. Cum se va face? Răspunsul este previzibil: prin reforme structurale”. Angela Filote, sefa Reprezentantei Comisiei Europene, participa la conferinta „Calea României catre zona euro”, organizata de Reprezentanta Comisiei Europene si Banca Nationala, in Bucuresti, luni, 20 aprilie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO Mai târziu, contextul economic s-a schimbat semnificativ. Deficitele bugetare au crescut, inflația a revenit la niveluri ridicate, iar dezechilibrele macroeconomice s-au accentuat. Când a renunțat România la adoptarea monedei euro Guvernul României a renunțat în luna aprilie a anului 2016 la obiectivul aderării la zona euro începând cu 1 ianurie 2019. La vremea respectivă, premier era Dacian Cioloș, într-un guvern tehnocrat, și nu-și putea asuma o decizie politică. În 2019, deja România era în deficit excesiv, însă mult mai puțin decât în prezent. Premierul Dacian Ciolos participa la evenimentul “Romania – Powered by Nature/RO inspirata de natura”, la Sala Dalles din Bucuresti, vineri, 27 mai 2016. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Explicațiile guvernatorului BNR În august 2025, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a argumentat că a fost o decizie politică, pentru că România a renunțat la țintele fiscale. Isărescu a spus că abia peste cinci sau șapte ani România mai poate să discute despre adoptarea monei euro, pentru că reducerea deficitului bugetar va avea nevoie de câțiva ani. „S-a renunțat la orizont în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condițiile prin 2013, 2014, 2015. Atunci un prim-viceguvernator al Băncii Naționale a fost și ministru de Finanțe… A fost și o decizie politică, președintele Băsescu chiar își stabilise această țintă. Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Și mai toate partidele și guvernele care au fost nu au mai ținut la această țintă fiscală. Eu am trăit acest lucru, așa că pot să vorbesc liber. Nu a fost un singur partid care a venit. Și aici trebuie să se liniștească dezbaterea, pentru că toți au mers pe linia asta, să apese, mai mult sau mai puțin”, declara Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației. Mugur Isărescu prezintă Raportul trimestrial asupra inflației. Președintele Nicușor Dan anunță un acord politic pentru moneda unică Președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă, 1 august, că există un acord politic pentru adoptarea monedei euro, iar viitorul Executiv, împreună cu Banca Națională a României (BNR), va elabora o foaie de parcurs care să stabilească pașii necesari pentru aderarea la zona euro în următorii ani. Declarația șefului statului a fost făcută în contextul mesajului transmis după decizia agenției Fitch de a menține ratingul României în categoria recomandată investițiilor, Nicușor Dan susținând că marile obiective strategice ale țării beneficiază de consens politic. Nicușor Dan | Foto – Mediafax Șeful statului a precizat că, indiferent de componența viitorului Guvern, aderarea la moneda unică europeană rămâne un obiectiv comun. „Există acord politic pentru trecerea la euro. Viitorul Guvern, indiferent de compoziția sa politică, împreună cu Banca Națională, vor întocmi foaia de parcurs pentru următorii ani în care să facem toate acțiunile necesare pentru trecerea la euro”, a declarat Nicușor Dan. România, departe de adoptarea monedei euro Deși autoritățile vorbesc despre pregătirea unei foi de parcurs, evaluarea oficială a Comisiei Europene arată că România nu este, în acest moment, pregătită pentru aderarea la zona euro. Potrivit Raportului de convergență pentru 2026, publicat în luna iunie, țara noastră îndeplinește doar criteriul privind nivelul datoriei publice, însă ratează toate celelalte condiții economice necesare. Comisia Europeană constată că România nu respectă criteriile privind stabilitatea prețurilor, disciplina bugetară, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. În plus, legislația referitoare la funcționarea Băncii Naționale a României trebuie armonizată cu normele Uniunii Europene. Principalele obstacole Una dintre cele mai mari probleme este inflația. Potrivit

GALERIE FOTO: The Guardian, articol amplu despre seceta devastatoare din Europa | Pescar din Bulgaria: Putem să mergem pe jos până în România

