Nicușor Dan a declarat la BBC că România îl va expulza pe ambasadorul Rusiei dacă vor mai exista incidente cu drone
Declarația vine la scurt timp după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, provocând o explozie și un incendiu la un apartament situat la etajul 10 al imobilului. Două persoane au fost rănite în urma incidentului, care a generat reacții ferme din partea autorităților române. Expulzarea ambasadorului rus, luată în calcul de România după seria incidentelor cu drone Întrebat de jurnaliștii BBC dacă expulzarea consulului general al Rusiei la Constanța reprezintă cea mai dură măsură pe care Bucureștiul este dispus să o adopte, Nicușor Dan a explicat că există și alte opțiuni diplomatice. „Deocamdată da. În ultimii ani au fost 20-30 de drone care nu aveau încărcătură explozivă. Luna trecută am avut o altă dronă, cu încărcătură explozivă, care, din fericire, nu a explodat. A devenit periculos pentru cetățenii români”, a declarat președintele. Șeful statului a subliniat că atacurile rusești vizează localități aflate pe malul ucrainean al Dunării, însă Moscova are obligația de a evita punerea în pericol a cetățenilor români. Expulzarea ambasadorului rus, luată în calcul de România ca parte a unei ierarhii diplomatice Nicușor Dan a precizat că România dispune de mai multe instrumente diplomatice pentru a răspunde unor astfel de incidente. „Este un avertisment pentru partea rusă și sper că se vor opri. Dacă nu, avem alte măsuri pe care le putem lua împotriva lor”, a afirmat președintele. Întrebat concret care ar putea fi aceste măsuri, șeful statului a răspuns: „Expulzarea ambasadorului, de exemplu. Este o ierarhie diplomatică a măsurilor”. Declarația marchează una dintre cele mai ferme poziții exprimate de autoritățile române în raport cu incidentele provocate de războiul din Ucraina în proximitatea granițelor României. Anterior, președintele Nicușor Dan a anunțat expulzarea consulului general al Federației Ruse la Constanța și închiderea consulatului rus din oraș. Decizia a fost luată în urma unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), convocată după incidentul din 29 mai de la Galați. Autoritățile române consideră că repetarea unor astfel de evenimente reprezintă un risc direct pentru siguranța populației și transmit că vor adopta măsuri suplimentare dacă securitatea cetățenilor va continua să fie amenințată de acțiunile militare desfășurate în apropierea teritoriului național.
Putin este la curent cu situația din România. Comentează și Medvedev. Ce măsuri anunță Rusia
Președintele Rusiei, Vladmimir Putin, este la curent cu incidentul cu drona din România, a anunțat Peskov, secretarul Kremlinului. În paralel, fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, a comentat și el situația din România: „Trebuie să ne dăm seama a cui dronă a căzut pe o casă din România, dar țărilor UE ar fi mai bine să „tacă” despre acest subiect – ele sunt participante directe la războiul cu Rusia. Aparatele de zbor fără pilot europene și alte arme, fără a menționa informațiile de recunoaștere, sunt folosite în atacurile asupra Rusiei în fiecare zi”, a declarat Medvedev. El a arătat că toți liderii UE, „șefii” țărilor din această „uniune neterminată”, știu foarte bine cum să pună capăt războiului din Ucraina. Măsurile Rusiei după declararea consulului general al Rusiei din România ca persona non grata și închiderea consulatului general din Constanța nu vor întârzia să se ia, a declarat Maria Zaharova pentru TASS. Zgomotul creat în jurul dronei din România este folosit de către occidentali pentru a deturna atenția de la uciderea copiilor din Starobilsk de către Zelenski, a declarat Maria Zaharova. Azi noapte, în jurul orei 02:00, o dronă militară rusească cu încărcătură explozivă (cel mai probabil de tip kamikaze Geran-2) s-a prăbușit și a explodat pe acoperișul unui bloc de locuințe cu 10 etaje din municipiul Galați. Impactul a fost urmat de o explozie puternică și de un incendiu violent care a afectat apartamentele de la etajele superioare. Două persoane au fost rănite. Peste 70 de locatari au fost evacuați de urgență de către autorități. Președintele României, Nicușor Dan, a convocat o ședință de urgență a CSAT. Ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat oficial la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), iar consulatul Rusiei la Constanța a fost închis.