Canicula care a afectat Europa Centrală și de Est în ultimele săptămâni a provocat scăderi severe ale nivelului Dunării și Rinului, care au atins minime istorice în anumite regiuni. Situația a avut consecințe importante asupra transportului fluvial și a producției de energie, iar autoritățile din Ungaria și România au fost nevoite să ia măsuri fără precedent. Temperaturile extrem de ridicate din ultimele săptămâni, care au favorizat izbucnirea unor incendii de vegetație în Franța, Grecia și Spania, au afectat și principalele cursuri de apă din regiune. Nivelul Dunării și al Rinului a scăzut dramatic, ajungând la valori istorice în unele zone.  Loading … Transportul pe fluviu a fost grav perturbat, în timp ce producția de energie electrică a înregistrat, la rândul său, o scădere. Într-un amplu articol, publicația The Guardian arată că, pentru prima dată în istorie, România și Ungaria au fost nevoite să oprească reactoare nucleare care sunt răcite, în mod normal, cu ajutorul apei Dunării, pe fondul producției reduse de energie și al nivelului extrem de scăzut al fluviului. Situația din Ungaria Cea mai importantă centrală nucleară din Ungaria, Paks, veche de 44 de ani și responsabilă pentru aproape jumătate din producția de energie electrică a țării, și-a redus în ultimele zile capacitatea de producție. Premierul ungar Péter Magyar a avertizat că situația centralei de la Paks este dificilă. Unitatea funcționează la mai puțin de 50% din capacitate, iar autoritățile estimează că aceasta ar putea fi oprită complet săptămâna viitoare. O eventuală oprire ar putea dura câteva săptămâni, deoarece prognozele indică faptul că nivelul Dunării va rămâne prea scăzut pentru ca centrala să poată fi repornită în condiții normale. Potrivit The Guardian, autoritățile maghiare au făcut apel la populație să reducă utilizarea energiei electrice în intervalele de vârf. În același timp, producătorilor din industria auto și din sectorul bateriilor li s-a solicitat să reducă atât consumul de electricitate, cât și pe cel de apă. Situația din România Nici în România situația nu este mai bună. În această săptămână, reactorul 1 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprit din motive de siguranță, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Ulterior, autoritățile au anunțat că și cel de-al doilea reactor urma să fie oprit. Decizia a fost însă reconsiderată după efectuarea unor analize mai detaliate. Între timp, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național în luna august, pe fondul reducerii producției de energie electrică provocate de secetă și de debitele scăzute ale râurilor, în special ale Dunării. La rândul său, premierul interimar Ilie Bolojan a făcut apel la populație să reducă utilizarea energiei electrice în orele de vârf. Nivelul scăzut al Dunării scoate la suprafață epave, dar și o bombă din Al Doilea Război Mondial Dunărea traversează zece țări, iar în această vară nivelul fluviului a coborât până la valori minime istorice. Retragerea apelor a scos la iveală stânci, epave vechi, o bombă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și chiar rămășițele unui mamut lânos. Un locuitor din satul Ryahovo, situat în nordul Bulgariei, a descoperit pe albia fluviului rămășițele unei creaturi gigantice care ar fi trăit în perioada erei glaciare. În același timp, în urmă cu câteva zile, autoritățile din Budapesta au închis Podul Margareta după ce, ca urmare a scăderii nivelului Dunării, a fost descoperită o bombă datând din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Nivelul scăzut al apei a afectat și navigația. Navele care circulă pe Dunăre nu au mai putut transporta încărcătura maximă, ceea ce a dus la creșterea timpilor de așteptare și la perturbarea transportului fluvial. La podul Vidin-Călărași, care face legătura între Bulgaria și România, pescarii bulgari au declarat că au rămas fără activitate, după ce nivelul scăzut al apei le-a blocat ambarcațiunile la mal. „Niciodată nu a secat atât de mult. Acum putem chiar să mergem pe jos până în România”, a declarat pescarul Rossen Dobrev pentru AFP, citat de The Guardian.

Oficial: România evită junk-ul. Fitch menține ratingul BBB minus (BBB-) cu perspectivă negativă, dar avertizează

Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată. Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice din cauza deficitelor fiscale mari, deși în scădere, și a creșterii raportului dintre datoria publică și PIB. Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului cvadripartid, în timp ce calea către rezoluție rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Factori cheie de evaluare Deficit în continuă îmbunătățire , dar încă mare : Previzionăm că deficitul bugetar general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție mai bună de la începutul anului și o creștere preconizată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Aceasta este mult sub nivelul de 9,3% din 2024, dar deficitul fiscal rămâne printre cele mai mari din categoria „Better Business Business” (Better Business Business – BBB). Deficitul de numerar s-a redus la 42 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul proiectat pentru 2026), față de 70 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de creșterea TVA-ului, în timp ce cheltuielile au fost în general stabile, reflectând înghețări nominale ale salariilor și pensiilor. Investițiile au atins 36% din obiectivul anual, iar execuția proiectelor finanțate de UE a fost de 40%, reflectând sezonalitatea cheltuielilor și factori politici, cum ar fi aprobarea târzie a bugetului pentru 2026. Incertitudine politică sporită: România rămâne fără guvern în urma prăbușirii coaliției cvadripartide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție. Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri. Ajustare fiscală la moderată: Ne așteptăm ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înaintea alegerilor parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă. Previzionăm că deficitul fiscal se va reduce treptat la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai mici, în urma finalizării RRF, și o reindexare modestă a pensiilor și salariilor. Creșterea datoriei publice: Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Estimăm excedentul primar care stabilizează datoria la 0,1% în 2028, ceea ce implică faptul că va fi necesară o ajustare suplimentară de 1,5% din PIB pentru a stabiliza raportul datoria publică/PIB. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, deoarece 53% din datoria publică este denominată în valute. Previziunea noastră este că raportul dobânzi/venituri va crește la 9,3% în 2028, de la 8% în 2025, puțin peste mediana proiectată „Better Business Bureau” de 9,1%. Dezechilibre externe mari: Previzăm că CAD se va reduce doar treptat la 6,7% din PIB până în 2028, de la 7,9% în 2025, în ciuda deficitelor fiscale mai mici, dar va rămâne cu mult peste mediana prognozată „BBB” de 0,3%. Ne așteptăm ca intrările nete de ISD să finanțeze doar 26%. Intrările de capital ar trebui să susțină rezerve internaționale brute stabile, dar prevedem că acoperirea rezervelor pentru plățile externe curente va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025, în general în conformitate cu mediana proiectată „BBB”. Datoria externă netă va crește treptat către 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% în 2025, semnificativ mai slabă decât poziția proiectată de creditor mic pentru țările similare „BBB”. Dependență ridicată de împrumuturile externe: Deficitele mari ale României o fac să depindă în mare măsură de finanțarea externă, fiind expusă schimbărilor de percepție a pieței. Intrările mari de fonduri UE, inclusiv finanțarea regulată a bugetului de coeziune, granturile și împrumuturile RRF și prefinanțarea din cadrul mecanismului Acțiunea de Securitate a UE pentru Europa, au redus nevoile de finanțare externă ale pieței în 2026. Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil la un nivel ridicat, deoarece deficitele fiscale mai mici sunt contrabalansate de scadențele în creștere ale datoriei externe și de intrările mai mici proiectate către UE, pe care le anticipăm că se vor modera la 1,5% din PIB în 2027-2028, față de 3,7% în 2026. Cu toate acestea, o execuție mai rapidă a investițiilor ar oferi un avantaj pentru absorbție și, prin urmare, pentru intrări mai mari către UE. Contracție economică; Redresare graduală: Previzionăm că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Ne așteptăm ca creșterea PIB-ului real să se redreseze către potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o creștere a investițiilor din sectorul privat, compensând parțial cheltuielile de capital publice mai mici. Creșterea PIB-ului real va rămâne sub mediana proiectată de 2,7%. Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune a ratingului, inflația medie anuală fiind peste comparabile și constant peste

Eclipsa de soare în România. Când va avea loc fenomenul spectaculos. În ce orașe va putea fi urmărită