Ion Cristoiu: Acțiunea de ieri de la Cotroceni nu a fost inițiativa lui Nicușor. A venit consiliera lui, i-a povestit despre ONG-ul ei, a construit un eveniment și președintele a aprobat
În cadrul unei ediții, transmise live de Gândul, a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a explicat cum acțiunea de ieri de la Cotroceni nu a fost inițiativa lui Nicușor. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Tu îți faci un plan și în planul ăsta intră: azi dau un interviu, mâine mă întâlnesc cu presa, mă duc la ANCOM. În cadrul acesta el a ținut neapărat ca… Hodoronc-tronc, un ONG al unei tanti, care venit cu mama ei… La 28 de ani. Un ONG a cerut un raport.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a explicat cum acțiunea de ieri de la Cotroceni nu a fost inițiativa lui Nicușor. Acesta spune că această inițiativă a venit de fapt de la consiliera președintelui. Jurnalistul subliniază că Nicușor Dan doar a aprobat evenimentul. „Hai să luăm legea Vexler. Te așteptai după ce a făcut-o să meargă până la capăt. Hai să o luăm cu dezinformare. Deci să presupunem că în proiectul de țară al unui președinte este bătălia cu dezinformarea. Am înțeles. Tu îți faci un plan și în planul ăsta intră: azi dau un interviu, mâine mă întâlnesc cu presa, mă duc la ANCOM. În cadrul acesta el a ținut neapărat ca… Hodoronc-tronc, un ONG al unei tanti, care a venit cu mama ei… La 28 de ani. Un ONG a cerut un raport. Încă o dată, nu el a zis: Măi e un ONG… Cred că atunci a venit tanti aia, și s-a prezentat prima dată. Și a zis: Avem și noi un răspuns. Eu am vrut să spun că m-am convins că nu este o logică. Și că efortul meu de până acum de a-l încadra pe el… Ceea ce face el nu face bine din două motive. Ori are un proiect și face… Tu ești șeful emisiunii ăsteia și dacă vine cineva și îți spune să faci o emisiune despre un fluture. Tu zici: Bă, nu se poate pentru că nu vorbesc despre asta. Dacă ești Nicușor Dan, faci și cu fluturele. Că lui i-a plăcut… Pe mine m-au uimit mereu copiii și pisicile, pentru că ei nu au nicio rațiune. Vezi un copil care plânge și ulterior râde. Așa este și la el.”, a declarat jurnalistul.
Flancul estic al NATO, rupt în două: de ce România și Europa de Est nu țin pasul cu nordul alianței
Flancul estic al NATO, care se întinde de la Norvegia și Finlanda, în zona Arctică, până la România și Bulgaria, la Marea Neagră, pare, la prima vedere, o linie geopolitică coerentă în confruntarea strategică a Alianței cu Rusia. Majoritatea acestor state sunt atât membre NATO, cât și ale Uniunii Europene, cu o singură excepție notabilă: Norvegia, care nu face parte din UE, dar este strâns aliniată cu Bruxelles-ul și integrată în piața unică, scrie Brusselessignal. Această coerență este însă relativ recentă. Finlanda a aderat la NATO abia în 2023, alături de Suedia, iar România și Bulgaria au intrat în Uniunea Europeană în 2007. Deși importanța strategică a acestei zone este uriașă pentru securitatea Europei, realitatea este că flancul estic rămâne un construct incomplet, marcat de contradicții interne, cea mai vizibilă fiind diferența majoră dintre nord și sud. Nordul, model de cooperare militară și economică În nordul flancului estic, țările reunite în jurul forței expediționare conduse de Marea Britanie (Joint Expeditionary Force – JEF) au ajuns la un nivel avansat de cooperare. De la Marea Britanie și Olanda până la statele nordice, țările baltice și Polonia, aceste state colaborează strâns în domenii esențiale precum apărarea, industria militară, economia și interoperabilitatea forțelor armate. Această cooperare se traduce în capacitate reală de reacție rapidă și coordonare eficientă, inclusiv la nivel de comandă militară. Statele din nord sunt deja testate în exerciții comune și au dezvoltat mecanisme concrete de răspuns la amenințări hibride sau maritime. Un exemplu relevant este activarea rapidă, în 2024, a unui mecanism comun pentru protejarea infrastructurii submarine. Mai mult, aceste țări au dezvoltat programe comune de achiziții militare și lanțuri de aprovizionare integrate, reducând barierele comerciale și împărtășind inovații tehnologice. Scopul este crearea unei forțe militare interoperabile, în care echipamentele și personalul pot fi utilizate fără obstacole între state. Relațiile politice dintre aceste țări sunt, de asemenea, solide, iar consultarea este constantă. Există o viziune comună asupra amenințărilor și o cultură strategică bazată pe solidaritate și încredere. Sudul, blocat în rivalități și neîncredere În contrast puternic, partea sudică a flancului estic, care include state precum Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, dar și țări din spatele liniei frontului precum Cehia sau statele din Balcani, prezintă o imagine mult mai fragmentată. Istoria joacă un rol important în această lipsă de coeziune. Multe dintre aceste state, foste comuniste, sunt marcate de rivalități vechi și de o încredere reciprocă limitată. Deși amenințarea Rusiei le oferă un interes comun de securitate, interesele naționale și competiția politică, inclusiv pentru influență la Washington sau Bruxelles, prevalează adesea. Inițiativele regionale care nu livrează Două dintre cele mai importante formate de cooperare din această regiune sunt București Nine (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (3SI). Ambele au fost create în 2015, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia, și sunt susținute în special de Polonia și România. B9 funcționează mai degrabă ca o platformă politică de coordonare în cadrul NATO, un fel de grup de lobby est-european, dar fără rezultate concrete majore în plan militar sau diplomatic. Influența reală în deciziile strategice rămâne în mâinile marilor puteri precum SUA, Marea Britanie, Franța sau Germania. În schimb, Inițiativa celor Trei Mări are un caracter practic, concentrându-se pe dezvoltarea infrastructurii în Europa Centrală și de Est, între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră. Cu toate acestea, rezultatele sunt limitate. După un deceniu, fondul de investiții al inițiativei a mobilizat doar aproximativ 800 de milioane de euro, o sumă modestă raportată la nevoile regiunii, estimate la sute de miliarde de euro. Deși există numeroase proiecte utile, impactul lor rămâne insuficient la scară strategică, iar progresul este lent. Un potențial uriaș, încă nevalorificat Situația actuală este cu atât mai frustrantă cu cât ambele inițiative au un potențial real de a transforma Europa Centrală și de Est. Dacă ar fi dezvoltate la scară mai mare, cu mai multe resurse și o viziune comună, acestea ar putea echilibra flancul estic și ar putea crea un bloc regional puternic în interiorul Uniunii Europene. B9 ar putea deveni un motor real pentru dezvoltarea capacităților de apărare, prin investiții comune și interoperabilitate crescută, în timp ce Inițiativa celor Trei Mări ar putea accelera integrarea economică și infrastructurală a regiunii. Pentru moment însă, aceste obiective rămân departe. Europa de Est nu a reușit încă să acționeze ca un bloc unit, capabil să-și definească propriile priorități strategice și să-și construiască viitorul pe cont propriu.