În luna august, pe teritoriul României va putea fi vizibil unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astrologice: o eclipsă de soare.  Mai exact, pe 12 august 2026, România va fi una dintre țările privilegiate de pe teritoriul căreia se va putea urmări prima prima eclipsă de soare vizibilă din Europa continentală după aproape 27 de ani. Deși fenomenul nu va putea fi urmărit în gradul de totalitate (atunci când umbra lunii acoperă total discul soarelui), o mare parte din România se va putea bucura de o imagini senzaționale, mai ales soarele va fi acoperit de umbra lunii aproape de apus. Unde va fi vizibilă eclipsa totală de Soare din 2026 Potrivit NASA, umbra Lunii va porni dintr-o regiune izolată din nordul Siberiei, aproape de Polul Nord, va traversa apoi Oceanul Arctic și Atlanticul de Nord, urmând să treacă prin Groenlanda, Islanda, nordul Rusiei, iar apoi peste nordul Spaniei și o mică zonă din Portugalia. ”Momentul de maxim interes – totalitatea, atunci când discul solar este acoperit complet de Lună – va fi vizibil doar pe o bandă restrânsă, de cel mult 294 de kilometri lățime, care traversează Groenlanda, Islanda, Oceanul Atlantic, nordul Portugaliei, nordul Spaniei și Insulele Baleare”, a precizat Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu” din București, potrivit digi24.ro. De unde se va vedea eclipsa în România Deși România nu se află pe traseul eclipsei totale, fenomenul va putea fi observat parțial, din anumite zone ale țării. Potrivit Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu” din București, eclipsa va fi vizibilă doar din partea de vest a țării, unde Luna va acoperi cel mult aproximativ 33% din discul solar. În România, eclipsa se va vedea cel mai bine în orașe precum Arad, Timișoara, Oradea, Satu Mare. La nivel național, intervalul posibil de vizibilitate e estimat între orele 20:18 și 20:52, ora României, însă durata exactă și gradul de acoperire vor varia considerabil în funcție de localitate – în unele zone, fenomenul va putea fi observat doar câteva minute, chiar înainte ca Soarele să apună.

Cum ar putea România să ajungă în mijlocul unei furtuni petroliere. Ce avertizează specialiștii în energie

Specialiștii în energie explică modul în care România ar putea ajunge în mijlocul unei „furtuni petroliere”. Aceștia susțin că țara nu se confruntă în prezent cu o lipsă de petrol sau carburanți, însă există riscul unei crize energetice generate de scumpiri, probleme logistice și, într-un scenariu sever, de întreruperi temporare ale aprovizionării. Specialiștii din cadrul Asociației Energia Inteligentă susțin că România depinde de mai multe rute de import aflate în zone afectate de conflict, aspect care îi crește vulnerabilitatea. Producția internă acoperă doar puțin peste un sfert din necesarul rafinăriilor, restul petrolului fiind importat, în principal din Kazahstan, Azerbaidjan și alte state din regiune.  Loading … Cum ar putea România să ajungă în mijlocul unei „furtuni petroliere”.  Sursă foto: Shutterstock. România depinde de infrastructuri critice pentru importul de petrol, precum conducta CPC, terminalul Novorossiisk și transportul maritim prin Marea Neagră. Aproximativ jumătate din țițeiul importat provine din Kazahstan. Însă acesta ajunge în România prin infrastructură aflată pe teritoriul Rusiei, ceea ce amplifică riscurile de aprovizionare. Atacurile recente asupra terminalului CPC au redus capacitatea Kazahstanului de a exporta petrol, ceea ce a dus la scăderea producției. Câmpul Tengiz și producția națională de petrol și gaze au înregistrat diminuări semnificative. Avantajul României este Petromidia, susțin specialiștii în energie Petromidia oferă României un avantaj strategic, susțin specialiștii, dar depinde de petrolul importat, în special din Kazahstan. Dacă livrările prin conducta CPC sunt afectate pe termen lung, rafinăria trebuie să găsească alte surse și rute de aprovizionare, un proces dificil și costisitor. Petrolul din surse alternative poate avea caracteristici diferite și costuri mai mari de transport și procesare. Chiar dacă „există petrol disponibil pe piața mondială”, prețul carburanților poate crește, iar aprovizionarea depinde de rapiditatea livrării, capacitatea rafinăriilor și costurile logistice. Petromidia. Sursă foto: Shutterstock. Portul Constanța a devenit un punct strategic pentru importurile de carburanți și aprovizionarea regională. Însă, și o vulnerabilitate în actualul context de securitate, susțin specialiștii. Creșterea traficului și incidentele recente din Marea Neagră, inclusiv doborârea unei drone Shahed pe teritoriul României, evidențiază riscurile tot mai apropiate de granițele țării, susțin specialiștii. Specialiștii avertizează că motorina reprezintă principalul risc într-o eventuală criză energetică, deoarece susține transportul, agricultura și industria. În contextul unei oferte internaționale tot mai restrânse, prețul motorinei poate crește chiar mai rapid decât cel al petrolului brut. Scenariul următoarelor săptămâni Specialiștii avertizează că, pe termen scurt, România s-ar putea confrunta în principal cu scumpiri la carburanți. Dacă problemele de aprovizionare persistă, pot apărea întârzieri în livrări, presiuni asupra rafinăriilor și creșteri ale prețurilor la alimente și transport. Într-un scenariu sever, sunt posibile dificultăți temporare sau locale de aprovizionare cu motorină. „Statul român repetă greșeala din fiecare criză. România reacționează, de regulă, după ce prețul a crescut și după ce problema a ajuns în presă. În loc să urmărească zilnic fluxurile fizice de petrol și produse petroliere, autoritățile discută despre plafonarea adaosurilor, controale și sancțiuni comerciale. Dacă problema este lipsa fizică de petrol sau motorină, plafonarea marjei nu creează niciun litru suplimentar. Dimpotrivă, dacă importatorul nu își poate recupera costul și riscul, el poate trimite cargoul într-un port în care primește un preț mai bun”, susțin specialiștii Asociației Energia Inteligentă. Specialiștii atrag atenția că rezervele strategice pot acoperi doar temporar o criză. Ele nu pot înlocui pe termen lung importurile și nu pot compensa simultan mai multe probleme de aprovizionare și creșterea cererii. Specialiștii cer înființarea unui comandament permanent pentru securitate energetică, care să monitorizeze zilnic aprovizionarea cu petrol și carburanți. Ei recomandă diversificarea rapidă a surselor de import, verificarea capacității rafinăriilor de a procesa alte tipuri de țiței și stabilirea unor priorități clare pentru alimentarea sectoarelor esențiale în caz de criză. România nu este în pragul unei penurii, dar rămâne vulnerabilă din cauza dependenței de importuri și a rutelor din Marea Nesgră, susțin aceștia. Sursă foto: Shutterstock – imaginile au rol ilustrativ