Câți moldoveni ar vota unirea României cu Republica Moldova. Datele celui mai recent sondaj
La un eventual referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, peste 41 la sută dintre cetățenii moldoveni ar vota în favoarea unirii. Acest lucru reiese din datele unui sondaj realizat de iData și publicat miercuri, 27 mai. Conform cercetării sociologice, 41% dintre moldoveni susțin unirea Republicii Moldova cu România, în timp ce 49,7% se declară împotrivă. Totodată, 9,3% dintre respondenți au spus că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Conform sondajului precedent iData din martie, 42,3% dintre respondenți au susținut unificarea Republicii Moldovei și a României, în timp ce 47,7% s-au opus. De asemenea, 63,7% dintre respondenți au susținut aderarea Republicii Moldovei la Uniunea Europeană, în timp ce 29,3% s-au opus. Totodată, 7% dintre respondenți au spus că nu știu sau nu au oferit un răspuns Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de respondenți. Marja maximă de eroare este de 3,1%. AUTORUL RECOMANDĂ: De ce nu vor moldovenii unirea cu România. Ce i-ar face să se răzgândească Suntem cu un pas mai aproape de unirea cu Republica Moldova? Un celebru politolog explică, în exclusivitate pentru Gândul, de ce anul 2026 seamănă cu momentul Marii Uniri din 1918. „Nu exclud nicio variantă”
Valentin Stan: Politicienii României nu livrează pentru români, ci pentru interesele Germaniei, în timp ce românii suferă din cauza problemelor economice ale țării
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre cum politicienii români nu acționează în interesele românilor, ci a altor state UE. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Aceste anomalii umane slugarnice și care livrează acum nu pentru români, ci pentru germani. Ei sunt cei care vin să-ți propună încă o arvuneală. Tu stai și te uiți, și te scarpii, și plâng profesorii, și plânge sindicatul… Oamenii stau liniștiți acasă și își numără ultimii biștari din buzunar și se gândesc ce să pună pe masa a doua zi copiilor lor. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre cum politicienii români nu acționează în interesele românilor, ci a altor state UE. Acesta a început prin a spune că Mercosur a fost realizat pentru a ajuta unele state UE. Despre același tip de ajutor vorbește istoricul și în cazul proiectului SAFE. Acesta susține că SAFE este un proiect care slujește interesele Germaniei și ale Ucrainei. E un tip acolo care a spus de la început despre ce e vorba în poveste. De ce am făcut Mercosurul? Că tot negociem de 30 de ani… Pentru că băieții ăștia, în condițiile în care Trump le-a tăiat moțul pe piața americană, trebuie să-și vândă mașinuțele. Unde să le vândă? Nu contează că se alege praful de agricultură în Europa. O să vină unu și o să zică da, mă, dar pe orizontală și noi producem pentru industria de mașini germană. Sunteți nebuni la cap? Câștigă ei, trăim și noi. Noi răsuflăm rarefiat pe lângă cum trăiesc ei. Pe urmă, SAFE-ul. De ce este făcut? Ca să băgăm arme în Ucraina, pe filiera germană. De asemenea, ca să băgăm cu pompa bani… Interesul național e când vine vorba de Germania. Asta face Ursula. Că ea face asta e ok. Că niște slugi fără suflet, fără conștiință, fără Dumnezeu, fără grijă de propriu lor popor… În interiorul țării sunt oameni care plonjează în suferință, oameni în vârstă, oameni bolnavi, categorii sociale care sunt disprețuite și pe umerii cărora stă viitorul generațiilor noastre, fie că e vorba de medici, fie că e vorba de profesori. Doar pentru ca niște derbedei cu feudele lor, așa cum bine a spus, cu incompetența lor crasă, cu incapacitatea funciară nu numai de a livra obligații auto-asumate, dar și de a-și potența un minimum de decență în interiorul dezastrului pe care l-au provocat. Aceste anomalii umane slugarnice și care livrează acum nu pentru români, ci pentru germani, sunt cei care vin să-ți propună încă o arvuneală. Tu stai și te uiți, și te scarpii, și plâng profesorii, și plânge sindicatul… Oamenii stau liniștiți acasă și își numără ultimii biștari din buzunar și se gândesc ce să pună pe masa a doua zi copiilor lor.
Jandarmeria mai demontează un Fake News legat de concertul lui Max Korzh. Ce imagini au început să circule pe rețelele de socializare
Încă un Fake News legat de concertul lui Max Korzh este demontat de Jandarmerie: Arena Națională ar fi fost devastată. Imaginile Fake de la „Apocalipsa Max Korzh” de pe Arena Națională au început să curgă pe rețelele de socializare. Conform postărilor, cel mai mare stadion din România ar fi fost devastat de fanii din Ucraina, Polonia, România și de pretutindeni. Jandarmeria avertizează din nou asupra manipulărilor. Iar Primăria București dezminte manipularea cu probe, adică cu fotografii făcute imediat după încheierea evenimentului. Conform postărilor, stadionul emblematic al României ar fi fost distrus de ultrașii est-europeni. Evident, imaginile provin de la diferite alte evenimente, fără legătură cu Arena Națională. Riposta Primăriei București Primăria București postează în replică imagini cu starea tribunelor imediat după concert. Totul pare la locul său. De altfel, autoritățile nu au raportat nici un eveniment major, nici înainte, nici în timpul, nici la finalul concertului lui Max Korzh. Recomandarea autorului: Concertul lui Max Korzh s-a încheiat cu un uriaș foc de artificii. Cum a decurs evacuarea Arenei Naționale
România a uimit la Campionatele Europene de la Budapesta. A câștigat 23 de medalii în Ungaria
Delegația României a câștigat 23 de medalii la Campionatele Europene de la Budapesta, nu mai puțin 1.207 de sportivi din 34 de țări concurând în Ungaria. Sportivii din spațiul carpato-danubiano-pontic au plecat de la CE de Skandenberg-Armwrestling și Para-Armwrestling cu 5 de aur, 7 de argint și 11 de bronz. Lotul național al României a încheiat participarea la CE de Skandenberg-Armwrestling și Para-Armwrestling desfășurate la Budapesta în forță. Au urcat de 23 de ori pe podiumul întrecerii din Ungaria, câștigând 5 medalii de aur, 7 medalii de argint și 11 medalii de bronz. A fost cea mai puternică întrecere din istorie, măcar pentru faptul că la ea au participat 1.207 sportivi din 34 de țări. Medaliile de aur au fost obținute de Bogdan Popescu, Octavian Păcurar, Daniel Andronache (dublu campion european) și Olimpiu Făt, demni urmași ai lui Ion Oncescu. De asemenea, argintul a ajuns la Mălina Deaconu, Daria Orzănică, Mircea Cârloganu, Făt, Marian Orzănică și Andra Stoica. Pe treapta a treia a podiumului au urcat Adina Chiș, Deaconu, Ștefania Dobrin, Păcurar, Sergiu Tecu, plus Flaviu Goia, Dinu Dobrean, Edward Kolozsvari Kovacs, Mihai Săbau și Andra Stoica în competiția de Para-Armwrestling. Clasări pe locurile 4-6 au avut Ștefan Cireșan, Viorel Dobrin, Augustin Mantog, Vivien-Alexa Moni, Roxana Popp, Adelina Anca, Bianca Constantinescu, Bogdan Pripon, Attila Ristin, Tudor Albu, Paul Avram, Cristina Badula, Gabriel Nicoară și Vasile Scurtu. România a obținut locul 2 european la Masters Men și 8 în clasamentul general Pentru românia au mai concurat Alin Nedelescu, Andrei Cebuc, Andrei Radu, Daria Maria Suba, Andrei Babiciu, Beniamin Blăjan, Mihail Orzănică, Robin Bretean, Marcel Mihut, Igor Unguryan, Eduard Stan, Adrian Szeibert, David Călugăr, Claudiu Coca, Andrei Neculoiu, Alexandru Deteșan, Dragoș Dinculescu, Andrei Maier și Gabriel Stoica. În clasamentele pe națiuni, România a obținut locul 2 european la Masters Men (cucerind Cupa de Argint pe națiuni), locul 7 la Junior Boys și 8 în clasamentul general. La rândul lor, veteranii au demonstrat încă o dată experiența și valoarea armwrestlingului românesc la nivel internațional. Țara noastră a fost reprezentată de cluburile Thunder, Unirea Șișești, EdiGym Luduș, Armbenders Poiana Lacului, Armfighters Brașov, Poiana Mărului, Valahii, Avântul Topolovățu Mare, Clubul Lupilor Sibiu, Șoimii Lipova, Titanii Sibiu, TwoOnOne, Skandenberg Argeș și Akalia. Au existat și arbitrii români: Gabriel Cuprinsu (șeful arbitrajului românesc), Luiza Militaru, Deniz Ibram, Erwin Szekely și Florin Varo. Din delegația oficială a țării noastre au mai făcut parte președintele FRSKA, Mircea Simionescu-Simicel, secretarul general Dorin Costache și stafful tehnic format din Florin Lazar, Adrian Vacaroiu, Bogdan Mihalache, George Zanfir și Mihai Benga.