S-au înregistrat 3 cutremure în doar 6 ore, în România. Ce transmite INFP

A fost înregistrată activitate seismică în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 spre 26 iulie 2026, pe teritoriul țării. Trei cutremure au avut loc în România, în doar 6 ore. Potrivit datelor emise de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), seismele s-au produs în zona Vrancea – Buzău. Primul cutremur a avut loc cu puțin timp înainte de miezul nopții, la ora 23:20, în zona seismică Vrancea, Buzău. Potrivit INFP, a fost înregistrată o magnitudine de 3.2 grade pe scara Richter. Cutremurul s-a înregistrat la o adâncime de 89 de kilometri. S-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 52km S de Focșani, 60km S de Buzău, 62km SE de Sfântu-Gheorghe, 71km E de Brașov, 86km NE de Ploiești.  Loading … Cutremur în România, în zona Vrancea. Sursă: INFP Cel de-al doilea cutremur s-a înregistrat în aceeași zonă geografică, la ora 02:35. Seismul a avut 3.5 grade pe scara Richter și s-a produs la o adâncime de 147.7 kilometri. Seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 56km E de Brașov, 57km SE de Sfântu-Gheorghe, 57km S de Buzău, 64km N de Ploiești, 73km S de Focșani, 91km NE de Târgoviște. Cutremur la ora 04:52 Cel de-al treilea cutremur s-a produs în zona Vrancea, la ora 04:52, având 2.4 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la o adâncime de 18.8 kilometri. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 30km S de Focșani, 41km N de Buzău, 89km S de Brăila, 90km S de Galați, 93km NE de Ploiești, 95km SE de Sfântu-Gheorghe, 99km S de Bârlad. Când ar putea să se producă un seism major în România? Seismologul Gheorghe Mărmureanu susținea că un cutremur de o intensitate majoră ar putea avea loc în anul 2040, în România. Expertul a precizat că, peste 16 ani, ar putea să se înregistreze un seism cu o magnitudine de peste 7 grade. „Sunt lucruri curioase cu Vrancea. Există niște cutremure puternice, a fost în 1800 cel mai puternic, foarte adânc, de la Moscova până la Cairo. Energia a fost consumată, aceste cutremure au loc la adâncimi diferite, coordonate pe plan orizontal, chiar eu am publicat o lucrare, un fel de istorie a cutremurelor din 1701 până acum. Părerea mea este că nu poate fi vorba de un cutremur catastrofal până în 2040”, a precizat seismologul Gheorghe Mărmureanu, la România TV. Sursă foto: Shutterstock, INFP