Rareș Bogdan critică dur inițiativa lui Bolojan de a opri proiectul României cu SUA de la Doicești
„Proiectul Doicești, bazat pe tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR), este nava-amiral a parteneriatului civil-nuclear româno-american. Răsturnarea de situație la care asistăm e o mișcare geopolitică de o duritate rară. SUA au interese strategice în regiune. Și noi avem, ca să zic așa, căci suntem lângă ruși. Care au intrat în Ucraina”, susține Rareș Bogdan. „Despre Republica Moldova ce să mai vorbim?”, se întreabă retoric europarlamentarul liberal. „Vreau să spun că Polonia tocmai a consolidat masiv un parteneriat cu SUA pentru construcția primei lor centrale nucleare. Dar Varșovia livrează, Bucureștiul trage frâna de mână. Cât timp România și Polonia sunt piloni ai flancului estic, situația mi se pare halucinantă. Va fi o undă de șoc în relația diplomatică? Costuri, am înțeles. Dar nu acesta e singurul criteriu prin care trebuie să privim. Securitatea noastră energetică, blindarea noastră strategică are costuri. Căci dacă privim prin prisma cheltuielilor, aș putea să vă demonstrez că aveam alternativă americană și la Rheinmetall. România-hub energetic este un proiect început de ceva vreme. Are foarte multe componente, planuri adiacente, proiecte care merg pe aceeași axă. Vă mai amintiți de Coridorul Constanța-Gdansk, susținut activ de SUA pentru mobilitatea flancului estic? În fine. Nuclearelectrica are experiență în operarea reactoarelor clasice, adică un avantaj major în operarea tehnologiei SMR. Putea deveni hub de tehnologie. Miza consolidării intereselor americane în zonă este enormă pentru securitatea noastră. Și încă mai avem cărți în mână: soluții de stocare de energie pe care România le are și ajută la eliberarea de litiul chinezesc (voi detalia cu altă ocazie), metale rare, muniția premium pe care o putem produce. Iar americanii vor parteneri. Parteneriatele government to government sunt soluția, pentru că ambele state câștigă în mod egal. Iar cel mai puternic și mai fair partener de securitate al României ar trebui să fie SUA”, arată liberalul. Rareș Bogdan crede că România va plăti pentru gesturile radicale ale premierului interimar Ilie Bolojan. „Notele de plată pentru astfel de gesturi radicale nu vin sub formă de facturi directe, ci sub formă de „răcire” strategică. România are nevoie de sprijinul S.U.A. pentru miliardele de dolari necesare Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Omiterea sau blocarea Doiceștiului ar putea face ca Washingtonul să devină mult mai rigid, mai birocratic sau mai puțin generos. În plus, o retragere atât de bruscă dintr-un proiect de o asemenea magnitudine transmite un semnal de impredictibilitate politică la nivel înalt„, a susținut Rareș Bodgan. Ilie Bolojan a declarat pentru B1tv că a informat ambasada SUA că proiectul Doicești – parte a parteneriatului strategic al României cu SUA în care SUA au făcut investiții – nu este fezabil.
Ilie Bolojan critică proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești, pilon al parteneriatului strategic pe energie România SUA
După ce ani buni România a pus pe agenda parteneriatului strategic pe energie cu SUA proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești, premierul interimar Ilie Bolojan susține că acesta nu este fezabil. „Dacă este vorba de aceste reactoare, din nou, trebuie să spunem lucrurile în mod corect. În anii trecuți, s-a gândit un proiect prin care România să fie un pionier în aceste reactoare, prin asocierea cu o companie din Statele Unite. Problema pe care o avem astăzi este că dintr-o sumă importantă de bani, care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție, achiziționat la o valoare destul de mare, avem o companie cu mulți angajați care au tocat destul de mulți bani și avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu niște sume imense de bani, în condițiile în care acest studiu de fezabilitate arată că, pentru a deveni realitate, avem nevoie de câteva miliarde de euro investiție pe care nu-i avem, iar analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect. Și gândiți-vă că degeaba ai o intenție bună dacă atunci când o derulezi, o derulezi prost sau ajungi într-o situație în care rămâi cu o grămadă de bani consumați și cu niște hârtii și ne întrebăm dacă a meritat”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan la B1 TV. Ilie Bolojan susține că a informat ambasada SUA despre problemele proiectului: „Dacă îl ridici pe agenda subiectelor comune la un anumit nivel, știind că are probleme…” „Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil că dacă îți respecți partenerii, să-i informezi. Așa cum am făcut eu cu Ambasada Statului Unite. Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent, pentru că dacă îl ridici pe agenda de subiecte comune la un anumit nivel, știind că el are probleme serioase de fezabilitate, atunci înseamnă că nu-ți respecți partenerul. Ambasada a luat act de aceste date, sigur, în așa fel încât, verificând și ei datele, să poți să iei o decizie corectă. Un astfel de proiect îl ții pe agenda discuțiilor? Dacă e fezabil, trebuie ținut și mers mai departe. Așa se respectă partenerii între ei. Dacă nu este fezabil, e mult mai corect să spui: ”astea sunt problemele!” Dar, din nou, este un exemplu a modului în care sume importante de bani, în loc să fie direcționate către lucruri care generează dezvoltare, către proiecte care înseamnă un plus, au fost gestionați într-o manieră în care, v-am spus, rămâi cu un teren, rămâi cu niște documentații, nu rămâi cu drepturi de autor, pentru că ele au fost cedate altora, cu patente și așa mai departe și, în felul acesta, riscul să recuperezi acești bani vreodată scade, adică este foarte mare să nu mai recuperăm, iar șansa de a duce proiectul până la capăt este mică datorită aspectelor care țin de găsirea unei finanțări și de prețurile la care s-ar putea face o astfel de investiție, cel puțin cu partenerii inițiali cu care am făcut acest lucru. Deci aici e vorba de responsabilitate, de respect pentru banii țării și respect pentru partenerii cu care vrem să construim relație de încredere pe termen lung”, a spus Bolojan. Ilie Bolojan: Nuclearelectrica este de vină Premierul interimar Bolojan consideră conducerea Nuclearelectrica responsabilă pentru eșecul proiectului: „Pentru că trebuiau să se asigure că tot proiectul și toate sumele care sunt alocate acolo au un rezultat, că acele contracte care au fost făcute și modul în care s-au derulat sunt în bună regulă”. Proiectul reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) de la Doicești (Dâmbovița) a reprezentat un pilon central al parteneriatului strategic dintre România și SUA. Acesta viza construirea primei centrale de acest tip din Europa, în locul fostei termocentrale pe cărbune. Proiectul de la Doicești vizează construcția primei centrale cu reactoare nucleare mici modulare (SMR) din Europa, dezvoltată în parteneriat strategic cu Statele Unite și susținută de administrația Joe Biden. Centrala va folosi tehnologie americană NuScale și va avea o capacitate instalată de 462 MWe În februarie 2026, acționarii Nuclearelectrica au aprobat decizia finală de investiție. Proiectul beneficiază de sprijin financiar și tehnic din partea SUA, cu fonduri alocate pentru dezvoltare și intenții de susținere majoră prin instituții precum US Exim Bank. Proiectul urma să genereze până la 4.000 de locuri de muncă (în construcții și operare) și va asigura energia curată necesară pentru aproximativ 50.000 de locuințe. Statele Unite, prin intermediul președintelui Joe Biden, au anunțat pregătirea unui pachet financiar de 4 miliarde de dolari (sub formă de împrumuturi și sprijin guvernamental). Banii sunt destinați dezvoltării primului proiect de reactoare nucleare mici (SMR) din Europa, amplasat pe fosta platformă a termocentralei din Doicești (județul Dâmbovița, România). Această finanțare istorică include angajamente de sprijin din partea mai multor instituții financiare americane și internaționale, având ca scop consolidarea independenței energetice a României și susținerea tranziției către o energie curată.